Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Fondurile de pensii private sunt de ani buni cel mai mare investitor instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti, iar sumele administrate de acestea au devenit o sursă importantă de capital pentru companiile listate.
BCR Asigurări de Viaţă a trecut în ultimul deceniu printr-o evoluţie cu două etape distincte, respectiv o perioadă de creştere graduală a subscrierilor, urmată de o accelerare vizibilă în anul 2025 şi la începutul lui 2026. În paralel, profitabilitatea companiei a avut o traiectorie mult mai oscilantă, cu pierdere în anul 2018 şi o nouă deteriorare puternică în anul 2023, înainte de revenirea din anii 2024 şi 2025.
În comerţul alimentar românesc există astăzi undeva la 50.000 de magazine, dintre care peste 5.000 sunt considerate a fi moderne, operate sub brand internaţional. E vorba de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry.
Spitalele private au accelerat puternic creşterea anul trecut, când cifra de afaceri a companiilor din CAEN 8610 –„Activităţi de asistenţă spitalicească“ a crescut cu circa 30%, la 5 mld. lei, iar profitul cu 25%, la 205 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Altfel spus, acest sector a reuşit în doar cinci ani să îşi dubleze afacerile, pe fondul investiţiilor realizate şi a migraţiei pacienţilor spre serviciile private.
România a fost şi în prima parte a acestui an la coada topului UE, penultima, cu a doua cea mai mică pondere în PIB a creditelor bancare acordate companiilor, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR. Intermedierea financiară scăzută, mai ales pe segmentul companiilor, rămâne una dintre problemele importante. Aproape de România în acest clasament sunt Irlanda, cu o pondere de doar 4% a creditelor corporate în PIB, Slovenia şi Polonia, cu 15% fiecare, şi Letonia cu 16%, în timp ce Bulgaria are credite corporate în PIB de 24%, adică mai mult decât dublu faţă de România.
În mediul de business din România, unul în care un şoc operaţional, o defecţiune critică sau un atac cibernetic pot întrerupe rapid activitatea, capacitatea unei companii de a reveni la normal devine la fel de importantă ca viteza cu care aceasta creşte. Iar accelerarea inteligenţei artificiale schimbă şi mai mult ecuaţia: AI poate ajuta companiile să anticipeze şi să prevină problemele, dar le oferă în acelaşi timp atacatorilor instrumente mai puternice. În acest context, rezilienţa operaţională trece de la o funcţie de protecţie la o capacitate strategică a businessului, au fost câteva dintre concluziile conferinţei KPMG şi ZF „Make growth happen: operational resilience.“
Încrederea investitorilor începe să revină în România, iar performanţele bursiere pun din nou piaţa locală în lumina reflectoarelor. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei „Cum poate capitalul românesc să crească împreună. De la investitori la companii. De la capital la afacere“, organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transilvania.
Abonamentul medical nu mai este văzut doar ca un beneficiu la angajare, ci şi ca un avantaj strategic pentru performanţa angajaţilor, pentru ca ei să poată munci şi să prevină posibile probleme mai serioase de sănătate. Pentru a verifica utilitatea unui astfel de serviciu, cel mai relevant indicator este chiar gradul de accesare al angajaţilor din companii, lucru pe care îl fac atât furnizorii de abonamente medicale, cât şi reprezentanţii companiilor care le cumpără. Acestea au fost concluziile Ralucăi Binder, director corporate sales la Regina Maria, şi ale lui Bogdan Suchar, chief strategy officer în cadrul Quartz Matrix, o companie de tehnologie din Iaşi, prezenţi la emisiunea ZF Private Health.
Ziarul Financiar organizează luni, 21 septembrie, împreună cu Orange Business, prima ediţie a conferinţei ZF & Orange Business - Rezilienţa operaţională: de la panică la control - un eveniment dedicat felului în care companiile româneşti se pregătesc pentru atacul pe care nu îl mai pot exclude din calculele de business. Alături de echipa Orange Business vine expertiza SCUT, companie de securitate cibernetică lansată de Orange România împreună cu Orange Cyberdefense - liderul european în servicii de securitate cibernetică, cu 18 centre de operaţiuni şi clienţi în peste 160 de ţări.
Inteligenţa artificială a devenit una dintre principalele teme de investiţii la nivel global, iar marile companii de tehnologie îşi majorează treptat bugetele pentru infrastructura necesară. Până la finalul lui 2026, investiţiile globale în AI ar urma să ajungă la aproximativ un trilion de dolari, potrivit Goldman Sachs.
Stup, centru antreprenorial din România, un ecosistem creat de grupul Banca Transilvania pentru antreprenori şi pentru cei care doresc să îşi lanseze propria afacere a ajuns în patru ani la 1.000 de business-uri lansate şi 48.000 de membri în comunitate.
Paysera, unul dintre cei mai mari furnziori europeni de servicii financiare online, îşi extinde portofoliul dediact comercianţilor fizici din România prin lansarea terminalelor fizice POS şin pregăteşte introducerea unei aplicaţii SoftPOS pentru dispozitivele Android, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.
BYD, companie chinezească şi cel mai mare producător de maşini electrice din lume, intenţionează să cucerească piaţa europeană pornind din Ungaria, unde îşi construieşte prima sa fabrică europeană de automobile. Comisia Europeană, în schimb, caută să protejeze industria Uniunii de tăvălugul de produse chinezeşti prin viitorul pachet de reguli „Produs în Europa“.
Smart Control, companie locală de servicii IT, a încheiat anul 2025 cu un profit net de 17,8 mil. lei (3,5 mil. euro), în creştere cu 32,7% faţă de 2024, când raportase 13,4 mil. lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Profitul net al Altimate, furnizor de soluţii pentru transport inteligent şi sisteme IT pentru instituţii publice, a urcat cu 62,4% în 2025, la 16,7 mil. lei (3,3 mil. euro), arată bilanţul depus la Ministerul Finanţelor. Compania a fost înfiinţată în 2014 şi s-a transformat ulterior din societate cu răspundere limitată în societate pe acţiuni.
Marea majoritate a companiilor care ajung în default ating acest nivel pentru că au deja probleme interne, iar contextul nefavorabil al pieţei le scoate la suprafaţă, dar dificultăţile unei firme nu prea vin din context, spune Adrian Lotrean (foto), CEO Infinexa.
Predarea unei afaceri de la o generaţie la alta nu se face după o reţetă şi nici nu înseamnă automat că urmaşii fondatorului intră în companie, trec prin toate departamentele şi, după câţiva ani, primesc „cheile“ businessului. Tranziţia este mult mai complicată şi trebuie construită în funcţie de realitatea fiecărei familii şi a fiecărei companii, a spus Mihai Stănescu, managing partner al RoCoach, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.