Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România are în continuare cea mai mare primă de risc faţă de ţările din regiune cu care ne comparăm, cu toate că a înregistrat îmbunătăţiri, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Iar o primă de risc mare înseamnă şi dobânzi mai mari la împrumuturi.
Evaluările companiilor româneşti din energie au ajuns la niveluri similare cu cele ale companiilor din vestul Europei sau chiar din America, iar prima de risc a pieţei locale s-a redus mult, a spus Vlad Maria, broker la TradeVille, într-o emisiune ZF Live.
Aproape 70% din creditele ipotecare aveau la finalul primului trimestru (T1) din acest an dobânda fixă pe diferite perioade, în timp ce mai puţin de o treime mai au dobândă variabilă de la acordare până la scadenţă, conform datelor BNR.
Românii continuă să păstreze o parte importantă din economiile lor bancare, aproape 50%, în depozite overnight, adică în conturi curente, în depozite la vedere, pentru care nu încasează dobândă de la bănci, în loc să-i mute măcar în depozite la termen, remunerate cu dobândă, dacă nu vor sau nu ştiu să plaseze banii şi în alte categorii de instrumente financiare.
Piaţa de birouri din Bucureşti reia livrările în 2026, după doi ani în care nu a intrat niciun proiect nou, dar cererea care le aşteaptă s-a schimbat: mai multe contracte, pe suprafeţe mai mici, şi un accent puternic pe reînnoiri. În trimestrul al II-lea s-au închiriat 48.700 mp prin 47 de tranzacţii, cu 12% mai multe decât în T1 şi cu 18% mai multe decât anul trecut, dar suprafaţa medie a coborât la circa 1.040 mp, arată datele CBRE România. În paralel, prezenţa efectivă în clădiri creşte.
Aproape 70% din creditele ipotecare aveau la finalul primului trimestru (T1) din acest an dobânda fixă pe diferite perioade, în timp ce mai puţin de o treime mai au dobândă variabilă de la acordare până la scadenţă, conform datelor BNR.
Banca Naţională a lăsat suficientă lichiditate pe piaţa interbancară, şi pentru finanţarea economiei şi a deficitului bugetar, iar creditarea sectorului privat a continuat, pe segmentul corporaţiilor.
România ar putea evita o cădere dramatică a economiei în acest an, iar inflaţia va scădea rapid, puternic, până la final de 2026, şi va antrena, în timp, şi scăderea dobânzii de politică monetară cel mai probabil la începutul anului viitor, după cum reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Piaţa interbancară a înregistrat în luna iulie excedent de lichiditate de circa 29,4 mld. lei (5,8 mld. euro), medie zilnică, în creştere uşoară faţă de nivelul din iunie, dar sub valorile medii lunare din intervalul ianuarie-mai 2026, după cum reiese din cele mai recente date de la BNR.