Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Companiile de stat rămân un subiect sensibil în România, în condiţiile în care primele zece societăţi, preponderent din energie, au performanţe financiare net superioare mediei companiilor private, dar restul companiilor cu capital de stat se confruntă cu dificultăţi financiare majore, care indică probleme de gestiune, eficienţă operaţională şi disciplină financiară, arată o analiză realizată recent de Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
La fel ca România, Polonia extrage gaze naturale de pe fundul mării. Acest combustibil este o sursă de energie cu o contribuţie mare la suveranitatea energetică a ţării.
Sectorul energetic continuă să fie în atenţia investitorilor în 2026 pe fondul tensiunilor geopolitice, al creşterii cererii de energie generate de dezvoltarea inteligenţei artificiale şi al nivelului scăzut al Dunării, care pune presiune pe producţia de energie hidro şi nucleară.
Capacitatea rafinăriilor europene de petrol se va reduce cu 20% în următorul deceniu, chiar dacă instalaţiile continentului funcţionează aproape de limitele lor maxime din cauza crizei energetice declanşate de războiul din Iran, scrie Financial Times.
Dacă totul merge conform planului, săptămâna viitoare toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate, le-a comunicat printr-o transmisiune live de la faţa locului premierul Ungariei, Peter Magyar, maghiarilor în ajunul zilei lor naţionale, sărbătorită pe 20 august. Aceasta înseamnă că Ungaria nu va mai fi forţată să importe electricitate scumpă.
Un ETF pe indicele BET oferă expunere pe 20 de companii, dar nu în părţi egale. Patru dintre ele - Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz şi Hidroelectrica - cumulează 60,5% din coş, iar energia şi sectorul bancar acoperă împreună peste 85% din indice. Argumentul care circulă printre investitorii de retail este că un singur instrument înlocuieşte munca de selecţie.
Discuţia publică despre criza energetică se poartă pe partea de ofertă: capacităţi noi, termocentrale amânate cu anii, importuri de electricitate la preţuri de vârf. Partea în care se pot obţine cei mai ieftini megawaţi, adică cea de consum, rămâne în afara dezbaterii, deşi acolo se duce cea mai mare parte a energiei. La nivel european, clădirile răspund pentru 40% din consumul total, iar România are un fond construit, în cea mai mare parte nerenovat.
Compania de stat Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale cu o capitalizare de circa 73 mld. lei, nu anticipează întârzieri în proiectul Neptun Deep din cauza incidentelor din Marea Neagră, a spus directorul general Răzvan Popescu, la conferinţa cu analiştii dedicată rezultatelor pe primul semestru, precizând că statul român şi operatorii iau măsuri de precauţie.
România încheie la finalul lunii acesteia implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu rezultate mixte. Deşi au fost construiţi aproximativ 257 de kilometri de autostradă şi modernizaţi circa 220 de kilometri de cale ferată, o parte importantă dintre investiţiile asumate în urmă cu aproape cinci ani au fost eliminate sau reduse în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
Ecosistemul românesc de start-up-uri tehnologice a început să se dezgheţe după un an în care activitatea de finanţare aproape s-a oprit, cu pitch-uri mai bune şi cu fondatori care îşi recapătă ambiţia, însă decalajul faţă de vecini s-a adâncit între timp: Ungaria are o energie vizibilă de doi ani, care acum se materializează pe mai multe axe, iar Bulgaria stă „foarte bine”, potrivit lui Marius Istrate, partener în fondul austriac de capital de risc 3VC.