Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Curiozitate, curaj, puterea de a face primul pas fără să aibă o imagine de ansamblu clară în minte, nevoia de sens în tot ceea ce fac, abilităţi digitale native şi dorinţa de a se dezvolta constant. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care definesc un tânăr din generaţia Z.
Investitorii care vor să participe la evoluţia Bursei de Valori Bucureşti nu trebuie să aleagă individual acţiunile pe care mizează. ETF-urile (fondurile tranzacţionate la bursă) le permit să urmărească printr-un singur instrument performanţa unui indice sau a unui anumit sector, fără să încerce să anticipeze permanent ce companii vor aduce cele mai mari câştiguri.
Octavian Petruţ a petrecut 23 de ani organizând spectacole pe vase de croazieră până când a decis că vrea să „se aşeze la casa lui” şi să dea o şansă antreprenoriatului.
Dobânzile ridicate scumpesc finanţarea pentru state, companii şi populaţie şi fac titlurile de stat mai atractive pentru investitori, iar efectele se pot transmite şi pe burse, atât prin schimbarea preferinţelor de investiţii, cât şi prin presiunea pe care costurile mai mari o pun asupra profiturilor companiilor, explică Robert Burlan, director de investiţii la Raiffeisen Asset Management.
Puţin peste 100 de milioane de euro era pragul de intrare în prima ediţie a catalogului Top 100 Cele mai valoroase companii din România, în 2006.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, consumul de calorii pe cap de locuitor în Franţa şi Anglia era scăzut, situându-se între 1.700 şi 2.200 de calorii pe zi. Până în 1850, acesta a crescut la 2.500 - 2.800 de calorii, iar în 1950 a ajuns la 3.000 de calorii. Suedia, ţară nordică, unde s-a născut Johan Norberg, „a fost declarată liberă de foamete cronică la începutul secolului al XX-lea”.
Europa este furioasă. Preţurile energiei cresc, alimentând scumpirile la pompă şi inflaţia. Creşterea stagnează. Iar costurile de finanţare urcă în Franţa, Italia, Spania şi Grecia, însemnând că banii care ar fi putut fi folosiţi pentru reclădirea şcolilor, subvenţionarea locuinţelor sau despăgubirea fermierilor loviţi de secetă trebuie acum să meargă către plata creditorilor, scrie Politico.
Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuinţă au depăşit 90 mil. lei în primul semestru (S1) din 2026, cu 14% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.