Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Grupul Agricover, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de agrobusiness din România, controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, vrea să atragă 20.000 de fermieri în agri-fintech-ul Agricover Pay, dezvoltat împreună cu Visa şi Libra Bank. Aproximativ 10.000 dintre aceşti fermieri colaborează deja cu Agricover pe una dintre liniile sale de business existente. Alţi circa 10.000 vor fi atraşi, în special din segmentul micro, al antreprenorilor care au sub 100 de hectare pe care le operează.
O producţie bună de ceapă începe de la 70-80 de tone la hectar însă pentru a ajunge la acest nivel fermierii au nevoie de un teren potrivit, apă, fertilizare, utilaje performante şi cunoştinţe tehnice.
România importă anual ceapă şi usturoi în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, deşi ceapa este una dintre legumele de bază în alimentaţia românilor. Problema nu este lipsa cererii pentru produsul românesc, ci faptul că producţia locală nu poate asigura necesarul pe tot parcursul anului, iar fermierii se confruntă atât cu costuri ridicate de producţie, cât şi cu lipsa spaţiilor de depozitare.
Preşedintele Nicuşor Dan anunţă că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit 17 state membre ale Uniunii Europene din Grupul „Prietenilor Coeziunii”, în contextul negocierilor privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
În 1991, atunci când a cumpărat un CAP pentru creşterea vacilor pentru a-l transforma într-o fermă de pui de carne, Ioan Popa începea să scrie una dintre cele mai importante pagini din istoria recentă a industriei alimentare româneşti.
Finalul de an vine cu mai multe oportunităţi de finanţare pentru fermierii români, prin Planul Naţional Strategic şi Fondul pentru Modernizare, însă apetitul pentru accesarea banilor europeni este temperat tot mai mult de birocraţie, de costurile ridicate ale documentaţiilor şi de dificultatea asigurării cofinanţării.
Agricultura românească are nevoie atât de pieţe stabile pentru producţia locală, cât şi de investiţii care să ajute fermele să se dezvolte. În timp ce parteneriatele pe termen lung dintre producători, procesatori şi retaileri pot oferi fermierilor siguranţa de care au nevoie pentru a investi, accesarea fondurilor europene rămâne complicată pentru mulţi dintre ei, din cauza birocraţiei şi a costurilor ridicate ale documentaţiilor.
Agroland Business System (AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie, estimează o evoluţie favorabilă pentru activitatea de producţie şi comercializare a ouălor în 2026, în vreme ce pregăteşte o nouă capacitate de producţie la Mihăileşti, în judeţul Giurgiu, spune CEO-ul Horia Cardoş.
Pentru Corteva Agriscience, fabrica de seminţe de la Afumaţi, judeţul Ilfov, nu mai este doar o unitate de producţie pentru piaţa locală. Ea a devenit unul dintre centrele importante ale operaţiunilor regionale de seminţe ale grupului american.
Goji poate deveni o cultură cu potenţial pentru micii fermieri din România, în condiţiile în care 98% din fructele de goji din Europa provin din Asia, însă lipsa unui canal de desfacere stabil îi face pe mulţi să ezite, a spus Adrian Nicolae, fondator al Goji Bio Braşov şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Goji din România. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
România are condiţii naturale bune pentru producţia de mere şi ar putea să-şi acopere într-o măsură mai mare consumul din producţia internă, însă lipsa asocierii, a capacităţilor de depozitare şi sortare şi costurile ridicate limitează competitivitatea fermierilor locali. În acelaşi timp, schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra producţiei de fructe, iar România ajunge să importe anual mere de 100-150 mil. euro, potrivit lui Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad.