Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Modernizarea drumului judeţean DJ 104D pe tronsonul Şoarş - Bărcut - limită de judeţ Sibiu (Lot III) a atins stadiul fizic de execuţie de 80%. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a verificat luni, 19 octombrie, evoluţia acestui şantier care se desfăşoară pe un segment rutier în lungime de 16,869 km. Oficialul județean s-a deplasat împreună cu primarul comunei Șoarș, Dănuț Timiș, pe tronsoanele aflate în execuție și a discutat cu reprezentanții firmei constructoare, PORR Construct , despre evoluția șantierului. Startul lucrărilor a fost dat la mijlocul lunii noiembrie 2025 şi important este faptul că acestea avansează într-un ritm mai rapid decât graficul de execuţie asumat de antreprenor. Pe porţiunile din extravilan, constructorul a finalizat consolidarea şi ranforsarea infrastructurii rutiere, a rezolvat problema scurgerii apelor pluviale prin intermediul șanțurilor pereate, iar în prezent lucrează la construcţia noii structuri rutiere și se concentrează pe așternerea straturilor asfaltice. Lucrările au ajuns în etapa aşternerii stratului de uzură (BA 16), trasării marcajelor transversale şi longitudinale (axiale şi marginale), precum şi instalării semnalizărilor rutiere verticale. Pe segmentele din intravilanul localităților Șoarș și Bărcut, antreprenorul realizează lucrările la suprastructura rutieră, prin așternerea stratului de legătură, după care urmează cel de uzură. La cele trei poduri aflate pe traseu s-au executat variantele de deviere temporară a circulaţiei în vecinătatea lor, s-au desfăşurat demolările necesare şi s-au realizat lucrările la infrastructură. În momentul de faţă, constructorul lucrează la suprastructura podurilor, respectiv la montarea grinzilor, urmată de suprabetonare şi aşternerea straturilor de asfalt. Potrivit prevederilor contractuale, lucrările trebuie realizate în decurs de 30 de luni, timp în care tronsonul rutier va fi reabilitat în totalitate, de la fundaţie până la suprafaţa de circulaţie, astfel încât traficul să se poată realiza în cele mai bune condiţii. Ţinând cont de procentele avansate ale execuţiei, sunt şanse mari ca lucrările să fie finalizate până la sfârşitul acestui an, cu condiţia ca vremea să fie prielnică, ceea ce înseamnă un câștig important de timp pentru comunitățile locale. Valoarea totală a contractului privind proiectul tehnic şi execuţia modernizării Lotului III a fost actualizată la 81 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din bugetul propriu al Judeţului Braşov şi din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Actualizarea valorii contractuale s-a realizat la solicitarea antreprenorului, fiind justificată din punct de vedere tehnic de lucrări suplimentare care au fost necesare. „Sunt mulţumit de ceea ce am găsit pe teren, de ritmul lucrărilor impus de constructor și de mobilizarea din şantier. Acest proiect este vital pentru conectivitatea dintre județele Brașov și Sibiu, iar faptul că avansăm atât de rapid demonstrează că o planificare riguroasă și un parteneriat solid cu un antreprenor serios dau rezultate concrete pentru cetățeni. Locuitorii din Șoarș și Bărcut, precum și toți cei care tranzitează zona spre şi dinspre județul Sibiu vor beneficia mult mai devreme de o infrastructură modernă, sigură și la standarde europene. Continuăm să investim în conectivitatea județului Brașov, deoarece drumurile bune înseamnă dezvoltare economică și o viață mai bună pentru comunitățile noastre”, a precizat preşedintele CJ, Adrian-Ioan Veştea. La rândul său, primarul Dănuț Timiș a remarcat importanța drumului DJ 104D care, odată reabilitat, va reprezenta cea mai directă cale de acces între Făgăraș și Sighișoara, două orașe importante din punct de vedere economic și turistic. Prin intermediul Programului Naţional „Anghel Saligny” este finanţat şi Lotul II din DJ 104D, care face legătura între Făgăraş şi Şoarş pe o lungime de 10,085 km. Valoarea contractului de proiectare şi execuţie depăşeşte 36 de milioane de lei, lucrările urmând să fie implementate de asocierea Diferit AG (lider) – Diferit – Viarom Construct – Construct CDP. Până în prezent, şantierul nu a putut fi demarat din cauza avizului condiționat al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, care impune protejarea pe mai multe sectoare a magistralelor de aducțiune gaz. În prezent se lucrează la proiectul tehnic de protejare a acestor magistrale, astfel încât Transgaz să emită avizul necesar și să poată începe lucrările. În condiţiile în care tronsonul Făgăraș - Șoarș a înregistrat deteriorări majore produse de traficul greu, pentru a putea asigura condițiile minime de siguranță pentru participanții la trafic, Consiliul Județean a comandat lucrări provizorii care să minimizeze riscul de incidente și să asigure siguranța circulației până când vor începe lucrările propriu-zise de reabilitare. Astfel, în prezent se execută lucrări de intervenție constând în: • plombarea gropilor cu mixtură asfaltică; • frezare și completare cu material frezat, precum și compactare pentru asigurarea planeității drumului; • asigurarea scurgerii apelor în zonele în care se fac reparații ale drumului; • tăierea vegetației pentru asigurarea vizibilității.
România, Bulgaria și Grecia au stabilit un portofoliu de 25 de proiecte prioritare de transport, evaluate la aproximativ 22,8 miliarde euro, pentru dezvoltarea conexiunilor dintre Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Planul de Acțiune al Platformei Coridorului Marea Neagră - Marea Egee, semnat la Bruxelles, include investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și de traversare a Dunării, printre care autostrada București - Giurgiu, modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse - Giurgiu - București și proiectarea unor noi poduri peste Dunăre. România, Bulgaria și Grecia urmăresc inclusiv obținerea unui sprijin financiar european mai consistent în viitorul buget UE 2028-2034. Planul de Acțiune a fost semnat în cadrul Connecting Europe Days 2026 de reprezentanții celor trei state, în prezența comisarului european pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, a reprezentanților Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții (BEI), precum și a coordonatorilor europeni ai coridoarelor de transport relevante. Delegația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) din România a fost condusă de secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu, care a participat, pe parcursul a două zile, la reuniunile dedicate priorităților infrastructurii de transport, dezvoltării coridoarelor europene și conectivității României și Europei de Sud-Est. Trei axe de transport între Atena, Salonic, Sofia, București și Constanța Planul comun urmărește dezvoltarea unei rețele de transport care să conecteze Marea Egee cu Dunărea și Marea Neagră. Coridorul este structurat pe trei axe care leagă Atena și Salonic de Sofia, București și Constanța, cu extensii către Republica Moldova și Ucraina. Dintr-un portofoliu total de 53 de proiecte, 25 au fost identificate drept prioritare și cu un grad avansat de pregătire, valoarea cumulată a acestora fiind estimată la aproximativ 22,8 miliarde euro, cu finanțări deja asigurate parțial. Investițiile urmăresc realizarea unei rețele continue de transport pe axele nord-sud și est-vest. Printre proiectele feroviare se află modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse - Giurgiu - București, modernizarea liniei Burgas - Varna - Ruse și dezvoltarea conexiunilor feroviare dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Componenta feroviară reprezintă cea mai mare parte a portofoliului și urmărește creșterea vitezelor și capacității de transport de marfă, electrificarea, introducerea sistemelor europene de siguranță și dezvoltarea conexiunilor cu porturile. Pe componenta rutieră, planul include viitoarea autostradă București - Giurgiu. Sunt prevăzute, de asemenea, noi capacități de traversare a Dunării, inclusiv o conexiune rutieră și feroviară Giurgiu - Ruse și noi poduri în zonele Silistra - Călărași și Nikopol - Turnu Măgurele. Dunărea reprezintă o componentă distinctă a sistemului regional de transport, dezvoltarea transportului fluvial și îmbunătățirea navigabilității urmând să susțină conexiunile dintre Marea Egee, România, Portul Constanța, Republica Moldova și Ucraina. Conexiunea Calafat - Craiova - Vidin și axa Alexandroupolis - Burgas - Varna - Constanța fac, de asemenea, parte din prioritățile rețelei regionale. Cele trei state urmăresc finanțările europene din bugetul 2028-2034 Unul dintre obiectivele cooperării dintre România, Bulgaria și Grecia este coordonarea solicitărilor de finanțare și obținerea unui sprijin european mai consistent în cadrul financiar multianual 2028-2034. Connecting Europe Days 2026 are loc în etapa finală a actualului ciclu financiar 2021-2027 și în perioada de pregătire a următorului buget multianual al UE. "Faptul că cele trei țări am stabilit să avem o voce comună și un plan strategic, reprezintă un pas important în obținerea unor finanțări care să permită dezvoltarea cât mai multor proiecte privind infrastructura de transport", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu. Tot la Bruxelles a fost lansată inițiativa "Friends of South-East Europe" (FoSEE) - Prietenii Europei de Sud-Est, o platformă de cooperare și coordonare strategică susținută de membri ai Parlamentului European și de coordonatorii europeni TEN-T. Inițiativa urmărește promovarea transportului transfrontalier, reducerea decalajelor de conectivitate și creșterea competitivității Europei de Sud-Est. La reuniune au participat, între alții, comisarul european Apostolos Tzitzikostas, vicepreședintele BEI Robert de Groot, ministrul grec al Infrastructurii și Transporturilor Christos Dimas, ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor Georgi Peev, ministrul grec al Apărării Nikolaos Dendias, vicepremierul Republicii Moldova Vladimir Bolea și Oana Gherghinescu, director executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate, precum și membri ai Parlamentului European. Delegația României a participat și la Steering Committee UE - Ucraina - Republica Moldova, dedicat coordonării și optimizării Liniilor de Solidaritate, precum și la întâlniri bilaterale cu delegațiile Republicii Moldova, condusă de vicepremierul Vladimir Bolea, și Ucrainei, condusă de viceministrul Serhiy Derkach. Infrastructura cu dublă utilizare intră în planurile pentru coridor Planul are și o componentă strategică, infrastructura urmând să răspundă atât necesităților economice și logistice, cât și cerințelor de reziliență și mobilitate civilă și militară. Europarlamentarul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European, a subliniat această dimensiune a proiectului. "Am participat la această reuniune din partea Parlamentului European și, în același timp, pentru a susține interesele României. În actualul context de securitate, legătura dintre Marea Egee, Bulgaria, Dunăre și Marea Neagră nu mai este doar un proiect de transport. Este o infrastructură strategică pentru flancul estic al Europei. România trebuie să valorifice poziția pe care o are și să transforme această cooperare în proiecte concrete, finanțare și termene clare", a declarat Gheorghe Falcă. Cooperarea acoperă infrastructura rutieră și feroviară, Dunărea, porturile, aeroporturile, podurile și terminalele multimodale. Documentele prevăd dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și militară, precum și integrarea obiectivelor de mobilitate militară în dezvoltarea coridorului. Aceste obiective se regăsesc și în amendamentele depuse de Gheorghe Falcă în Comisia TRAN la viitorul Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE/CEF) 2028-2034. Acestea vizează consolidarea conexiunii dintre coridorul Balcanii de Vest - Mediterana de Est și coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee, dezvoltarea legăturii Varna - Constanța și acordarea unei importanțe mai mari infrastructurii strategice și mobilității militare. "Prin amendamentele depuse în comisia TRAN am susținut exact această abordare: viitorul MIE trebuie să finanțeze infrastructura de care Europa are nevoie în noul context de securitate. Pentru România, investițiile în porturi, poduri, cale ferată și infrastructură rutieră înseamnă competitivitate economică, dar și capacitatea de a asigura mobilitatea militară pe flancul estic. Securitatea Europei depinde și de cât de repede putem deplasa oameni, echipamente și resurse acolo unde este nevoie de ele", a precizat Gheorghe Falcă.