Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România are condiţii naturale bune pentru producţia de mere şi ar putea să-şi acopere într-o măsură mai mare consumul din producţia internă, însă lipsa asocierii, a capacităţilor de depozitare şi sortare şi costurile ridicate limitează competitivitatea fermierilor locali. În acelaşi timp, schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra producţiei de fructe, iar România ajunge să importe anual mere de 100-150 mil. euro, potrivit lui Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad.
Cooperativa Agricolă Agrobob Ardeal din Cluj, o cooperativă mixtă lansată în urmă cu cinci ani care are 45 de membri acţionari, a făcut primul pas către procesarea producţiei fermierilor prin deschiderea unui laborator de îngheţată artizanală în comuna Jucu, judeţul Cluj. Investiţia a depăşit 40.000 de euro şi a fost realizată în principal din resurse proprii, iar următorul obiectiv este extinderea către procesarea laptelui şi a legumelor.
Cooperativa Agricolă Agrobob Ardeal din Cluj, o cooperativă mixtă lansată în urmă cu cinci ani care are 45 de membri acţionari, a făcut primul pas către procesarea producţiei fermierilor prin deschiderea unui laborator de îngheţată artizanală în comuna Jucu, judeţul Cluj. Investiţia a depăşit 40.000 de euro şi a fost realizată în principal din resurse proprii, iar următorul obiectiv este extinderea către procesarea laptelui şi a legumelor.
România are condiţiile pentru a dezvolta la scară mai mare culturi considerate până nu de mult exotice, precum migdalul, smochinul sau goji, iar oportunitatea nu este doar pe piaţa locală. Pentru goji, piaţa mondială ajunge la circa 2 mld. dolari, iar migdalele pot fi comercializate pe întreg continentul.
România are condiţiile pentru a dezvolta la scară mai mare culturi considerate până nu demult exotice, precum migdalul, smochinul sau goji, iar oportunitatea nu este doar pe piaţa locală.
Comerţul, producţia şi imobiliarele sunt cele mai creditate sectoare din portofoliul corporate al Băncii Transilvania, soldul cumulat al împrumuturilor acordate pentru cele trei domenii ajungând la sfârşitul primului semestru (S1) din 2026 până la circa 23 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul din S1/2025, după cum reiese din raportul semestrial al băncii analizat de ZF.
Naturlact, brand produs de patru fabrici ale cooperativelor parte din Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Taurin – BOVICOOP, cea mai mare structură asociativă din sectorul creşterii bovinelor din România, îşi găseşte cu greu loc la raftul marilor magazine, în contextul în care în ultimii zece ani deficitul comercial din lactate a crescut de patru ori, la peste 600 mil. euro.
Cooperativa Agricolă Frutis Voineşti, care are în total 25 de hectare de livezi cu meri, a investit într-un depozit de 1.000 de tone, care i-a permis fermierului să intre cu fructele în marile magazine, dar şi să comercializeze fructe de la alţi producători.
Alexandru Matieş a studiat agronomia, are şi un master şi un doctorat în domeniu, iar acum circa un deceniu a preluat conducerea grupului Agritehnica Mara din Maramureş, ale cărui baze au fost puse de părinţii săi.
Pomicultura locală are o problemă sistemică, iar pentru a încetini importurile de mere şi pere, care trec de 120 de milioane de euro anual, România trebuie să lucreze pe întregul lanţ: de la investiţii în livezi moderne, cu sisteme antiîngheţ şi antigrindină, până la asocierea micilor fermieri, care pot livra împreună cantităţi mai mari, şi susţinerea investiţiilor în depozitare.
Producţia de porumb din România se conturează în 2026 foarte diferit de la o regiune la alta, astfel că în timp ce fermierii din sud-estul ţării vorbesc despre culturi care au beneficiat de condiţii mai bune şi despre perspective încurajatoare la recoltare, în vest seceta a lovit puternic, iar în unele ferme producţiile sunt sub aşteptări sau chiar zero.
Producţia de porumb din România se conturează în 2026 foarte diferit de la o regiune la alta, astfel că în timp ce fermierii din sud-estul ţării vorbesc despre culturi care au beneficiat de condiţii climatice mai bune, în vest seceta a lovit puternic, iar în unele ferme producţiile sunt sub aşteptări sau chiar zero.
Preţurile la grâu, porumb şi rapiţă au crescut cu peste 10% în ultimul an, conform datelor de la bursa paneuropeană Euronext de la Paris, iar într-un an în care se aşteaptă cele mai bune producţii de cereale şi seminţe oleaginoase din ultima jumătate de deceniu, fermierii spun că nu au simţit acest plus până acum, în acest an, şi pun acest lucru pe seama unei bune organizări a logisticii din România.