Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Legea iniţială a Pilonului II prevedea creşterea contribuţiei la 6%, însă procesul de majorare graduală a fost amânat în mai multe rânduri din cauza presiunilor pe buget, a declarat Cristian Pascu, preşedintele APAPR, la emisiunea ZF Generaţia Pilon II.
Pe 12 octombrie anul trecut, gradul de umplere a lacurilor de acumulare era de 80%, acum a ajuns la 51%, iar efectele secetei se văd zilnic în modul de funcţionare a sistemului energetic local. Centrala de la Cernavodă rămâne oprită, deşi vecinii din Ungaria au găsit o metodă de a da din nou drumul la reactoare, iar energia hidro „încasează“. De altfel, Hidroelectrica a fost nevoită să-şi reajusteze bugetul, aşa cum era de aşteptat.
Acţiunile Hidroelectrica (H2O) au scăzut vineri cu 3,8% la Bursa de la Bucureşti, la 175 lei, după ce compania a anunţat joi seară un buget rectificat care reduce profitul net estimat pentru 2026 cu 16,5%, la 3 mld. lei (562 mil. euro).
Acţiunile Hidroelectrica (H2O) au scăzut vineri cu 3,8% la bursa de la Bucureşti, la 175 lei, după ce compania a anunţat joi seară un buget rectificat care reduce profitul net estimat pentru 2026 cu 16,5%, la 3 mld. lei (562 mil. euro).
România riscă să primească mai puţine fonduri europene în perioada 2028-2034, avertizează europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, după ce preşedinţia irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea bugetului european cu 141 de miliarde de euro.
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 a fost redus cu 159 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, potrivit unui nou plan prezentat sâmbătă.
Titlurile Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), producător de energie nucleară controlat de statul român, se depreciau cu 3,1% miercuri după-amiază, pe o lichiditate de 1,2 milioane de lei.
Indicele de referinţă BET a crescut cu peste 4% în prima şedinţă de tranzacţionare de după decizia S&P de vinerea trecută, prin care România a rămas la ultima treaptă a categoriei investment grade, după o perioadă în care riscul unei retrogradări în zona „junk“ fusese deja reflectat în preţuri prin scăderile din ultimele săptămâni, spun brokerii şi analiştii consultaţi de ZF, care semnalează că reacţia pozitivă s-a extins şi în piaţa titlurilor de stat, unde randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a coborât spre 7,2%, de la circa 7,6%.
Indicele de referinţă BET a crescut cu peste 4% în prima şedinţă de tranzacţionare de după decizia S&P de vinerea trecută, prin care România a rămas la ultima treaptă a categoriei investment grade, după o perioadă în care riscul unei retrogradări în zona „junk“ fusese deja reflectat în preţuri prin scăderile din ultimele săptămâni, spun brokerii şi analiştii consultaţi de ZF, care semnalează că reacţia pozitivă s-a extins şi în piaţa titlurilor de stat, unde randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a coborât spre 7,2%, de la circa 7,6%.