Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document care stabilește drept prioritate absolută recuperarea accelerată a restanțelor la reînnoirea rețelei CFR, creșterea vitezelor de circulație și îmbunătățirea competitivității transportului feroviar. Miza este una majoră: în 2025, nu mai puțin de 9.753 km de linii curente și directe, respectiv 72,56% din total, erau scadenți la reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și numai 1.364 km în 1990. În același timp, finanțarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025 a acoperit doar 45,76% din necesarul estimat, iar subfinanțarea s-a reflectat în extinderea restricțiilor de viteză și în pierderea de trafic: în 2025, transportul feroviar de marfă era cu aproape 23% sub nivelul din 2021, iar traficul de călători cu peste 2% mai redus. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 conturează, astfel, un portofoliu amplu de investiții în modernizarea, electrificarea și reînnoirea rețelei CFR. Printre proiectele cu cel mai ridicat grad de maturitate, care au contract semnat sau lucrările sunt în curs, se află CF Brașov - Sighișoara, Simeria - Gurasada - km 614, Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Caransebeș - Timișoara - Arad. În paralel, documentul prioritizează alte 20 de proiecte, cu o lungime cumulată de aproape 2.587 km. Strategia elaborată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA pentru intervalul 2026-2030 pune accent pe recuperarea restanțelor de reînnoire și pe continuarea proiectelor majore de modernizare a rețelei feroviare. O categorie distinctă este formată din proiectele incluse în așa-numitul "scenariu de referință" al programului investițional. Potrivit strategiei, acestea sunt investiții pentru care implementarea a fost deja stabilită prin contracte de execuție sau proiectare și execuție ori pentru care lucrările sunt deja în curs. CFR consideră că aceste proiecte au ajuns într-un stadiu suficient de avansat încât anularea sau amânarea lor să nu mai reprezinte o alternativă sustenabilă economic. Proiecte feroviare de aproape 8 miliarde euro în scenariul de referință Cele șapte proiecte incluse în scenariul de referință însumează 678,8 km de cale ferată și au un cost total estimat la aproximativ 7,99 miliarde de euro, inclusiv TVA. Cel mai mare proiect din punct de vedere valoric este Simeria - Gurasada - km 614, cu o lungime de 141,2 km și un cost estimat de 2,25 miliarde euro cu TVA. Lucrările fac parte din reabilitarea liniei Curtici - Simeria pentru circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. Pentru faza a doua a tronsoanelor km 614 - Gurasada și Gurasada - Simeria, strategia mai prevede un necesar de finanțare de circa un miliard de lei în perioada 2026-2028. Un alt proiect major este Brașov - Sighișoara, cu o lungime de 112,6 km și o valoare estimată de 1,83 miliarde de euro cu TVA. Proiectul urmărește reabilitarea liniei pentru viteze maxime de 160 km/h, iar pentru intervalul 2026-2030 strategia indică un necesar de finanțare de circa 3,9 miliarde lei. Proiectele Cluj - Episcopia Bihor și Caransebeș - Arad, evaluate la peste 3,5 miliarde euro Pe relația Cluj-Napoca - Episcopia Bihor Frontieră, CFR are în vedere modernizarea și electrificarea a 160 km de cale ferată, investiția fiind evaluată la aproximativ 1,78 miliarde euro cu TVA. Strategia include, pentru 2026, un necesar de 2,53 miliarde lei pentru electrificarea și reabilitarea acestui tronson. La rândul său, proiectul Caransebeș - Timișoara - Arad vizează modernizarea și dublarea unei linii de 155 km și are o valoare estimată de aproape 1,78 miliarde euro cu TVA. Pentru lucrările programate în perioada 2026-2030, necesarul de finanțare prezentat în strategie este de circa 5,72 miliarde lei, cele mai mari alocări fiind prevăzute în anii 2026-2028. Tot în scenariul de referință sunt incluse Videle - Giurgiu, cu lucrări de reînnoire și electrificare pe 67 km, evaluate la 134,5 milioane de euro cu TVA, precum și Constanța - Mangalia, unde sunt prevăzute reînnoirea, electrificarea și dublarea parțială a 43 km, la un cost estimat de 146,4 milioane de euro. Pentru București - Constanța, strategia indică o valoare estimată de 77,1 milioane de euro cu TVA în tabelul scenariului de referință. Separat, pentru proiectul de reabilitare aferent împrumutului JBIC ROM-P3/2001 sunt prevăzute circa 210,4 milioane de lei în perioada 2026-2030. Craiova - Dr. Turnu Severin - Caransebeș, necesar de finanțare de peste 21 miliarde lei Unul dintre cele mai importante proiecte avute în vedere pentru următorii ani este modernizarea liniei Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean. Proiectul presupune modernizarea și dublarea parțială a aproximativ 234 km de cale ferată și se află pe poziția a opta în lista investițiilor prioritizate pe rețeaua primară. Necesarul de finanțare indicat de CFR pentru perioada 2026-2030 este de aproximativ 21,4 miliarde lei, distribuit astfel: 2,7 miliarde lei în 2026, peste 3 miliarde lei în 2027, 4,36 miliarde lei în 2028, 4,75 miliarde lei în 2029 și 6,56 miliarde lei în 2030. CFR prioritizează încă 20 de proiecte pe aproape 2.600 km de cale ferată Pe lângă investițiile deja avansate, strategia stabilește o listă de 20 de proiecte feroviare prioritare, selectate printr-o analiză multicriterială. Criteriile folosite sunt eficiența economică, cu o pondere de 35%, conectivitatea strategică, cu 25%, reducerea emisiilor de carbon, cu 20%, utilizarea duală a infrastructurii, cu 15%, și maturitatea pregătirii proiectului, cu 5%. Pe primul loc se află CF București - Craiova, unde este propusă modernizarea a 209 km, urmată de Ploiești Triaj - Focșani, cu 143 km, și de Predeal - Brașov, cu 27 km. Lista mai include: • Teiuș - Câmpia Turzii: modernizare, 51 km; • Ilva Mică - Apahida: modernizare, 119 km; • Port Constanța - Palas: modernizare și dublare, 180 km; • Giurgiu Frontieră - București: modernizare și electrificare, 99 km; • Craiova - Drobeta Tr. Severin - Caransebeș: modernizare și dublare parțială, 234 km; • Complexul Feroviar București: modernizare, electrificare și dublare, 600 km; • Câmpia Turzii - Cluj-Napoca: modernizare, 51 km; • Focșani - Roman: modernizare, 147 km; • Pașcani - Iași - Ungheni: modernizare și electrificare parțială, 97 km; • Buzău - Făurei: reînnoire, 40 km; • Craiova - Calafat: modernizare și electrificare, 107,8 km; • Pașcani - Suceava - Dărmănești: modernizare, 71 km; • Timișoara - Stamora Moravița Frontieră: modernizare și electrificare, 56 km; • Roman - Pașcani: modernizare, 41 km; • Suceava - Ilva Mică: modernizare, 191 km; • Făurei - Fetești, reînnoire, 89 km; • Dărmănești - Vicșani Frontieră: modernizare și electrificare, 34 km. În total, cele 20 de proiecte însumează 2.586,8 km. Strategia nu stabilește termene ferme pentru toate proiectele Documentul CFR prezintă în principal necesarul de finanțare și eșalonarea bugetelor pentru perioada 2026-2030, fără a indica în toate cazurile o dată contractuală exactă pentru finalizarea fiecărei investiții. În cazul unor proiecte, însă, calendarul financiar oferă indicii privind durata de implementare. Calendarul financiar arată că pentru faza a doua Curtici - Simeria sunt prevăzute alocări în intervalul 2026-2028, în timp ce pentru Brașov - Sighișoara, Caransebeș - Timișoara - Arad și Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș sunt programate sume inclusiv în 2030. Eșalonarea finanțării nu echivalează însă, în lipsa unei mențiuni explicite, cu termenul contractual de finalizare a lucrărilor. Pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), strategia menționează că acordurile contractuale luate în calcul au termen de implementare 30 august 2026. Mențiunea este una generală privind portofoliul PNRR și nu reprezintă automat termenul de finalizare al tuturor proiectelor feroviare incluse în strategie. 13,5 miliarde de lei pentru reînnoirea infrastructurii feroviare în următorii 5 ani Dincolo de marile proiecte de modernizare, recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare devine "prioritatea zero" a CFR pentru perioada 2026-2030. Situația tehnică a rețelei justifică amploarea programului: în 2025, aproximativ 9.753 km de linii de cale ferată, reprezentând 72,56% din total, ajunseseră la scadență pentru lucrări de reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și 1.364 km în 1990. Programul urmărește readucerea infrastructurii degradate la parametrii tehnici proiectați și, implicit, eliminarea treptată a restricțiilor generate de starea căii. Pentru recuperarea acestor restanțe, Strategia estimează un necesar de finanțare de 13,47 miliarde lei în următorii cinci ani. Efortul financiar este programat să crească progresiv, de la aproximativ 891 milioane de lei în primul an, la 1,65 miliarde lei în anul al doilea, 2,52 miliarde lei în anul al treilea, 3,52 miliarde lei în anul al patrulea și 4,88 miliarde lei în anul al cincilea. În Strategie, reînnoirea și modernizarea sunt tratate ca tipuri distincte de intervenție și pot fi ușor confundate. Reînnoirea înseamnă, în esență, readucerea infrastructurii existente la parametrii pentru care a fost proiectată. Strategia o definește chiar astfel: "Reînnoirea infrastructurii feroviare (readucerea la parametrii proiectaţi)" și îi acordă prioritatea 0. Aici intră înlocuirea elementelor uzate/ degradate ale infrastructurii, astfel încât să fie eliminate restricțiile și să poată fi din nou utilizate performanțele proiectate ale liniei. Modernizarea, în schimb, presupune creșterea performanțelor față de situația existentă/ proiectată anterior: de exemplu, creșterea vitezei proiectate, electrificare, dublarea liniei, instalații și sisteme moderne etc. Strategia face explicit diferența, arătând separat "creșterea vitezei proiectate a infrastructurii, în cadrul acțiunilor de modernizare", asociată inclusiv cu dublarea liniilor și introducerea BLA (Bloc de Linie Automat) unde este cazul.
Consiliul Județean Covasna a primit 8 oferte de participare la licitația pentru reabilitarea și modernizarea DJ 114 Sânzieni - Lemnia, investiție cu o valoare estimată de 130,47 milioane de lei (circa 26 milioane de euro), fără TVA. Printre companiile înscrise în competiția pentru contract se află companii de top , precum Strabag , Citadina 98 , Geiger România , Swietelsky și Viarom Construct , potrivit informațiilor disponibile pe SEAP. Proiectul vizează modernizarea unui sector de aproximativ 20 km și include, pe lângă lucrările rutiere și de poduri, piste pentru biciclete, trotuare, iluminat inteligent, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme de monitorizare a traficului. Cele 8 oferte participante la licitație se află încă în etapa de evaluare, al cărei termen a fost prelungit. Acestea au fost depuse de: 1. Strabag, având ca subcontractanți companiile Patrik Silva, Connexion Group, Montrepcom, Züblin România , Manro, Muzeul Județean Mureș și Integrated Engineering Systems; 2. Diferit AG, având ca subcontractanți companiile Egas, Altimate, Construcții Feroviare Mureș, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Agisfor, Electro-Aparataj și Diferit; 3. Asocierea Citadina 98 (lider) - Valdek Impex - Drum Asfalt, având ca subcontractanți companiile Electroconstrucția Elco, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Flash Lighting Services, Montrepcom și Construcții Feroviare Mureș; 4. Asocierea ING Service (lider) - Euro Strada, având ca subcontractanți companiile Montrepcom, Construcții Feroviare Mureș, Tigra-Will, Muzeul Secuiesc al Ciucului și Green Regard Tech; 5. Asocierea Geiger Brașov (lider) - Geiger Transilvania - Drumuri și Poduri Covasna, având ca subcontractanți companiile Aloton, Electric Light Expert, Pro Hart Group, Patrik Silva, Arheosib Consulting și Construcții Feroviare Mureș; 6. Asocierea Transilvania Grand Construct (lider) - Frasinul , având ca subcontractanți companiile Electro-Aparataj, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Dianova Instal și PIM Corporation; 7. Asocierea Swietelsky Construct (lider) - Viarom Construct - Swietelsky Magyarorszag Kft, având ca subcontractanți companiile Sanel, Montrepcom, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Aloton; 8. Asocierea Autoprima Serv (lider) - Miracons - Kronstarr Bau Company - CML.RO, având ca subcontractanți companiile San Electroterm Grup, Gazmind, Acormed, Construcții Feroviare Mureș, Arheosib Consulting și Terra Silva. Aproximativ 20 km de drum județean vor fi modernizați Contractul vizează reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de aproximativ 20 km din DJ 114, obiectivul principal fiind creșterea viabilității și siguranței sectorului rutier. Lucrările vor include sporirea capacității portante a drumului, îmbunătățirea sistemului de scurgere a apelor și instalarea semnalizării rutiere conform normelor în vigoare. Proiectul prevede, totodată, amenajarea intersecțiilor cu rețelele rutiere existente, a celor cu drumurile și accesele agricole, precum și modernizarea acceselor către proprietăți. O componentă importantă o reprezintă reabilitarea și modernizarea lucrărilor pentru evacuarea apelor, inclusiv a podurilor și podețelor. Investiția mai cuprinde amenajarea de parcări, trotuare, piste pentru biciclete, stații de autobuz și spații verzi. Modernizarea DJ 114 include și o componentă consistentă de infrastructură inteligentă. Pe întregul traseu vizat este prevăzută implementarea unui sistem de iluminat "smart", precum și a unui sistem pentru monitorizarea traficului și controlul greutății vehiculelor. În cadrul proiectului vor fi instalate stații de încărcare pentru automobile electrice, senzori de poluare, detectoare de zgomot, senzori pentru măsurarea densității traficului și echipamente pentru controlul greutății. Documentația mai prevede implementarea unor soluții tehnologice destinate îmbunătățirii siguranței rutiere. Durata de realizare a proiectului prevăzută în documentația de atribuire este de 108 luni. Proiectul beneficiază de finanțare europeană, prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027. Serviciile de proiectare, inclusiv elaborarea DTAC, PT, DE, a caietelor de sarcini și DTOE au fost elaborate de Like Consulting , care va asigura și asistența tehnică din partea proiectantului pe întregaa durată de execuție a lucrărilor.
Strabag și Arcada Company au depus oferte de participare la licitația organizată de CFR SA pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei CF 816 Palas - Port A, inclusiv consolidarea Tunelului Palas. Proiectul are ca obiectiv principal asigurarea celui de-al doilea acces feroviar către Portul Constanța și creșterea capacității de transport feroviar de marfă către platformele portuare. Cele două oferte se află în etapa de evaluare ce are termenul-limită stabilit la data de 21 septembrie 2026, ora 18:00. Valoarea totală estimată a contractului este de 404 milioane de lei (circa 77 milioane de euro), fără TVA, din care peste 361 milioane lei sunt alocați lucrărilor de execuție, iar circa 12,4 milioane lei serviciilor de proiectare. Finanțarea este prevăzută a fi asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Durata totală a contractului este de 32 de luni, structurată în 6 luni pentru proiectare, două luni pentru avizarea și aprobarea documentațiilor și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. După finalizarea recepției, proiectul va beneficia de o perioadă de garanție de 60 de luni. Tabloul complet al participanților la licitație Strabag și Arcada Company s-au înscris la licitație alături de mai mulți subcontractori, respectiv: 1. Arcada Company, cu subcontractanții/ terții Danavi, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Vertatel International, Construct ING, Geostud, Radaria, Alstom Transport SA, Hitachi Rail Romania și ISPCF; 2. Strabag, cu subcontractanții/ terții Strabag Rail a.s., Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Zublin România, Hitachi Rail România, Baicons Impex și Bawi Construction. Lucrări complexe de reabilitare a Tunelului Palas și electrificare a liniei feroviare Investiția prevede realizarea unor lucrări complexe de modernizare a infrastructurii feroviare. Acestea includ consolidarea și reabilitarea tunelului existent, precum și extinderea acestuia cu aproximativ 200 de metri în direcția stației Palas. Proiectul include, de asemenea, reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas - Port A, în configurație de linie simplă electrificată, pentru exploatarea trenurilor de marfă în condiții de siguranță și eficiență. În cadrul lucrărilor vor fi modernizate instalațiile de semnalizare prin implementarea unui Bloc de Linie Automat Integrat (BLAI) și adaptarea instalațiilor de centralizare din stația Palas. Totodată, vor fi realizate lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, în vederea eliminării infiltrațiilor și protejării infrastructurii feroviare. Contractul va fi atribuit pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate-preț", unde componenta financiară are o pondere de 40%, iar restul punctajului este acordat în funcție de experiența experților-cheie, metodologia de implementare și perioada de garanție oferită. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) a proiectului a fost elaborată de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (ISPCF) SA. Proiect strategic pentru creșterea traficului feroviar de marfă Proiectul de reabilitare a liniei ferate Palas - Port A reprezintă o investiție strategică pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și pentru creșterea capacității de transport feroviar de marfă către Portul Constanța, prin asigurarea unui al doilea acces feroviar modern și eficient către platformele portuare. Tunelul Palas, inaugurat în anul 1900 sub denumirea "Carol I", reprezintă un element important al patrimoniului tehnic feroviar. Proiectat de inginerul Anghel Saligny, acesta a constituit timp de mai multe decenii o legătură feroviară esențială în zona municipiului Constanța. Începând cu anul 1992, tunelul nu a mai fost exploatat, din cauza infiltrațiilor de apă și a degradării structurale. Prin proiectul propus, infrastructura va fi consolidată și reabilitată, cu păstrarea elementelor constructive originale realizate din piatră.
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Proiect Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe , Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Project Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe, Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Două asocieri de constructori, conduse de PORR România și Drum Asfalt, au depus oferte la licitația organizată de Primăria Municipiului Timișoara pentru realizarea coridorului de mobilitate "Magistrala Verde", pe axa Bd. 16 Decembrie 1989 - Calea Șagului. Investiția, cu o valoare totală de 158,3 milioane de lei (TVA inclus), beneficiază de 97,3 milioane de lei din fonduri europene și are ca termen de finalizare, conform contractului de finanțare, luna martie 2029. Licitația lansată de Primăria Timișoara pentru transformarea Căii Șagului într-un coridor de mobilitate, între Shopping City Timișoara și Piața Mocioni, a atras două oferte. Pentru atribuirea contractului concurează, astfel: 1. Asocierea PORR Construct (lider) - Electroechipament Industrial - Tubular Tehno Sistem, având ca subcontractant compania Altimate; 2. Asocierea Drum Asfalt (lider) - Tehnodomus, cu subcontractanții Selina, Contact Plus, Precon Transilvania, Optotel Com și Swarco Traffic România. Proiectul vizează modernizarea uneia dintre cele mai circulate intrări în Timișoara și reorganizarea infrastructurii astfel încât să fie îmbunătățite atât transportul public, cât și circulația rutieră, deplasările pietonale și cele cu bicicleta. Pe traseul de aproape 2,5 km, transportul public va avea prioritate, iar circulația rutieră va fi reorganizată în vederea fluidizării traficului. Potrivit municipalității, intervențiile proiectate ar urma să determine o creștere cu aproximativ 9 km/h a vitezei medii de deplasare a vehiculelor, comparativ cu situația actuală. În paralel, sunt prevăzute refacerea a circa 20.000 mp de trotuare, extinderea spațiilor verzi și amenajarea a 5 km de piste pentru biciclete. "Mă bucură interesul firmelor pentru acest proiect strategic al Timișoarei. Magistrala Verde se va conecta cu proiectul de regenerare urbană din zona Mocioni care va începe în această vară. Vom avea la finalul lucrărilor un coridor de mobilitate, cu multe zone verzi și accesibil tuturor, care pleacă din Calea Șagului de la Shopping City și ajunge în centru", a declarat primarul Dominic Fritz. Magistrala Verde va fi realizată pe trei tronsoane Proiectul "Magistrala Verde" este structurat în trei tronsoane. Primul include bulevardul 16 Decembrie 1918, începând cu Piața Mocioni, al doilea se desfășoară între Piața Iuliu Maniu și intersecția Rebreanu/ Dâmbovița, iar cel de-al treilea continuă de la intersecția Rebreanu/ Dâmbovița până la Shopping City Timișoara. Autobuzele vor avea prioritate pe aproape întreaga lungime a tronsoanelor, în timp ce benzile destinate traficului auto vor fi adaptate particularităților fiecărui segment și spațiului disponibil. O componentă importantă a investiției este reorganizarea a 11 intersecții, măsură care face parte din intervențiile destinate decongestionării și fluidizării circulației pe Calea Șagului și Bd. 16 Decembrie. Infrastructura de mobilitate va fi completată de un sistem de supraveghere video format din 51 de camere, destinat monitorizării zonei. Proiectul prevede, de asemenea, instalarea a 3 stații de încărcare lentă a autovehiculelor. Municipalitatea va instala și 3 stații pentru măsurarea calității aerului, ce vor fi amplasate la intersecția Calea Șagului - Rebreanu - Dâmbovița, în Piața Iuliu Maniu și la intersecția 16 Decembrie 1989 - Dragalina - Brâncoveanu. Investiția include totodată relocarea și refacerea rețelei de iluminat public stradal, precum și lucrări edilitare și instalarea de mobilier urban pe anumite sectoare ale Bd. 16 Decembrie 1989 și Căii Șagului. Documentația tehnică a proiectului a fost elaborată de compania FIP Consulting, din București.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Lotului 5 Băile Herculane - P.O. Nou Poarta, parte a proiectului de reabilitare a liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș. Contractul, cu o valoare de 18,64 milioane de lei (fără TVA), a fost atribuit asocierii ISPCF SA (lider) - TPF Inginerie - Vio-Top. Proiectul vizează supervizarea lucrărilor pe o lungime de 32,6 km (Magistrala 100), incluzând reabilitarea liniilor existente și construcția unor elemente noi de infrastructură pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara (județul Caraș-Severin). Valoarea ofertei câștigătoare este de 18,64 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată a contractului este de 183 luni și include 12 luni pentru proiectare, 48 pentru execuție, 120 de luni garanție și alte 3 pentru perioada post-garanție. Antreprenor general al proiectului este compania PORR Construct, care va implementa proiectul alături de grupurile IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH, Kontron Transportation GmbH, PORR Bau GmbH, PORR, Hitachi Rail GTS Deutschland GmbH și Hitachi Rail GTS România - ca terți susținători, și de companiile Pirotehnic OSB, SSF-RO, Proiect Consult, Eco Geodrum, IMSAT, Egis România, Anayar Garden, Salubris Waste Management, Elektra Invest și Muzeul Olteniei Craiova, ca subcontractanți. Oferta financiară a PORR Construct a fost de 2,14 miliarde lei (circa 428 milioane de euro), fără TVA. Sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat. Lucrările includ îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului (25 kV), mărirea capacității de tranzit, modernizarea stațiilor (inclusiv haltele de mișcare) de pe întreaga linie, construcția drumurilor de întreținere de-a lungul căii ferate, reabilitarea/ modernizarea clădirilor stațiilor de călători, incluzând construcțiile pasarelelor și/sau tunelurilor pietonale și ridicarea nivelului peroanelor, montarea de panouri fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a nivelului de zgomot, precum și instalarea de sisteme de centralizare electronică noi, în stații, și introducerea sistemului de siguranță ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R). Pe traseu vor fi modernizate și 6 stații CF Băile Herculane, Mehadia Nouă, Mehadia, Iablanița, Crușovăț, Domașnea Cornea, precum și 54 de podețe, 16 poduri, un pasaj superior și vor fi construite un viaduct nou (7x50 m) și un tunel nou - Poarta I (1.279 m, galerie dublă). De asemenea, va fi reabilitat și tunelul Rachitoberg (496 m). Studiul de fezabilitate necesar proiectului de reabilitare a CF Craiova - Caransebeș a fost elaborat de asocierea Italferr SpA - ISPCF SA - Italrom Inginerie Internațională.
Asocierea Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ (lider) - MIS Grup a fost desemnată antreprenor general pentru proiectarea și execuția Lotului 6 (Târgu Jiu - Târgu Cărbunești) al drumului de mare viteză Craiova - Târgu Jiu. Valoarea contractului ajunge la 1,99 miliarde lei, fără TVA, finanțarea urmând a fi asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Potrivit datelor prezentate de conducerea CNAIR, contractul pentru Lotul 6 prevede o perioadă totală de maximum 34 de luni. Din acest interval, 10 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar alte 24 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea de constructori desemnată fac parte și subcontractanții Vertatel International, Multiconsult Adventure, Aqua Serv, Pirotehnic OSB, Tekko Logistik Industry, EPC - Consultanță de Mediu, Quadrante Viaponte Proiectare și Consultanță și Muzeul Olteniei Craiova. Sectorul Târgu Jiu - Târgu Cărbunești va avea o lungime de 19,25 km și va include 25 de structuri. Una dintre cele mai importante lucrări de artă prevăzute în proiect este viaductul de la km 96+359, cu o lungime de 644 de metri. Proiectul include și realizarea Nodului Rutier Târgu Jiu, amplasat la km 110+100. Acesta va permite conectarea noului drum expres cu Varianta Ocolitoare a Municipiului Târgu Jiu, contribuind astfel la integrarea sectorului în infrastructura rutieră existentă din zonă. La km 90+850 este prevăzută, totodată, amenajarea unei descărcări provizorii, care va include un drum de legătură cu o lungime de un kilometru și o intersecție giratorie, prin intermediul cărora va fi asigurată conexiunea cu DJ661. Pe traseul Lotului 6 vor fi amenajate și două parcări de scurtă durată. Fiecare dintre acestea va dispune de câte șase stații de încărcare destinate autoturismelor electrice, rezultând un total de 12 puncte de încărcare prevăzute în cadrul sectorului. Craiova - Târgu Jiu: 110 km de drum de mare viteză, în 6 loturi Drumul de mare viteză Craiova - Filiași - Târgu Jiu va avea 110 km, fiind compus din: • Autostrada Craiova - Filiași, 3 loturi cu o lungime totală de 51 km (km 0+000 - km 51+503); • Drum expres Filiași - Târgu Jiu, 3 loturi cu o lungime totală de 58,6 km (km 51+503 - km 110+100). Traseul drumului se va desprinde din DEx Craiova - Pitești, din nord-estul municipiului Craiova și va avea punct final în sud-estul municipiului Târgu Jiu, în Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, traversând următoarele UAT-uri: • județul Dolj (47,3 km): Ghercești, Simnicu de Sus, Craiova, Ișalnița, Almaj, Coțofenii din Față, Brădești, Filiași; • județul Gorj (62,7 km): Țânțăreni, Turburea, Aninoasa, Săulești, Vladimir, Bărbătești, Jupânești, Târgu Cărbunești, Scoarța, Dănești, Târgu Jiu. Studiul de fezabilitate și Proiectul tehnic de execuție pentru drumul de mare viteză Craiova - Târgu Jiu sunt elaborate de asocierea Egis România - Search Corporation, având ca subcontractanți companiile Best Consulting & Design, Geotec Consulting, EPC - Consultanță de Mediu, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Protelco SA și Formin.
Primăria Sibiu a anunțat inițierea și derularea procedurii de achiziție pentru serviciile de elaborare a documentațiilor tehnico-economice aferente proiectului "Introducerea transportului electric - Tren Periurban Sibiu" faza: Studiu de Fezabilitate (SF). Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu a precizat: "Electrificarea și modernizarea liniei feroviare Brașov - Sibiu - Copșa Mică creează premisele pentru dezvoltarea unui sistem de transport feroviar metropolitan modern, rapid și nepoluant. Sibiul dorește să valorifice această oportunitate strategică prin integrarea infrastructurii naționale cu un serviciu de transport periurban care să conecteze cartierele orașului, zona industrială, aeroportul și localitățile din jur, contribuind la reducerea volumului de trafic rutier și la scăderea emisiilor de carbon. Trenul periurban este unul dintre cele mai importante proiecte de mobilitate pe care Sibiul le pregătește pentru viitor. De aceea, dorim să atragem cei mai buni proiectanți pentru a obține soluțiile optime. Îi invităm pe toți specialiștii cu experiență să participe la această procedură și să contribuie la conturarea unui proiect de referință pentru oraș". Pentru Sibiu și proximități, trenul periurban va însemna un mijloc de transport alternativ care să asigure deplasarea pe traseul Șelimbăr - Gara Sibiu - Zona Industrială Vest, cu includerea ramificației Turnișor - cartierul Tilișca, și cu posibilitatea extinderii în viitor a rutei și către Cisnădie. Valoarea estimată a contractului ce va fi atribuit prin licitație este de 7,5 milioane de lei (fără TVA), iar documentațiile trebuie să fie finalizate în 18 luni. Firmele specializate în proiectare sunt invitate să participe cu oferte, care pot fi depuse până în 24 august 2026 în sistemul electronic de achiziții publice SICAP. Traseu de aproximativ 16 km Traseul propus într-o primă etapă, în lungime de aproximativ 16 km, urmează calea ferată existentă, aflată în operare, între următoarele stații: Gara Șelimbăr - Sibiu Triaj - Gara Sibiu - Halta Sibiu - Halta Turnișor. Din cartierul Turnișor, traseul se ramifică în două direcții: până în cartierul Tilișca, utilizând calea ferată existentă și respectiv până la Aeroport și în Zona Industrială Vest, pe calea ferată industrială. Lucrările proiectate și ulterior realizate de constructor vizează reabilitarea căii ferate existente pentru readucerea acesteia în parametrii proiectați, reconstrucția căii ferate industriale pentru a corespunde standardelor de trafic de călători și transport de marfă, dublarea unor secțiuni de cale ferată pentru a permite încrucișarea trenurilor, introducerea de noi bretele de cale ferată și echipamente care să crească capacitatea liniilor în zonele mai aglomerate, asigurarea trecerilor la nivel cu calea ferată, la intersecția cu drumurile, amenajarea a cel puțin 10 stații noi de călători, cu peroanele aferente, achiziționarea de vehicule feroviare ușoare, electrice, electrificarea liniei sau amenajarea infrastructurii de încărcare pentru aceste vehicule electrice pe baterii sau hidrogen. Primăria Sibiu are deja elaborat un studiu de trafic, un studiu de oportunitate și protocolul de colaborare cu SN CFR SA, iar prin acest studiul de fezabilitate se dorește concretizarea traseului, a lucrărilor necesare pentru punerea în operare a trenului și achiziția materialului rulant.
Reprezentanții Sucursalei Regionale de Căi Ferate (SRCF) Iași și cei ai Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova" pregătesc dezvoltarea unui proiect european de electrificare a căii ferate Iași - Ungheni, care prevede inclusiv modernizarea a 1,6 km de cale ferată pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru derularea investiției, SRCF Iași a publicat în cadrul SICAP și licitația pentru atribuirea lucrărilor aferente primei etape a proiectului, pe traseul Roman - Iași - Frontieră (23,4 km). Conform anunțului de participare la licitație, ofertele se depun până la 28 septembrie 2026 (termenul a fost prelungit), iar evaluarea calificării ofertelor, criteriile tehnic și financiar se va realiza la data de 27 octombrie 2026. În paralel, și partea moldoveneasca trebuie să procedeze similar, demarând propriile proceduri de achiziție publică pentru tronsonul aflat pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât cele două investiții să avanseze armonizat și sincronizat. Reabilitarea CF Roman - Iași - Frontiera Faza I include electrificarea integrală a tronsonului Socola - Ungheni (6 km), în prezent neelectrificat, precum și lucrări de tip "light modernization", menite să crească viteza de circulație și siguranța traficului fără modificări majore ale traseului și fără exproprieri suplimentare. Proiectul mai prevede înlocuirea elementelor uzate ale căii ferate, consolidarea terasamentelor, reabilitarea podurilor, podețelor și trecerilor la nivel, modernizarea instalațiilor de electrificare și energoalimentare, precum și reabilitarea peroanelor din stații. Valoarea estimată a contractului de proiectare și execuție este de 289,5 milioane de lei (fără TVA), iar sursa de finanțare este asigurată în proporții egale din fonduri europene nerambursabile (prin programul Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF) și din fonduri de la bugetul de stat. Durata contractului este de 9 luni pentru etapa de proiectare și 18 luni pentru execuție, iar garanția lucrărilor este de 60 de luni. "Această investiție este parte a unui proiect comun România - Republica Moldova prin care va fi realizat, în premieră, și un tronson de cale ferată electrificată cu ecartament european în Basarabia, la Ungheni. Urmează, în câteva zile, și licitația pe teritoriul Basarabiei. Linia feroviară Iași - Frontieră este parte din rețeaua europeană de transport TEN-T, dar și din coridorul de transport Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Studiul de fezabilitate necesar investiției a fost realizat de asocierea TPF Inginerie - ISPCF SA, ca proiectant general.
Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad continuă pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit CFR SA, la mijlocul lunii iulie 2026, cel mai avansat tronson era Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est, cu un progres fizic de peste 76%. Proiectul vizează modernizarea a circa 162 km de cale ferată și va permite circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. În perioada 21-24 iulie 2026, Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA, a efectuat o serie de vizite de lucru pe șantierele proiectului de modernizare a căii ferate Caransebeș - Timișoara - Arad, împreună cu managerii de proiect, reprezentanții antreprenorilor și echipele de implementare, pentru verificarea directă a evoluției lucrărilor și a organizării activităților din șantier. În cadrul verificărilor au fost analizate fronturile de lucru deschise, mobilizarea personalului și a utilajelor, respectarea graficelor de execuție, precum și măsurile necesare pentru continuarea investiției în condiții optime. Totodată, discuțiile din teren au vizat principalele provocări întâmpinate în implementarea proiectului, inclusiv relocarea rețelelor de utilități, cercetările și descoperirile arheologice, procedurile de avizare, accesul în amplasamente și coordonarea lucrărilor astfel încât circulația feroviară să fie menținută în condiții de siguranță. Lucrările vizează 162 km de cale ferată Proiectul are ca obiectiv modernizarea a aproximativ 162 km de cale ferată, reabilitarea a 19 stații, realizarea a 13 halte noi, precum și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2, care va contribui la creșterea siguranței și interoperabilității rețelei feroviare. După finalizarea investiției, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, ceea ce va reduce timpii de parcurs și va îmbunătăți performanțele transportului feroviar pe unul dintre cele mai importante coridoare din vestul României. "Modernizarea liniei Caransebeș - Timișoara - Arad va crește capacitatea și siguranța infrastructurii feroviare din vestul țării și va îmbunătăți legătura cu rețeaua europeană de transport. CFR SA va continua monitorizarea fiecărui lot, verificarea progresului din teren și coordonarea măsurilor necesare pentru derularea proiectului în conformitate cu cerințele tehnice, contractuale și de siguranță", au transmis reprezentanții companiei de căi ferate. Studiul de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a CF Caransebeș - Timișoara - Arad (162 km) a fost elaborat de compania Consis Proiect. Stadiul lucrărilor pentru fiecare din cele 4 loturi Potrivit datelor centralizate la mijlocul lunii iulie 2026, progresul fizic al lucrărilor diferă semnificativ între cele patru loturi ale investiției: Lotul 1 Caransebeș - Lugoj: 13,01%. Contractul, în valoare de 1,34 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în decembrie 2023 cu asocierea RailWorks, formată din Alstom Transport SA (lider) și Arcada Company SA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie . Lotul 1 are o lungime de 39,56 km. Proiectul prevede dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 stații CF, cea mai importantă fiind stația CF Caransebeș, care va avea inclusiv o clădire de mentenanță și pasarelă edilitară, două halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 12 poduri și 49 podețe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est: 76,3%. Contractul de execuție, în valoare de 1,91 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat la finalul anului 2022 cu FCC Construccion , iar supervizarea este asigurată de TPF Inginerie. Lotul 2, în lungime de 54,13 km, vizează lucrări civile în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, în 5 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 14 poduri și 39 podețe, sisteme automate de semnalizare la 17 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, precum și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. De asemenea, în cadrul lucrărilor aferente secțiunii Lugoj - Timișoara Est sunt incluse următoarele obiective de utilitate publică și feroviară: 5 pasarele pietonale în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș, Remetea Mare, două pasarele pietonale în haltele Chizătău și Izvin, un pasaj superior în stația Lugoj (strada Banatului), panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 6.350 m și rampe de încărcare-descărcare în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Remetea Mare. Lotul 3 Timișoara Est - Ronaț Triaj: 24,51%. Contractul, în valoare de 1,44 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în august 2022 cu asocierea Webuild SpA (lider) - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe Lotul 3 (13,86 km), proiectul prevede dublarea căii ferate pe cea mai mare parte a traseului. Lucrările includ modernizarea sau reabilitarea a 3 poduri și 3 podețe, realizarea a 9 pasaje denivelate, modernizarea unei treceri la nivel și construirea a două podețe de descărcare. De asemenea, vor fi modernizate instalațiile de electrificare, semnalizare, telecomunicații și alimentare cu energie, clădirile din stațiile și haltele Timișoara Est, Timișoara Nord, Timișoara Centru și Ronaț Triaj, precum și rețelele de apă și canalizare. Proiectul mai cuprinde măsuri de protecție a mediului, precum montarea de panouri fonoabsorbante, decontaminarea solului, amenajarea de spații verzi, separatoare de hidrocarburi și garduri de protecție. Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad: 35,08%. Antreprenor general al lucrarilor aferente Lotului 4 al CF Ronat Triaj - Arad este asocierea WeBuild SpA - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Contractul, in valoare de aproape 2,2 miliarde lei (fara TVA) a fost semnat in noiembrie 2022. Asocierea Baicons Impex (lider) - Arex Lider Company supervizează șantierul pentru modernizarea liniei feroviare pe Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe lângă cei aproape 55 km de cale ferată ce vor fi modernizați, proiectul mai include modernizarea sau construcția a 6 pasarele pietonale în stațiile Sânandrei, Băile Călacea, Orțișoara, Vinga, Șag și Aradu Nou, a unei pasarele edilitare în Aradu Nou, a 4 pasaje superioare în stațiile Sânandrei (DJ 692A), Orțișoara (DJ 693), Cărani (DJ 692), Vladimirescu (DN 7), a 11 pasaje inferioare, dintre care 9 în Aradu Nou, unul în stația Orțișoara și unul în stația Șag, precum și montarea de panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 9,4 km și de rampe de încărcare-descărcare în stațiile Orțișoara, Vinga și Aradu Nou.