Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Ce măsoară? Rata șomajului înregistrat arată ponderea șomerilor aflați în evidențele agențiilor teritoriale ANOFM în populația activă civilă de referință. Este un indicator administrativ și diferă metodologic de rata șomajului BIM/ILO estimată prin ancheta forței de muncă. Cum se interpretează? Indicatorul este exprimat procentual. O modificare de la 5% la 6% înseamnă o creștere de 1 punct procentual, nu de 1%. Exemplu: trecerea de la 4% la 5% înseamnă +1 punct procentual și, raportat la valoarea inițială, o creștere relativă de 25%. De ce contează? Ajută la evaluarea situației pieței muncii și a veniturilor populației și oferă context pentru consum, putere de cumpărare, productivitate și presiunile salariale din economie. Ce trebuie avut în vedere? Șomajul înregistrat este administrativ și nu trebuie confundat cu șomajul BIM/ILO, care este estimat prin anchetă și include persoane pe baza criteriilor statistice, nu a înscrierii la agenție.
Sursa primară este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin statisticile lunare administrative ale șomerilor înregistrați la agențiile teritoriale. Aceste date descriu populația aflată în evidențele sistemului public de ocupare și sunt metodologic diferite de șomajul BIM/ILO estimat de INS prin AMIGO. Rata șomajului înregistrat este calculată în statisticile administrative ca raport între numărul șomerilor înregistrați și populația activă civilă de referință utilizată de ANOFM. Persoanele fără loc de muncă care nu sunt înregistrate la agenții nu intră în numărător, de aceea rata poate diferi substanțial de rata șomajului BIM. Datele sunt administrative și pot fi influențate de comportamentul de înregistrare și de regulile de eligibilitate. Pentru o imagine completă a pieței muncii, indicatorii ANOFM trebuie analizați împreună cu seriile AMIGO/Eurostat.
Viitorul premier/guvern va prelua administrarea României într-un moment în care ajustarea fiscală începută vara trecută produce rezultate: deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în 2025, inflația a coborât rapid de la peste 10% la 6,2%, iar economia dă primele semne de ieșire din recesiune.Aceste evoluții nu par însă suficiente pentru a normaliza percepția […] Articolul Situația de la care pornește noul premier: deficit în scădere și inflație în frânare, dar industrie în cădere, șomaj în creștere, energie în criză, dobânzi de „junk” și un necesar de finanțare acoperit abia 65%. Piețele nu mai au răbdare apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
"Oraşele mari sunt, previzibil, mai deschise decât localităţile mici, dar nu neapărat din toleranţă, ci din anonimat. Într-un oraș mare, oamenii pur şi simplu nu se remarcă. Într-o comună de 3.000 de locuitori, sosirea a douăzeci de lucrători străini schimbă vizibil peisajul, iar reacțiile sunt mai intense în ambele sensuri: și ostilitatea, și primirea caldă. (...) Acolo unde există deficit real și evident - se închid restaurante pentru că nu găsesc personal, se opresc șantiere pentru că nu sunt muncitori - prezenţa lucrătorilor străini e percepută ca soluție, nu ca ameninţare", a explicat în interviul Economica.net Elena Panţiru, vicepreşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă. În contrast, în zone cu șomaj ridicat, prezența lucrătorilor aduşi din alte ţări e percepută ca "luare a locurilor de muncă, chiar dacă în realitate acele posturi au rămas neocupate luni de zile", a mai spus Elena Panţiru în interviul Economica.net.