Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Infrastructura de transport este esențială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru atragerea investițiilor. România își consolidează totodată rolul într-un coridor logistic strategic pe flancul estic al Europei, a declarat Sebastian Metz, directorul general al AHK România , în deschiderea conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova” Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în cadrul unei delegații de afaceri formate din opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii, aflate în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026. La aceasta participă opt companii germane, iar programul se desfășoară în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026. „Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi. Ele mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia”, a adăugat el. În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. ”Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat Metz. România: investiții de 75 de miliarde de euro în infrastructură Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) au arătat deschidere pentru crearea condițiilor favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private în România. „Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experiență, tehnologie modernă și know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniță, secretar general în MTI. Potrivit strategiei de investiții a MTI, pentru această decadă ar fi nevoie de 75 de miliarde de euro. Până acum au fost accesate aproximativ 17.5 miliarde din bani europeni. Alte surse de finanțare sunt alocările bugetare (dacă se vor aloca 2% din PIB pe următorii 10 ani), precum și împrumuturi, alături de parteneriatele public-private. Obiectivul este ca România să devină un hub regional în această parte a Europei și un punct de legătură cu coridoarele eurasiatice care vin din Asia și regiunea Caucazului. Republica Moldova: conectivitatea susține integrarea europeană Pentru Republica Moldova, conectivitatea în domeniul transporturilor reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare și de integrare europene, ”Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană”, a spus Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova. Țara prioritizează transportul pe cale ferată și fluvială precum și continuarea construcției autostrăzii Unirii, iar dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiulești este un obiectiv important: „Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a adăugat Păscăluță. Opt companii germane explorează oportunități de afaceri în România și Republica Moldova Delegația reunește opt companii germane active în transport, logistică, infrastructură și operare portuară: DS Spedition GmbH (transport rutier și logistică), DSD HILGERS Stahlbau GmbH (construcții metalice, inginerie industrială și echipamente pentru manipularea mărfurilor), Edgar Rothermel Internationale Spedition GmbH (transport și logistică), Stöhr Logistik GmbH (transport și logistică), TriCon Container-Terminal Nürnberg GmbH (terminal trimodal și transport combinat), Bayernhafen GmbH & Co. KG (Infrastructură portuară și platforme logistice multimodale), Eberl Internationale Spedition GmbH & Co. KG (expediții internaționale, transport rutier, aerian și maritim, logistică și servicii vamale), Duisport – Duisburger Hafen AG (operare port fluvial și logistică trimodală -apă, cale ferată, rutier) Participanții vor avea întâlniri de afaceri cu reprezentanți ai companiilor românești din București, Brăila, Galați, Constanța și moldovenești, din portul Giurgiulești și vor vizita în zilele următoare cele patru porturi. Interesul companiilor germane pentru cele două piețe este susținut de poziția strategică a României și Republicii Moldova la intersecția dintre Uniunea Europeană și Europa de Est și de rolul celor două țări în coridoarele regionale de tranzit și conectivitate. Ambele țări dispun de un potențial ridicat în domeniul căilor navigabile și al porturilor, în special de-a lungul Dunării. Marile infrastructuri portuare, cum sunt cele de la Constanța, Galați, Brăila și Giurgiulești reprezintă noduri esențiale pentru fluxurile comerciale regionale și internaționale.În același timp, pe ambele piețe există o nevoie semnificativă de modernizare și investiții în infrastructura portuară, feroviară, rutieră și intermodală, în special în domenii precum multimodalitatea, digitalizarea, eficiența și sustenabilitatea. Evenimentul face parte din Programul de dezvoltare a piețelor pentru IMM-uri al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania (BMWE)și se adresează în special întreprinderilor mici și mijlocii din Germania care doresc să își extindă activitatea în Europa de Sud-Est, să identifice noi parteneri de afaceri sau să participe la proiecte de modernizare și dezvoltare a infrastructurii de transport. Domeniile de interes pentru firmele germane sunt transportul rutier și feroviar; logistica și soluțiile de transport multimodal; transportul naval și operarea portuară; digitalizarea și tehnologiile inteligente pentru transport.
Douăsprezece oferte au fost depuse la licitația organizată de Consiliul Județean (CJ) Mureș pentru execuția lucrărilor din prima etapă a proiectului de modernizare a drumurilor județene DJ 152A, DJ 151A și DJ 151. Contractul vizează sectorul Târgu Mureș (DN 15E) - Band - Șăulia - Sărmașu - limită județ Bistrița-Năsăud și are o valoare totală estimată de 134,73 milioane de lei, fără TVA. La procedură s-au înscris 12 ofertanți, printre companiile interesate de contract fiind Geiger Transilvania, Frasinul , MIS Grup și Far Foundation . Fondurile necesare derulării investiției sunt asigurate din bugetul CJ Mureș și prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny". Proiectul tehnic, elaborat de societatea Ciproconstruct, prevede implementarea unei structuri rutiere moderne din mixtură asfaltică și reconstrucția integrală a cinci poduri din județ. În cadrul acestei prime etape, lucrările principale se vor concentra pe modernizarea drumului județean DJ 152A, între km 1+015 și km 18+736. O particularitate a proiectului o reprezintă excluderea temporară de la modernizare a sectorului cuprins între km 9+353 și km 11+551 (limita intravilan/ extravilan a localității Berghia), decizie luată pentru a evita distrugerea carosabilului în timpul viitoarelor lucrări programate pentru rețelele de alimentare cu apă și canalizare. Cu toate acestea, podul situat pe acest segment va fi complet reconstruit. Soluțiile tehnice propuse Soluțiile tehnice pentru partea carosabilă includ desfacerea structurii rutiere existente pe întreaga lungime a traseului, așternerea unui strat inferior de fundație din balast de 35 cm, a unui strat superior din balast stabilizat cu ciment de 25 cm, urmat de un strat de bază, strat de legătură și un strat de uzură din beton asfaltic. Pe anumite porțiuni degradate se va aplica tehnologia de reciclare în situ cu bitum spumat și ciment. Investiția mai cuprinde amenajarea a 10.450 de metri de trotuare și realizarea unor piste unidirecționale pentru biciclete pe o lungime de 14.893 metri în zonele intravilane. Pistele vor fi delimitate prin stâlpișori elastici și vor fi evidențiate vizual prin colorarea suprafeței în verde. Totodată, proiectul include configurarea a 77 de drumuri laterale, a 7 parcări auto, montarea a 6.269 de metri de parapete rutiere și executarea a 632 de accese la proprietăți. Pentru colectarea apelor pluviale se vor realiza peste 15 km de șanțuri trapezoidale din beton și peste 6 kilometri de rigole carosabile. Cele cinci poduri existente vor fi demolate și înlocuite cu structuri noi, amplasate peste pârâurile Beșa, Cuiejd și Berghia, precum și peste un torent din localitatea Band. Companiile care au depus oferte de participare la licitație 1. Dimex-2000 Company, cu subcontractanții All Inclusive Teste Laborator, Topo Explorer, Eurotest și Pado Group Infrastructures; 2. Far Foundation, cu subcontractanții Metaller Energy, Aquacon Proiect, GDT Concret, Electric Serv și Amsol Integrate; 3. Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj, cu subcontractanții Instarom și Instal Ittu; 4. Diferit AG,cu subcontractanții Vexano, All Inclusive Teste Laborator, Diferit SRL și Eurotest; 5. Birendra, cu subcontractanții Inreco Remix, Eurosky și Montrepcom; 6. Frasinul SRL, cu subcontractanții Instarom, Electromara și Gauss; 7. MIS Grup, cu subcontractanții MW & KVA Electric, Complex Muzeal Bistrița-Năsăud, Terratest Geotehnic SA și Inreco Remix; 8. Asocierea Îndemînarea Prodcom (lider) - Gott Strasse - Dianova Instal; 9. Asocierea Geiger Transilvania (lider) - Astor Com, cu subcontractanții Electric Light Expert, Dewatering & Silent Piling, Inreco Remix și Montrepcom; 10. Asocierea Concelex (lider) - Landmania - X-Way Infrastructure, cu subcontractanții Trovainstal și Zebra Solutions; 11. Asocierea Dacia Asphalt (lider) - Prodeximp, cu subcontractanții Construct CDP, Fanart Consulting, Electric Fusion Concept, Sofiaenviroconsult, Sisteme de Securitate Scutul Negru și Alinserv; 12. Asocierea Drumserv (lider) - Swietelsky Construct - Swietelsky Magyarorszag Kft (ofertant), cu subcontractanții Trovainstal și San Electroterm Grup. Cele 12 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termen-limită stabilit la data de 17 noiembrie 2026, ora 18:00. Termenele contractului Durata totală a contractului este stabilită la 63 de luni, din care 24 de luni sunt alocate execuției propriu-zise, două luni pentru recepția la terminarea lucrărilor, o perioadă de garanție de minimum 36 de luni și o lună pentru recepția finală. Criteriul de atribuire a contractului va fi cel mai bun raport calitate-preț, componenta financiară având o pondere de 97%, iar garanția extinsă a lucrărilor o pondere de 3%. CJ Mureș a emis deja Autorizația de construire nr. 28/28.11.2025, document cu o valabilitate de 24 de luni, urmând ca executantul desemnat să obțină separat, pe cheltuială proprie, autorizațiile necesare pentru organizarea execuției și pentru devierea traficului pe rute ocolitoare. Proiectul implică și lucrări de relocare a rețelelor de telecomunicații și apă-canal, precum și relocarea sau protejarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale pe o lungime de 17,16 km.
Modernizarea drumului judeţean DJ 104D pe tronsonul Şoarş - Bărcut - limită de judeţ Sibiu (Lot III) a atins stadiul fizic de execuţie de 80%. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a verificat luni, 19 octombrie, evoluţia acestui şantier care se desfăşoară pe un segment rutier în lungime de 16,869 km. Oficialul județean s-a deplasat împreună cu primarul comunei Șoarș, Dănuț Timiș, pe tronsoanele aflate în execuție și a discutat cu reprezentanții firmei constructoare, PORR Construct , despre evoluția șantierului. Startul lucrărilor a fost dat la mijlocul lunii noiembrie 2025 şi important este faptul că acestea avansează într-un ritm mai rapid decât graficul de execuţie asumat de antreprenor. Pe porţiunile din extravilan, constructorul a finalizat consolidarea şi ranforsarea infrastructurii rutiere, a rezolvat problema scurgerii apelor pluviale prin intermediul șanțurilor pereate, iar în prezent lucrează la construcţia noii structuri rutiere și se concentrează pe așternerea straturilor asfaltice. Lucrările au ajuns în etapa aşternerii stratului de uzură (BA 16), trasării marcajelor transversale şi longitudinale (axiale şi marginale), precum şi instalării semnalizărilor rutiere verticale. Pe segmentele din intravilanul localităților Șoarș și Bărcut, antreprenorul realizează lucrările la suprastructura rutieră, prin așternerea stratului de legătură, după care urmează cel de uzură. La cele trei poduri aflate pe traseu s-au executat variantele de deviere temporară a circulaţiei în vecinătatea lor, s-au desfăşurat demolările necesare şi s-au realizat lucrările la infrastructură. În momentul de faţă, constructorul lucrează la suprastructura podurilor, respectiv la montarea grinzilor, urmată de suprabetonare şi aşternerea straturilor de asfalt. Potrivit prevederilor contractuale, lucrările trebuie realizate în decurs de 30 de luni, timp în care tronsonul rutier va fi reabilitat în totalitate, de la fundaţie până la suprafaţa de circulaţie, astfel încât traficul să se poată realiza în cele mai bune condiţii. Ţinând cont de procentele avansate ale execuţiei, sunt şanse mari ca lucrările să fie finalizate până la sfârşitul acestui an, cu condiţia ca vremea să fie prielnică, ceea ce înseamnă un câștig important de timp pentru comunitățile locale. Valoarea totală a contractului privind proiectul tehnic şi execuţia modernizării Lotului III a fost actualizată la 81 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din bugetul propriu al Judeţului Braşov şi din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Actualizarea valorii contractuale s-a realizat la solicitarea antreprenorului, fiind justificată din punct de vedere tehnic de lucrări suplimentare care au fost necesare. „Sunt mulţumit de ceea ce am găsit pe teren, de ritmul lucrărilor impus de constructor și de mobilizarea din şantier. Acest proiect este vital pentru conectivitatea dintre județele Brașov și Sibiu, iar faptul că avansăm atât de rapid demonstrează că o planificare riguroasă și un parteneriat solid cu un antreprenor serios dau rezultate concrete pentru cetățeni. Locuitorii din Șoarș și Bărcut, precum și toți cei care tranzitează zona spre şi dinspre județul Sibiu vor beneficia mult mai devreme de o infrastructură modernă, sigură și la standarde europene. Continuăm să investim în conectivitatea județului Brașov, deoarece drumurile bune înseamnă dezvoltare economică și o viață mai bună pentru comunitățile noastre”, a precizat preşedintele CJ, Adrian-Ioan Veştea. La rândul său, primarul Dănuț Timiș a remarcat importanța drumului DJ 104D care, odată reabilitat, va reprezenta cea mai directă cale de acces între Făgăraș și Sighișoara, două orașe importante din punct de vedere economic și turistic. Prin intermediul Programului Naţional „Anghel Saligny” este finanţat şi Lotul II din DJ 104D, care face legătura între Făgăraş şi Şoarş pe o lungime de 10,085 km. Valoarea contractului de proiectare şi execuţie depăşeşte 36 de milioane de lei, lucrările urmând să fie implementate de asocierea Diferit AG (lider) – Diferit – Viarom Construct – Construct CDP. Până în prezent, şantierul nu a putut fi demarat din cauza avizului condiționat al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, care impune protejarea pe mai multe sectoare a magistralelor de aducțiune gaz. În prezent se lucrează la proiectul tehnic de protejare a acestor magistrale, astfel încât Transgaz să emită avizul necesar și să poată începe lucrările. În condiţiile în care tronsonul Făgăraș - Șoarș a înregistrat deteriorări majore produse de traficul greu, pentru a putea asigura condițiile minime de siguranță pentru participanții la trafic, Consiliul Județean a comandat lucrări provizorii care să minimizeze riscul de incidente și să asigure siguranța circulației până când vor începe lucrările propriu-zise de reabilitare. Astfel, în prezent se execută lucrări de intervenție constând în: • plombarea gropilor cu mixtură asfaltică; • frezare și completare cu material frezat, precum și compactare pentru asigurarea planeității drumului; • asigurarea scurgerii apelor în zonele în care se fac reparații ale drumului; • tăierea vegetației pentru asigurarea vizibilității.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a lansat în consultare publică un proiect de ordin care include dezvoltarea viitorului Tren Metropolitan Constanța. Noua rețea ar urma să valorifice în principal infrastructura feroviară existentă și să asigure conexiuni între municipiul Constanța și Cernavodă, Năvodari, Mangalia, Medgidia, Portul Constanța și, în perspectivă, Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu". Liniile principale existente pot deservi direct peste 500.000 de locuitori, reprezentând mai mult de 75% din populația județului, conform estimărilor MTI. Planurile prevăd dezvoltarea etapizată a serviciului feroviar metropolitan, primele relații avute în vedere fiind Constanța - Cernavodă, Constanța - Năvodari - Petromidia - Corbu și Constanța - Mangalia - 2 Mai. Ulterior, rețeaua ar putea fi extinsă prin valorificarea altor infrastructuri feroviare existente și dezvoltarea unor noi conexiuni. Proiectul de ordin al ministrului Transporturilor și Infrastructurii se află în procedura de transparență decizională, astfel că dezvoltarea efectivă a rețelei va depinde de parcurgerea etapelor administrative, tehnice și investiționale ulterioare. Constanța se înscrie astfel între orașele pentru care sunt promovate proiecte de servicii feroviare metropolitane, alături de Brașov, Târgu Mureș, București și Iași. Primele etape vizează trei coridoare feroviare principale Unul dintre principalele trasee analizate este Cernavodă - Medgidia - Constanța - tunelul Palas - Poarta 1 Port Constanța, considerat un coridor strategic est-vest, care poate asigura legătura directă cu centrul municipiului și zona istorică a Portului Constanța prin tunelul urban Palas/ Anghel Saligny. Pe axa sudică este analizată relația Constanța - Mangalia - 2 Mai, destinată atât navetei locale, cât și fluxurilor turistice de pe litoral. Spre nord, traseul Constanța - Ovidiu - Năvodari - Petromidia - Corbu ar putea conecta zone rezidențiale, industriale și turistice importante. "Vorbim despre valorificarea unei infrastructuri feroviare deja existente și transformarea acesteia într-o alternativă reală pentru deplasările de zi cu zi: între localitățile județului, către municipiul Constanța, către litoral, zonele industriale, aeroport și obiective strategice importante", a declarat Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul MTI. Planurile includ și îmbunătățirea conectivității feroviare cu Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu", inclusiv o nouă legătură feroviară între Constanța și aeroport. Aceasta din urmă ar avea rol dual, civil și militar, urmând să deservească atât terminalul aeroportuar, cât și noua infrastructură din zonă, inclusiv baza militară. Alte trasee analizate sunt Medgidia - Valea Dacilor - Cobadin - Negru Vodă, pentru îmbunătățirea conectivității localităților din sud-vestul județului și valorificarea legăturii feroviare transfrontaliere, precum și Medgidia - Dorobanțu - Lumina - Năvodari, prin integrarea și reabilitarea unor infrastructuri feroviare existente. În planurile prezentate este inclusă și conexiunea Eforie Nord - Techirghiol, concepută ca o legătură rapidă între două dintre principalele stațiuni balneoclimaterice ale litoralului. Proiectul presupune modernizarea infrastructurii feroviare Dezvoltarea Trenului Metropolitan Constanța presupune și investiții în infrastructura feroviară. Conform planurilor prezentate, CFR ar urma să intervină pentru eliminarea restricțiilor de viteză, efectuarea reparațiilor și modernizarea infrastructurii necesare operării serviciilor. În paralel, autoritățile locale ar putea realiza investiții pentru transformarea zonelor din jurul gărilor și punctelor de oprire în noduri de mobilitate integrate în spațiul urban. Printre intervențiile avute în vedere se numără facilități park & ride și bike & ride, conexiuni cu transportul public local, trasee pietonale și pentru biciclete, precum și pasaje pietonale și rutiere pentru traversarea căii ferate. Sunt prevăzute, de asemenea, modernizarea trecerilor la nivel și amenajarea unor peroane accesibile și adaptate standardelor europene. Zonele gărilor și punctelor de oprire ar putea beneficia de stații pentru transportul public, spații publice și zone verzi, soluții de umbrire și drenaj urban, precum și de măsuri pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile. "Trenul metropolitan trebuie să devină o alternativă reală la mașina personală pentru deplasările de zi cu zi. Mai puțin timp pierdut în trafic. Mai puțină poluare. Conexiuni mai rapide între orașe și localități. Un transport public modern, integrat și adaptat nevoilor oamenilor", a precizat Horațiu Cosma.
Tunelul Momaia, parte a Secțiunii 4 Tigveni - Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1), a intrat în etapa de testare integrată și punere în funcțiune a instalațiilor, în perspectiva deschiderii circulației. PORR România, antreprenorul general al secțiunii, și IMSAT SA, companie implicată în realizarea sistemelor inteligente și a infrastructurii tehnologice a tunelului, verifică în această perioadă echipamentele de securitate, monitorizare, ventilație, iluminat și management al traficului, precum și rețeaua de comunicații și infrastructura energetică. Sunt derulate probe funcționale și simulări ale diferitelor scenarii de operare, în timp ce sistemele sunt integrate în platforma SCADA. "Înainte ca această premieră pentru infrastructura românească să devină parte din experiența de zi cu zi a celor care circulă pe autostrada Sibiu-Pitești, Tunelul Momaia a intrat într-o etapă esențială: testarea și punerea în funcțiune a instalațiilor care îi vor asigura operarea în condiții optime", a transmis PORR România. Tunelul Momaia are două galerii rutiere, fiecare cu o lungime de aproximativ 1,35 km, și reprezintă una dintre cele mai complexe structuri de pe Secțiunea 4 a A1 Sibiu - Pitești. Teste pentru detecția incendiilor, CCTV și cabinele SOS IMSAT derulează probele funcționale pentru sistemele de securitate ale tunelului. Sunt testate instalațiile pentru detecția incendiilor, rețeaua CCTV și cabinele SOS, iar echipele verifică fiecare conexiune și senzor pentru a asigura răspunsul sistemelor în cazul producerii unui incident. În paralel, continuă testarea platformei SCADA, prin care sunt integrate și gestionate subsistemele tehnologice ale tunelului. Verificările includ sistemele de ventilație și iluminat, precum și echipamentele destinate managementului traficului. "În această fază, accentul cade pe testarea riguroasă și integrarea sistemelor inteligente care vor garanta siguranța celor care vor traversa curând tunelul", au transmis reprezentanții IMSAT. Platforma SCADA permite integrarea, monitorizarea și controlul subsistemelor tehnologice ale tunelului, fiind testate în această etapă sistemele de ventilație, iluminat și management al traficului. O altă componentă importantă a actualei etape este infrastructura energetică și de comunicații. Alimentarea generală a clădirilor amplasate la capetele tunelului a fost realizată, iar rețeaua de fibră optică a fost finalizată. Echipele trec astfel la configurarea finală a iluminatului de securitate, de ghidaj și normal. În cadrul testelor integrate sunt verificate conexiunile dintre echipamente și sunt validate diferite scenarii de funcționare. Obiectivul este ca sistemele tehnologice să fie complet operaționale odată cu deschiderea tunelului pentru trafic. "Fiecare test trecut cu succes, fiecare scenariu validat și fiecare sistem verificat ne aduc mai aproape de ziua deschiderii circulației", au mai transmis reprezentanții IMSAT. Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș se apropie de finalizare Tunelul Momaia este construit pe Secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu - Pitești, unde PORR România este antreprenor general. Cele două galerii, de aproximativ 1,35 km fiecare, constituie elementul tehnic major al acestui tronson. La nivelul întregii Secțiuni 4, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la aproape 97%, iar deschiderea circulației este estimată pentru 2026, înaintea termenului contractual din februarie 2027. Actuala etapă de testare și punere în funcțiune a instalațiilor Tunelului Momaia reprezintă unul dintre pașii necesari înainte ca infrastructura să poată fi dată în trafic. "Proiectul se apropie de final, iar fiecare etapă parcursă cu succes ne aduce mai aproape de momentul în care acest tunel își va îndeplini misiunea pentru care a fost construit: să reducă distanțe și să conecteze mai bine comunități, regiuni și oameni", au transmis reprezentanții PORR România. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al autostrăzii Sibiu - Pitești (9,86 km) a fost semnat în noiembrie 2021, cu o valoare de 1,678 miliarde de lei (fără TVA) și o durată de 60 de luni. În cadrul contractului sunt realizate mai multe lucrări de artă de complexitate ridicată, respectiv 12 poduri, pasaje și/ sau viaducte, având o lungime medie de 230 m, dintre care cel mai lung este Viaductul de la km 84+341 (cu o lungime de 630 m), precum și Tunelul Momaia, de 1.350 m, în zona de traversare a dealului omonim din județul Argeș. PORR și IMSAT colaborează și la proiecte din sectorul energiei regenerabile În cadrul proiectului eolian Alpha Wind Casimcea, dezvoltat de Verbund Wind Power România, PORR execută lucrări de infrastructură, iar IMSAT lucrează la infrastructura electrică. Cele două companii sunt implicate și în Vifor 2, proiect eolian de 269 MW aflat în construcție în județul Buzău, unde PORR realizează lucrările civile și electrice Balance of Plant, iar IMSAT proiectează și execută rețeaua de medie tensiune de 33 kV, extinderea substației și instalarea și punerea în funcțiune a transformatorului de 400/33 kV și 260 MVA. Detalii aici .
Circulația feroviară pe tronsonul Lugoj - Timișoara Est, cu o lungime de aproximativ 54 km, a fost redeschisă la finalul lunii august 2026, după trei luni în care traficul a fost suspendat pentru accelerarea lucrărilor de modernizare. Sectorul reprezintă Lotul 2 al proiectului de modernizare a liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad și face obiectul unui contract de proiectare și execuție în valoare de 1,916 miliarde de lei, fără TVA. Lucrările prevăd modernizarea și dublarea infrastructurii feroviare, astfel încât, la final, trenurile de călători să poată circula cu viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă cu maximum 120 km/h. Contractul este derulat de asocierea FCC Construccion - Webuild - Contratas y Ventas, cu TPF Inginerie în calitate de proiectant, iar BAWI Construction execută lucrări de electrificare. Studiul de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a CF Caransebeș - Timișoara - Arad (162 km) a fost elaborat de compania Consis Proiect. Pentru asigurarea continuității circulației sunt utilizați, de asemenea, aproximativ 3 km aferenți Lotului 3, între capetele X și Y ale stației CF Timișoara Est. Redeschiderea permite astfel exploatarea unei părți semnificative a infrastructurii modernizate pe Lotul 2, în timp ce lucrările necesare pentru finalizarea integrală a proiectului continuă. Modernizare, dublare, electrificare și ERTMS pe Lotul 2 Contractul pentru tronsonul Lugoj - Timișoara Est include intervenții complexe asupra infrastructurii și suprastructurii căii ferate, precum și electrificarea și modernizarea instalațiilor de alimentare cu energie. Proiectul prevede și modernizarea instalațiilor de semnalizare și telecomunicații și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS. Sunt incluse, totodată, lucrări la poduri și podețe, stații, halte și peroane, precum și modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată și a instalațiilor de siguranță aferente. Lucrările vizează crearea condițiilor tehnice necesare pentru creșterea vitezei de circulație până la 160 km/h pentru trenurile de călători, acolo unde configurația infrastructurii permite acest lucru. Sunt executate și intervenții conexe la drumurile tehnologice, pasaje și instalațiile aferente. Modernizarea Lotului 2 face parte din proiectul mai amplu de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad, investiție destinată creșterii vitezei și capacității de circulație, îmbunătățirii siguranței și asigurării interoperabilității cu rețeaua feroviară europeană. BAWI Construction a montat 27 km de linie de contact pe Lotul 2 În intervalul în care circulația feroviară a fost suspendată, BAWI Construction a executat lucrări ample de electrificare pe șantierele Loturilor 2 și 3 ale tronsonului Lugoj - Timișoara, precum și pe Lotul 2B, în stația Bârzava. În mai puțin de trei luni, echipele companiei au montat aproximativ 31,5 km de linie de contact nouă pe cele trei șantiere. Cea mai mare parte a lucrărilor, respectiv 27 km, a fost executată pe Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est. Potrivit datelor companiei, din acest total, 4 km de linie de contact au fost montați pe sectorul Lugoj - Belinț și 7 km pe Belinț - Topolovăț. În stația Recaș și pe intervalul Recaș - Remetea Mare au fost realizați alți 9,5 km, iar pe Remetea Mare - Timișoara Est au fost montați 6,5 km. BAWI Construction a mai executat 3,5 km de linie de contact în stația Timișoara Est, aferentă Lotului 3, și aproximativ 1 km pe Lotul 2B, în stația Bârzava. În total, compania a ajuns astfel la circa 31,5 km de linie de contact nouă montată în aproximativ 90 de zile. În aceeași perioadă, pe Lotul 2, în intervalul Jabăr - Timișoara Est, echipele au executat și lucrări de demontare a liniei de contact existente pe o lungime de aproximativ 18 km. "Această performanță este rezultatul unei mobilizări exemplare și eficiente a echipelor specializate, a utilajelor și a echipamentelor dedicate lucrărilor de electrificare, precum și a unei coordonări riguroase a activităților în teren", au transmis reprezentanții BAWI Construction.
Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad continuă pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit CFR SA, la mijlocul lunii iulie 2026, cel mai avansat tronson era Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est, cu un progres fizic de peste 76%. Proiectul vizează modernizarea a circa 162 km de cale ferată și va permite circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. În perioada 21-24 iulie 2026, Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA, a efectuat o serie de vizite de lucru pe șantierele proiectului de modernizare a căii ferate Caransebeș - Timișoara - Arad, împreună cu managerii de proiect, reprezentanții antreprenorilor și echipele de implementare, pentru verificarea directă a evoluției lucrărilor și a organizării activităților din șantier. În cadrul verificărilor au fost analizate fronturile de lucru deschise, mobilizarea personalului și a utilajelor, respectarea graficelor de execuție, precum și măsurile necesare pentru continuarea investiției în condiții optime. Totodată, discuțiile din teren au vizat principalele provocări întâmpinate în implementarea proiectului, inclusiv relocarea rețelelor de utilități, cercetările și descoperirile arheologice, procedurile de avizare, accesul în amplasamente și coordonarea lucrărilor astfel încât circulația feroviară să fie menținută în condiții de siguranță. Lucrările vizează 162 km de cale ferată Proiectul are ca obiectiv modernizarea a aproximativ 162 km de cale ferată, reabilitarea a 19 stații, realizarea a 13 halte noi, precum și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2, care va contribui la creșterea siguranței și interoperabilității rețelei feroviare. După finalizarea investiției, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, ceea ce va reduce timpii de parcurs și va îmbunătăți performanțele transportului feroviar pe unul dintre cele mai importante coridoare din vestul României. "Modernizarea liniei Caransebeș - Timișoara - Arad va crește capacitatea și siguranța infrastructurii feroviare din vestul țării și va îmbunătăți legătura cu rețeaua europeană de transport. CFR SA va continua monitorizarea fiecărui lot, verificarea progresului din teren și coordonarea măsurilor necesare pentru derularea proiectului în conformitate cu cerințele tehnice, contractuale și de siguranță", au transmis reprezentanții companiei de căi ferate. Studiul de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a CF Caransebeș - Timișoara - Arad (162 km) a fost elaborat de compania Consis Proiect. Stadiul lucrărilor pentru fiecare din cele 4 loturi Potrivit datelor centralizate la mijlocul lunii iulie 2026, progresul fizic al lucrărilor diferă semnificativ între cele patru loturi ale investiției: Lotul 1 Caransebeș - Lugoj: 13,01%. Contractul, în valoare de 1,34 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în decembrie 2023 cu asocierea RailWorks, formată din Alstom Transport SA (lider) și Arcada Company SA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie . Lotul 1 are o lungime de 39,56 km. Proiectul prevede dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 stații CF, cea mai importantă fiind stația CF Caransebeș, care va avea inclusiv o clădire de mentenanță și pasarelă edilitară, două halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 12 poduri și 49 podețe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est: 76,3%. Contractul de execuție, în valoare de 1,91 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat la finalul anului 2022 cu FCC Construccion , iar supervizarea este asigurată de TPF Inginerie. Lotul 2, în lungime de 54,13 km, vizează lucrări civile în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, în 5 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 14 poduri și 39 podețe, sisteme automate de semnalizare la 17 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, precum și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. De asemenea, în cadrul lucrărilor aferente secțiunii Lugoj - Timișoara Est sunt incluse următoarele obiective de utilitate publică și feroviară: 5 pasarele pietonale în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș, Remetea Mare, două pasarele pietonale în haltele Chizătău și Izvin, un pasaj superior în stația Lugoj (strada Banatului), panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 6.350 m și rampe de încărcare-descărcare în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Remetea Mare. Lotul 3 Timișoara Est - Ronaț Triaj: 24,51%. Contractul, în valoare de 1,44 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în august 2022 cu asocierea Webuild SpA (lider) - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe Lotul 3 (13,86 km), proiectul prevede dublarea căii ferate pe cea mai mare parte a traseului. Lucrările includ modernizarea sau reabilitarea a 3 poduri și 3 podețe, realizarea a 9 pasaje denivelate, modernizarea unei treceri la nivel și construirea a două podețe de descărcare. De asemenea, vor fi modernizate instalațiile de electrificare, semnalizare, telecomunicații și alimentare cu energie, clădirile din stațiile și haltele Timișoara Est, Timișoara Nord, Timișoara Centru și Ronaț Triaj, precum și rețelele de apă și canalizare. Proiectul mai cuprinde măsuri de protecție a mediului, precum montarea de panouri fonoabsorbante, decontaminarea solului, amenajarea de spații verzi, separatoare de hidrocarburi și garduri de protecție. Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad: 35,08%. Antreprenor general al lucrarilor aferente Lotului 4 al CF Ronat Triaj - Arad este asocierea WeBuild SpA - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Contractul, in valoare de aproape 2,2 miliarde lei (fara TVA) a fost semnat in noiembrie 2022. Asocierea Baicons Impex (lider) - Arex Lider Company supervizează șantierul pentru modernizarea liniei feroviare pe Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe lângă cei aproape 55 km de cale ferată ce vor fi modernizați, proiectul mai include modernizarea sau construcția a 6 pasarele pietonale în stațiile Sânandrei, Băile Călacea, Orțișoara, Vinga, Șag și Aradu Nou, a unei pasarele edilitare în Aradu Nou, a 4 pasaje superioare în stațiile Sânandrei (DJ 692A), Orțișoara (DJ 693), Cărani (DJ 692), Vladimirescu (DN 7), a 11 pasaje inferioare, dintre care 9 în Aradu Nou, unul în stația Orțișoara și unul în stația Șag, precum și montarea de panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 9,4 km și de rampe de încărcare-descărcare în stațiile Orțișoara, Vinga și Aradu Nou.