Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Ministerul Finanțelor a publicat joi, 29 octombrie, proiectul primei rectificări bugetare din 2026, care menține ținta de deficit bugetar cash la 6,2% din PIB și redistribuie fonduri către sănătate, pensii, cheltuieli sociale și investiții.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că rectificarea bugetară va fi publicată joi și discutată vineri în ședința Guvernului. Fondurile suplimentare vor viza în special Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Agriculturii, însă solicitările totale ale ministerelor, de 60 de miliarde de lei, nu vor putea fi acoperite integral.
Ministerul Mediului anunță o nouă sesiune de înscrieri în programul Rabla, cu un buget total de 35,4 milioane de lei, provenit din fonduri rămase neutilizate în etapele anterioare.
Guvernul va lua vineri o decizie privind rectificările bugetare necesare pentru deblocarea finanțărilor din domeniile prioritare, cu accent pe sistemul de sănătate, a anunțat premierul Luca Niculescu.
Guvernul ar putea aproba vineri, în prima ședință oficială a Executivului condus de Luca Niculescu, prima rectificare bugetară din acest an, necesară pentru acoperirea unor cheltuieli urgente și continuarea proiectelor aflate în derulare, potrivit unor surse politice, notează Agerpres.
Noul ministru al Educației și Cercetării, Sorin Costreie, își propune să reducă volumul sarcinilor administrative ale profesorilor, să ofere școlilor mai multă autonomie și să contribuie la creșterea siguranței în unitățile de învățământ.
Deputații AUR i-au solicitat premierului Luca Niculescu să participe, pe 2 noiembrie, la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta situația deficitului bugetar și măsurile prin care Guvernul intenționează să îl reducă până în 2030.
Guvernul ar putea aproba prima rectificare bugetară din acest an vineri sau în cadrul unei ședințe programate pentru săptămâna viitoare, potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres. Premierul Luca Niculescu a anunțat că rectificarea, care ar urma să fie realizată fără creșterea deficitului bugetar, se numără printre prioritățile urgente ale noului Executiv.
Liderul senatorilor PNL susține reorganizarea administrativ-teritorială și reducerea cheltuielilor publice, dar cere un proiect concret, discutat cu administrația locală și societatea. Daniel Fenechiu vrea să afle cum intenționează Sorin Grindeanu să comaseze localitățile și să reducă numărul instituțiilor, în condițiile în care liderul PSD propune ca Guvernul să își asume răspunderea pentru reformă până în martie 2027.
Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 5,5% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile totale au avansat cu 5,5%.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să publice cât mai rapid un raport privind situația reală a finanțelor țării, invocând o diferență de aproximativ 30 de miliarde de lei între deficitul calculat în sistem cash și cel raportat potrivit metodologiei europene ESA, pentru primul semestru. Grindeanu cere și clarificarea situației facturilor neachitate, precum și evaluarea lucrărilor executate, dar încă nefacturate, și îl critică pe fostul premier Ilie Bolojan pentru nivelul ridicat al deficitului și inflației.
Premierul Luca Niculescu se întâlnește luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și cu reprezentanții mediului de afaceri, în contextul presiunilor pentru reducerea deficitului bugetar și continuarea reformelor asumate în fața Comisiei Europene. Noul Executiv și-a propus să adopte bugetul pentru anul 2027 până la sfârșitul acestui an, însă temele concrete ale celor două întrevederi nu au fost anunțate oficial.
Parlamentul European propune un buget de 47,39 miliarde de euro pentru programul Erasmus+ în perioada 2028-2034, cu 6,59 miliarde de euro peste suma de 40,8 miliarde de euro propusă de Comisia Europeană. Eurodeputații vor ca finanțarea să permită accesul unui număr mai mare de tineri la oportunități de educație și formare, inclusiv prin burse adaptate costului vieții și sprijin suplimentar pentru transport, notează Mediafax.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, afirmă că România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB și să continue eforturile de stabilizare economică pentru a avansa spre zona euro. Deși Banca Națională este pregătită din punct de vedere tehnic, aderarea necesită implicarea tuturor autorităților și presupune atât avantaje, cât și provocări.
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere față de 9,2% în 2024, potrivit datelor Eurostat. Deși ajustarea fiscală se numără printre cele mai importante din Uniunea Europeană, țara noastră continuă să înregistreze cel mai mare deficit din blocul comunitar.
Deficitul bugetar de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru România în trimestrul al doilea din 2026 reflectă situația din cele trei luni analizate, nu deficitul calculat pentru întregul an, a explicat Valentin Lazea, economistul-șef al BNR. Acesta a atras atenția asupra variațiilor mari de la un trimestru la altul și a amintit că amânarea unor cheltuieli, pe fondul neaprobării bugetului în primul trimestru, a influențat evoluția indicatorului. România rămâne statul UE cu cel mai ridicat deficit pentru perioada analizată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat dreptate statului român într-un dosar privind plata eșalonată a unor drepturi salariale câștigate în instanță de foști și actuali magistrați. CEDO a ținut cont de dificultățile economice și bugetare cu care s-au confruntat autoritățile, dar a atras atenția și asupra riscului de conflict de interese atunci când judecătorii se pronunță asupra unor beneficii financiare de care ar putea beneficia ei înșiși.
Partidul Social Democrat critică politicile economice ale Guvernului Bolojan, după ce datele Eurostat citate de formațiune indică un deficit bugetar de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026. PSD susține că majorările de taxe și măsurile de austeritate nu au produs rezultatele promise și cere schimbarea direcției de guvernare, cu accent pe protejarea persoanelor cu venituri mici și medii și sprijinirea industriei și a micilor antreprenori.
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan susține că premierul Luca Niculescu este vulnerabil în fața populismului PSD și avertizează că nerespectarea angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar ar putea afecta încrederea investitorilor. În opoziție, liberalii își propun să sancționeze derapajele guvernării și să construiască, sub conducerea lui Ilie Bolojan, o alternativă politică axată pe modernizarea României.