Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Lucrările de construcție a Magistralei 6 de metrou, care va asigura conexiunea dintre rețeaua de transport subteran a Capitalei și Aeroportul Internațional Henri Coandă, avansează pe ambele secțiuni ale traseului. La începutul lunii octombrie 2026, structura de rezistență a Secțiunii Sud (1 Mai - Tokyo) era realizată în proporție de 76%, în timp ce pe Secțiunea Nord (Tokyo - Aeroport Otopeni) stadiul ajunsese la 33,47%. Între timp, utilajul de forare TBM "Sfânta Maria" a ajuns la stația Expoziției, iar constructorul Gülermak a anunțat coborârea celor două utilaje TBM destinate excavării tunelurilor din nordul traseului. Antreprenor general pentru Secțiunea Sud este asocierea Alsim Alarko - Makyol, iar supervizorul proiectului, asocierea Padeco Co., Ltd. - Oriental Consultants Global Co., Ltd. - Metroul SA. Secțiunea are un traseu de 6,6 km și, pe lângă stația 1 Mai (existentă), cuprinde 6 stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa și Tokyo. Contractul de execuție are valoarea de 1,2 miliarde lei (fără TVA). Lucrările au început în decembrie 2023 și se estimează că vor fi finalizate până în anul 2028. Proiectantul structurii este compania Concept Structure . Antreprenor general al lucrărilor pe Secțiunea Nord este asocierea Gülermak Ağir Sanayi Insaat ve Taahhüt AS - Somet SA , iar proiectanți sunt 3TI Progetti și TPF Ingenieria. Proiectarea și execuția Secțiunii Nord a Magistralei 6 sunt finanțate de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile, prin creditul acordat de JICA - Japan International Cooperation Agency. În ansamblu, proiectul M6 beneficiază de finanțare guvernamentală, europeană și japoneză. Secțiunea Sud: Structură realizată în proporție de 76% și peste 6,5 km de tunel excavat Pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, lucrările la structura de rezistență au ajuns la un stadiu fizic de 76%, conform raportului Metrorex. Cele două utilaje de forare, "Sfânta Maria" și "Sfânta Ana", au excavat împreună aproape 6,5 km de tunel până la finalul lunii septembrie, continuând lucrările pe cele două fire ale viitoarei magistrale. Pe 8 octombrie 2026, TBM "Sfânta Maria" a străpuns peretele stației Expoziției, finalizând cel de-al patrulea segment de tunel de pe traseul dintre Tokyo și 1 Mai. Până la această etapă, utilajul excavase 3,67 km din cei aproximativ 6,6 km prevăzuți și montase 2.445 de inele de tunel. Pe Linia 1, TBM "Sfânta Ana" a atins un alt reper important la 3 septembrie 2026, când a străpuns peretele viitoarei stații Piața Montreal, încheind al treilea segment de tunel de pe traseul Tokyo - Aeroport Băneasa - Gara Băneasa - Piața Montreal. "Suntem mulțumiți de ritmul lucrărilor pentru Magistrala 6 de metrou. Străpungerea peretelui stației Piața Montreal de către TBM «Sfânta Ana» marchează o nouă realizare importantă în execuția Magistralei 6 de metrou. Proiectul avansează în ritm eficient. Magistrala 6 va asigura o conexiune rapidă și modernă între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă, contribuind semnificativ la dezvoltarea mobilității urbane în București", a declarat Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex. După străpungerea de la Piața Montreal, utilajul și-a reluat activitatea pe 26 septembrie, îndreptându-se către stația Expoziției. La sfârșitul lunii, "Sfânta Ana" excavase 2.849 de metri liniari și montase 1.895 de inele, având de parcurs încă 855 de metri până la următoarea străpungere. Stațiile Expoziției, Piața Montreal și Aeroport Băneasa au depășit 85% din structură Execuția stațiilor de pe Secțiunea Sud înregistrează progrese importante, mai multe dintre acestea apropiindu-se de finalizarea structurii de rezistență. Cel mai avansat stadiu era înregistrat, la finalul lunii septembrie, la stația Expoziției, unde structura de rezistență ajunsese la 87%. Pe acest șantier au fost excavați peste 108.000 mc de pământ și au fost turnați peste 50.800 mc de beton. La stația Piața Montreal, progresul fizic al structurii era de 86%, după excavarea a peste 67.000 mc și turnarea a peste 35.800 mc de beton. Un stadiu apropiat, de 85%, era raportat la Aeroport Băneasa, unde constructorii au excavat peste 52.600 mc și au turnat peste 33.400 mc de beton. La Gara Băneasa, structura de rezistență era realizată în proporție de 79%, fiind excavați peste 53.800 mc și turnați peste 23.100 mc de beton. La stația Tokyo, progresul ajunsese la 77%, iar volumul betonului turnat depășise 49.200 mc. Lucrările continuă și la stația Pajura, unde structura de rezistență era executată în proporție de 64%. Aici au fost excavați peste 42.700 mc și au fost turnați peste 31.700 mc de beton. În paralel, la stația existentă 1 Mai se desfășoară lucrările necesare realizării conexiunii cu Magistrala 4, inclusiv relocarea unor rețele de utilități neprevăzute și execuția elementelor structurale. Pe Linia 1 Sud au fost realizați 96 de metri de grindă de ghidaj și 32 de piloți plastici, iar pe Linia 2 Nord au fost executați 330 de metri de grindă de ghidaj. Stadiul de realizare a structurii de rezistență în zona de conexiune cu stația 1 Mai era de 55% pe Linia 1 și 51% pe Linia 2. Secțiunea Nord: Gülermak pregătește începerea forării tunelurilor către Otopeni Pe Secțiunea Nord, cuprinsă între stațiile Tokyo și Aeroport Otopeni, lucrările la structura de rezistență au ajuns la un stadiu general de 33,47% la sfârșitul lunii septembrie 2026. Unul dintre cele mai importante repere recente îl reprezintă pregătirea celor două utilaje de forare care vor executa tunelurile către Aeroportul Internațional Henri Coandă. La începutul lunii octombrie, Metrorex a anunțat demararea transportului componentelor celor două TBM-uri către șantierul viitoarei stații Bruxelles, unde a fost finalizat puțul de lansare și a început asamblarea primului utilaj. Ulterior, pe 18 octombrie, constructorul Gülermak a anunțat finalizarea operațiunilor de coborâre în puțul de lansare a celor două utilaje Herrenknecht recondiționate, identificate prin seriile S743 și S744. Această etapă pregătește începerea excavării tunelurilor pe lotul 1.2 al Magistralei 6. Cele două TBM-uri sunt de tip EPB (Earth Pressure Balance), tehnologie care permite excavarea mecanizată a tunelurilor prin controlul presiunii în frontul de lucru. Fiecare utilaj are o lungime de 103 metri, o greutate de 602 tone și un cap de forare cu diametrul de 6,57 metri. Potrivit Metrorex, după finalizarea asamblării și a operațiunilor pregătitoare, fiecare TBM ar urma să înregistreze un avans mediu estimat de aproximativ 14 metri pe zi, echivalentul montării a zece inele prefabricate de tunel. Punerea în funcțiune a celor două echipamente va permite extinderea lucrărilor subterane pe Secțiunea Nord, unde execuția s-a concentrat până acum asupra stațiilor și a infrastructurii necesare lansării utilajelor. Stația Ion I.C. Brătianu a ajuns la 72%, iar stația Otopeni la 57% În ceea ce privește execuția stațiilor de pe Secțiunea Nord, cel mai ridicat progres al structurii de rezistență era înregistrat, la sfârșitul lunii septembrie, la Ion I.C. Brătianu, unde lucrările ajunseseră la 72%. Pe acest șantier au continuat operațiunile de armare, cofrare și betonare a pereților interiori, execuția rampei scării și lucrările la planșeul de acoperire. La stația Otopeni, structura de rezistență era realizată în proporție de 57%. Constructorii au finalizat excavația prin metoda top-down la nivelul intermediar și au început săpăturile până la nivelul radierului. În paralel, au continuat armarea și betonarea plăcii intermediare, execuția plăcilor de acoperire și lucrările de hidroizolare. La stația Aeroport Otopeni, progresul fizic era de 50%. Au fost finalizați pereții casetă și hidroizolația verticală la nivelul radierului, în timp ce pe noi sectoare au fost turnate placa intermediară și placa de acoperire. Au continuat, de asemenea, săpăturile, execuția stâlpilor centrali și armarea planșeului superior. În zona centrală a Secțiunii Nord, la stația Paris, structura de rezistență era realizată în proporție de 35%. Lucrările la puțurile de epuisment au fost finalizate, iar echipele de constructori au continuat execuția pereților mulați și excavațiile pentru planșeul superior. Tot aici a început execuția baretelor de fundare. La stația Bruxelles, unde sunt pregătite cele două TBM-uri, progresul structurii de rezistență ajunsese la 30%. Puțul de lansare a fost finalizat, iar excavația pentru planșeul superior era încheiată pe trei dintre cele patru ploturi. În paralel, au continuat lucrările la pereții mulați și barete. La stația Washington, stadiul structurii de rezistență era de 20%, fiind în desfășurare lucrări de deviere a rețelelor de utilități, execuția grinzilor de ghidaj și excavația pentru planșeul superior. Somet va coordona lucrările de arhitectură pentru M6 Metrorex a semnat încă din martie 2025 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de arhitectură, cale de rulare și instalații electromecanice și de curenți slabi (finisaje, șine și instalații) pentru M6 1 Mai - Otopeni cu asocierea Somet (lider) - Theda Mar Design - TIAB - UTI Construction and Facility Management - Salcef SpA - Altimate. La realizarea proiectului vor lucra și companiile Schindler România (subcontractant), Metrans Engineering (terț și subcontractant) și Theda Mar (terț). Valoarea contractului este de 1,9 miliarde lei (circa 380 de milioane de euro), inclusiv TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din bugetul de stat prin Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Durata acestuia este de 44 luni, din care 9 luni pentru etapa de proiectare. Finalizarea proiectului: cel mai devreme la sfârșitul anului 2028 Magistrala 6 va asigura legătura rețelei de metrou din București cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, printr-un traseu de 14,2 km între stația 1 Mai și aeroport. Proiectul include 14,2 km de cale dublă, 12 stații moderne și 12 trenuri noi. Finalizarea lucrărilor la Magistrala 6 este estimată pentru perioada 2028-2029, punerea în funcțiune a întregului traseu fiind condiționată de încheierea lucrărilor de infrastructură, instalarea sistemelor și efectuarea testelor. Șantierele continuă să genereze restricții semnificative pe DN1 și Bulevardul Expoziției, afectând considerabil timpii de deplasare la intrarea în Capitală.
Modernizarea drumului judeţean DJ 104D pe tronsonul Şoarş - Bărcut - limită de judeţ Sibiu (Lot III) a atins stadiul fizic de execuţie de 80%. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a verificat luni, 19 octombrie, evoluţia acestui şantier care se desfăşoară pe un segment rutier în lungime de 16,869 km. Oficialul județean s-a deplasat împreună cu primarul comunei Șoarș, Dănuț Timiș, pe tronsoanele aflate în execuție și a discutat cu reprezentanții firmei constructoare, PORR Construct , despre evoluția șantierului. Startul lucrărilor a fost dat la mijlocul lunii noiembrie 2025 şi important este faptul că acestea avansează într-un ritm mai rapid decât graficul de execuţie asumat de antreprenor. Pe porţiunile din extravilan, constructorul a finalizat consolidarea şi ranforsarea infrastructurii rutiere, a rezolvat problema scurgerii apelor pluviale prin intermediul șanțurilor pereate, iar în prezent lucrează la construcţia noii structuri rutiere și se concentrează pe așternerea straturilor asfaltice. Lucrările au ajuns în etapa aşternerii stratului de uzură (BA 16), trasării marcajelor transversale şi longitudinale (axiale şi marginale), precum şi instalării semnalizărilor rutiere verticale. Pe segmentele din intravilanul localităților Șoarș și Bărcut, antreprenorul realizează lucrările la suprastructura rutieră, prin așternerea stratului de legătură, după care urmează cel de uzură. La cele trei poduri aflate pe traseu s-au executat variantele de deviere temporară a circulaţiei în vecinătatea lor, s-au desfăşurat demolările necesare şi s-au realizat lucrările la infrastructură. În momentul de faţă, constructorul lucrează la suprastructura podurilor, respectiv la montarea grinzilor, urmată de suprabetonare şi aşternerea straturilor de asfalt. Potrivit prevederilor contractuale, lucrările trebuie realizate în decurs de 30 de luni, timp în care tronsonul rutier va fi reabilitat în totalitate, de la fundaţie până la suprafaţa de circulaţie, astfel încât traficul să se poată realiza în cele mai bune condiţii. Ţinând cont de procentele avansate ale execuţiei, sunt şanse mari ca lucrările să fie finalizate până la sfârşitul acestui an, cu condiţia ca vremea să fie prielnică, ceea ce înseamnă un câștig important de timp pentru comunitățile locale. Valoarea totală a contractului privind proiectul tehnic şi execuţia modernizării Lotului III a fost actualizată la 81 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din bugetul propriu al Judeţului Braşov şi din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Actualizarea valorii contractuale s-a realizat la solicitarea antreprenorului, fiind justificată din punct de vedere tehnic de lucrări suplimentare care au fost necesare. „Sunt mulţumit de ceea ce am găsit pe teren, de ritmul lucrărilor impus de constructor și de mobilizarea din şantier. Acest proiect este vital pentru conectivitatea dintre județele Brașov și Sibiu, iar faptul că avansăm atât de rapid demonstrează că o planificare riguroasă și un parteneriat solid cu un antreprenor serios dau rezultate concrete pentru cetățeni. Locuitorii din Șoarș și Bărcut, precum și toți cei care tranzitează zona spre şi dinspre județul Sibiu vor beneficia mult mai devreme de o infrastructură modernă, sigură și la standarde europene. Continuăm să investim în conectivitatea județului Brașov, deoarece drumurile bune înseamnă dezvoltare economică și o viață mai bună pentru comunitățile noastre”, a precizat preşedintele CJ, Adrian-Ioan Veştea. La rândul său, primarul Dănuț Timiș a remarcat importanța drumului DJ 104D care, odată reabilitat, va reprezenta cea mai directă cale de acces între Făgăraș și Sighișoara, două orașe importante din punct de vedere economic și turistic. Prin intermediul Programului Naţional „Anghel Saligny” este finanţat şi Lotul II din DJ 104D, care face legătura între Făgăraş şi Şoarş pe o lungime de 10,085 km. Valoarea contractului de proiectare şi execuţie depăşeşte 36 de milioane de lei, lucrările urmând să fie implementate de asocierea Diferit AG (lider) – Diferit – Viarom Construct – Construct CDP. Până în prezent, şantierul nu a putut fi demarat din cauza avizului condiționat al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, care impune protejarea pe mai multe sectoare a magistralelor de aducțiune gaz. În prezent se lucrează la proiectul tehnic de protejare a acestor magistrale, astfel încât Transgaz să emită avizul necesar și să poată începe lucrările. În condiţiile în care tronsonul Făgăraș - Șoarș a înregistrat deteriorări majore produse de traficul greu, pentru a putea asigura condițiile minime de siguranță pentru participanții la trafic, Consiliul Județean a comandat lucrări provizorii care să minimizeze riscul de incidente și să asigure siguranța circulației până când vor începe lucrările propriu-zise de reabilitare. Astfel, în prezent se execută lucrări de intervenție constând în: • plombarea gropilor cu mixtură asfaltică; • frezare și completare cu material frezat, precum și compactare pentru asigurarea planeității drumului; • asigurarea scurgerii apelor în zonele în care se fac reparații ale drumului; • tăierea vegetației pentru asigurarea vizibilității.
Lucrările de construcție a secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii A1 Lugoj - Deva au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 80%, potrivit celor mai recente informații transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Asocierea Spedition UMB - Tehnostrade - SA & PE Construct - Euro-Asfalt continuă continuă lucrările în regim permanent, concentrându-se asupra realizării structurii de rezistență a celor două galerii ale tunelului 2, după finalizarea excavațiilor și străpungerea acestora în septembrie 2026. În paralel, antreprenorii execută lucrări la pasajele și viaductele de pe traseu, precum și la infrastructura rutieră, pe mai multe sectoare fiind deja așternut al doilea strat de asfalt. Finalizarea tronsonului, care va elimina discontinuitatea autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea, este estimată pentru prima parte a verii anului 2027. Lucrări la structura tunelului de aproape 2 km și la galeriile de evacuare După străpungerea ambelor galerii ale tunelului 2, realizată la 18 septembrie 2026, constructorii au trecut la următoarele etape de execuție, care includ realizarea radierului, montarea hidroizolației și executarea cămășuielii finale. Tunelul 2, cel mai lung dintre cele două structuri prevăzute pe sectorul Margina - Holdea, are două galerii cu lungimi de 1.825 de metri, respectiv 1.985 de metri. Lucrările la structura de rezistență se desfășoară în continuare în regim permanent, pentru pregătirea etapelor ulterioare de instalare a echipamentelor și sistemelor necesare exploatării. Potrivit DRDP Timișoara, între cele două galerii au fost realizate patru pasaje de comunicare pentru pietoni și a început execuția unei galerii de legătură pentru autovehicule. Distanța dintre pasajele de comunicare este de aproximativ 350 de metri. Străpungerea tunelului 2 reprezintă una dintre cele mai importante etape ale proiectului. Potrivit IRD Engineering, consultantul responsabil cu supervizarea lucrărilor, excavațiile au fost realizate pe parcursul a aproximativ doi ani, în regim continuu, pe mai multe fronturi de lucru. La momentul străpungerii, pe șantier erau mobilizate aproximativ 900 de persoane. Pasaje și viaducte: toate grinzile montate la trei structuri În paralel cu lucrările la tuneluri, asocierea UMB - Euro-Asfalt continuă execuția structurilor de pe traseul autostrăzii. Potrivit unei actualizări publicate de DRDP Timișoara la 15 octombrie 2026, lucrările la pasaje și viaducte au înregistrat progrese importante, unele structuri ajungând în etapa de finalizare a tablierelor. La primul pasaj, situat la km 48, în apropierea localității Margina, au fost montate toate cele 64 de grinzi, precum și predalele aferente tablierului. La pasajul de la km 52+150, cel mai lung de pe sectorul Margina - Holdea, stadiul fizic a ajuns la aproximativ 65%. Până la această dată au fost montate 82 dintre cele 208 grinzi prevăzute în proiect. În cazul viaductului de la km 53+471, amplasat între cele două tuneluri, au fost instalate toate cele 24 de grinzi, inclusiv predalele. Constructorii lucrează în prezent la armarea plăcii de suprabetonare pe ambele căi de circulație. Lucrările continuă și la viaductul de la km 55+775, din zona localității Holdea, unde mai sunt de montat 40 de grinzi. La pasajul de la km 56+051, aflat tot în apropierea localității Holdea, toate grinzile au fost deja poziționate, următoarea etapă fiind montarea predalelor. În funcție de stadiul fiecărei structuri, lucrările vor continua cu armarea, cofrarea și betonarea plăcilor de suprabetonare și a grinzilor parapet, montarea hidroizolațiilor, așternerea straturilor rutiere și instalarea elementelor de protecție și siguranță rutieră. Pe sectoarele de autostradă unde infrastructura permite, antreprenorii au avansat și cu lucrările de asfaltare, DRDP Timișoara anunțând că pe mai multe porțiuni a fost deja așternut al doilea strat de asfalt. IRD Engineering continuă supervizarea lucrărilor pe A1 Margina - Holdea La începutul lunii octombrie 2026, IRD Engineering a anunțat semnarea unui nou contract cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru furnizarea unor servicii suplimentare de supervizare a lucrărilor de pe autostrada A1 Lugoj - Deva, Lotul 2. Contractul vizează continuarea serviciilor de supervizare pentru finalizarea secțiunilor D și E, asigurând monitorizarea execuției și respectarea cerințelor tehnice, de calitate și contractuale. Noua atribuire continuă implicarea IRD Engineering în proiect, compania fiind prezentă inclusiv la momentul străpungerii celor două galerii ale tunelului 2, la 18 septembrie 2026. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai consultantului și ai asocierii de constructori UMB Spedition - Euro-Asfalt. Deschiderea circulației, estimată pentru prima parte a verii 2027 Finalizarea excavațiilor reprezintă un moment important pentru proiect, însă lucrările necesare punerii în circulație a tronsonului continuă atât în interiorul tunelurilor, cât și la celelalte structuri și sectoare rutiere. După execuția structurii finale a tunelurilor, vor trebui realizate instalațiile electrice, sistemele de iluminat și ventilație, echipamentele de monitorizare și intervenție, precum și testele necesare înaintea deschiderii traficului. În urma unei vizite efectuate pe șantier în septembrie 2026, Paul Finta, prefectul județului Timiș, a subliniat importanța străpungerii tunelului, dar și volumul lucrărilor rămase de executat. "Mai este mult de făcut: hidroizolații, susținerea și consolidarea terenului, armare, cămășuire și betonare, asfaltare, instalații electrice, iluminat, ventilație și, foarte important, toate testele și sistemele de siguranță necesare înainte de deschiderea traficului. Mobilizarea constructorului este bună, iar ritmul lucrărilor se vede și pe restul șantierului. Estimarea este că în prima parte a verii lui 2027 vom putea avea traficul deschis", a transmis Paul Finta. Secțiunea Margina - Holdea reprezintă veriga lipsă a autostrăzii A1 Lugoj - Deva, traficul fiind în prezent deviat pe DN68A, prin localitățile din zonă. Deschiderea tronsonului va permite circulația neîntreruptă pe autostradă între zona Lugojului și Deva, eliminând necesitatea tranzitării drumului național, intens circulat inclusiv de vehiculele de transport marfă.
Lucrările de construcție a Lotului 3 al Autostrăzii A0 Nord, între Afumați și Pantelimon, au ajuns la un stadiu fizic de 98,35%, iar deschiderea circulației este estimată pentru luna octombrie 2026. Compania TECNIC Consulting Engineering Romania, parte a RCI Holding, asigură supervizarea proiectului, executat de antreprenorul chinez China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC). Pe tronsonul cu o lungime de 8,6 km dintre Afumați și zona DN3 se desfășoară ultimele intervenții la structuri, asfaltări, instalarea parapetelor de protecție, marcaje rutiere, iluminat și sisteme inteligente de transport (ITS). Constructorul a intensificat mobilizarea, având în teren peste 200 de muncitori și operatori și 123 de utilaje. Contractul are o valoare de 398 milioane de lei, fără TVA, și beneficiază de finanțare europeană prin Programul Transport 2021-2027. "În calitate de supervizor, TECNIC Consulting Engineering Romania, parte a RCI Holding, lucrează pe șantier alături de beneficiar, antreprenor și toate părțile implicate în proiect, pentru a coordona și monitoriza ultimele lucrări necesare finalizării și pregătirii infrastructurii pentru exploatare. În condițiile în care principalele lucrări de construcție se apropie de finalizare, echipa noastră rămâne pe deplin implicată în această etapă decisivă, pe măsură ce proiectul se apropie de deschiderea circulației", au transmis reprezentanții TECNIC. CCECC finalizează asfaltarea pasajului de pe DN3 și lucrările de echipare rutieră Una dintre ultimele zone în care se execută asfaltări este pasajul care supratraversează Autostrada A0 și asigură continuitatea DN3 între localitățile Brănești și Pantelimon. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, constructorul a început turnarea primului strat de asfalt pe rampa dinspre Brănești, după ce asfaltul fusese deja așternut pe rampa dinspre Pantelimon și pe partea centrală a pasajului. Aceasta reprezintă ultima zonă a lotului în care se mai execută lucrări de asfaltare. La pasaj au fost realizate hidroizolația plăcii de suprabetonare, montarea panourilor fonoabsorbante, finalizarea grinzii de coronament și așternerea balastului stabilizat pe ambele rampe. În paralel, continuă instalarea balustradelor de protecție și realizarea sistemului de iluminat. Pe celelalte sectoare ale șantierului, echipele CCECC execută ultimele lucrări de montare a rosturilor de dilatație la pasaje, instalarea parapetelor mediane și marginale în zona structurilor și a nodurilor rutiere, precum și realizarea semnalizării verticale și orizontale. Totodată, sunt în curs de finalizare montarea panourilor fonoabsorbante, instalarea și testarea sistemelor ITS, precum și lucrările la iluminatul rutier. Secretarul de stat a precizat că mobilizarea constructorului s-a îmbunătățit în ultima perioadă, ceea ce ar putea permite deschiderea circulației în jurul datei de 20 octombrie 2026. Stadiu fizic de 98,35% și peste 200 de muncitori mobilizați pe șantier Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a anunțat că progresul fizic al lucrărilor pe Lotul 3 al A0 Nord a ajuns la 98,35%, iar circulația ar putea fi deschisă până la sfârșitul lunii octombrie, dacă ritmul actual de execuție se menține. Potrivit reprezentantului CNAIR, mobilizarea antreprenorului China Civil Engineering Construction Corporation a crescut față de perioada verii, în prezent fiind utilizate 123 de utilaje și fiind implicați peste 200 de muncitori și operatori. Lucrările rămase vizează finalizarea structurilor, așternerea ultimelor straturi de asfalt, amenajarea spațiilor de servicii și instalarea sistemelor inteligente de transport. Contractul de proiectare și execuție, în valoare de 397,99 milioane de lei, fără TVA, este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.
Lucrările de pregătire pentru montajul utilajului TBM care va fora Tunelul Poiana, pe Secțiunea 3 Cornetu - Tigveni a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1), avansează conform planificării. Potrivit DRDP Craiova, infrastructura necesară și platforma de lansare a TBM-ului, denumit și "cârtița", sunt finalizate în proporție de peste 80%. La începutul lunii octombrie 2026 este programată începerea montajului componentelor utilajului, furnizate de producător, etapă care precede pregătirea efectivă pentru excavarea mecanizată a tunelului cu o lungime de 1.780 de metri. Tunelul Poiana va fi executat cu ajutorul unui TBM (Tunnel Boring Machine), tehnologie utilizată pentru excavarea mecanizată a tunelurilor. Potrivit DRDP Craiova, utilizarea acestei soluții permite desfășurarea lucrărilor în condiții controlate și menținerea unui ritm constant de înaintare. Lucrările pe șantierul secțiunii 3 Tigveni - Curtea de Argeș (37,4 km) au început în toamna anului 2024 și sunt în execuție, antreprenor general fiind asocierea Webuild - Tancrad și având ca proiectant compania Tecnic Consulting Engineering . Contractul de execuție are valoarea de 5,32 miliarde lei (fără TVA). Supervizarea șantierului este asigurată de TPF Inginerie , alături de compania TPF Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnoscia ca terț susținător. Secțiunea 3, Cornetu - Tigveni, implică lucrări complexe de inginerie din cauza terenului dificil, incluzând peste 12 km de poduri, pasaje și viaducte, mai mult de 25 km de lucrări de consolidare, două noduri rutiere (la Cornetu și Văleni) și un ecoduct care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7. Termenul pentru deschiderea circulației este prevăzut în cursul anului 2028.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit 12 oferte de participare la procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de supervizare a lucrărilor aferente lotului 1B Miercurea Nirajului - Sărățeni (23,4 km), parte din Autostrada A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț. Companii de inginerie și proiectare de top s-au înscris la licitație, printre acestea aflându-se TECNIC Consulting Engineering România, Konsent și IRD Engineering. Cele 12 oferte au intrat în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 2 decembrie 2026, ora 18:00. Contractul vizează servicii de consultanță pentru monitorizarea etapelor de proiectare, execuție și garanție a lucrărilor realizate de antreprenorul general al proiectului, asocierea Ozaltin İnșaat Ticaret ve Sanayi AȘ - Infravis. Valoarea estimată a contractului de supervizare este de circa 47,17 milioane de lei fără TVA, putând ajunge la 55,67 milioane de lei prin achiziționarea ulterioară de servicii similare, în valoare de 8,5 milioane de lei fără TVA. Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Serviciile ce urmează a fi contractate presupun asigurarea unei supervizări tehnice de înalt nivel, pe întreaga durată a proiectului, inclusiv în perioada de garanție. Consultantul desemnat va avea rolul de supervizor și va urmări respectarea cerințelor contractuale privind durata, costurile, calitatea și cantitățile de lucrări, precum și utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Durata totală a contractului este estimată la 154 de luni de supervizare, din care 6 luni pentru etapa de proiectare, 24 pentru cea de execuție a lucrărilor și 124 de luni pentru perioada de garanție, ceea ce reflectă complexitatea proiectului și necesitatea unei monitorizări continue pe termen lung. Tabloul complet al participanților la licitație 1. TPF Inginerie ; 2. Tumas Turk Muhendislik Musavirlik ve Muteahhitlik, având ca subcontractant compania Metroul; 3. Tecnic Consulting Engineering România; 4. IRD Engineering ; 5. Asocierea Civil Engineering Institute "Macedonia" JSc. Skopje (lider) - Smart Infrastructure Solutions, având ca subcontractanți companiile Padeco Company Limited și Irimat Cons ; 6. Asocierea Septembrie Consulting (lider) - Ave Romconstruct Design; 7. Asocierea Peyco Proyectos, Estudios y Construcciones (lider) - K-Box Construction Design - We Project Engineering; 8. Asocierea MGGP (lider) - MGGP Engineering - Konsent ; 9. Asocierea Madlev Cons (lider) - DP Consult - Viadif Consult; 10. Asocierea Infranova Soluții Tehnice în Construcții (lider) - Botek, având ca subcontractant compania Irimat Cons; 11. Asocierea Ventra Project Management (lider) - Utiber Közúti Beruházó Kft.; 12. Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - Emay Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ. Ozaltin și Infravis nu au început încă lucrările de construcții Asocierea Ozaltin - Infravis, antreprenorul general al lotului Miercurea Nirajului - Sărățeni, nu a început încă execuția propriu-zisă a autostrăzii. Proiectarea a fost finalizată, iar proiectul se află în etapa procedurilor necesare pentru emiterea autorizației de construire și a ordinului de începere a lucrărilor de execuție. Constructorul a început organizarea de șantier în luna aprilie 2026 (foto). Contractul de proiectare și execuție a fost semnat încă din luna mai 2025, iar din echipa de proiect fac parte și subcontractorii Danavi, Eckon CEI, Elektra Invest, Proyapi Muhendislik ve Musavirlik AȘ (terț și subcontractant), Yuksel Domanic Muhendislik, Epser Ltd, Patrik Silva, Eco Geodrum și Muzeul Județean Mureș. Constructorii au la dispoziție 2,98 miliarde de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Pe traseu vor fi construite inclusiv două tuneluri bidirecționale, cu o lungime cumulată de 1,07 km (unul de 740 m în apropierea localității Măgherani și unul de 330 m în apropierea localității Chibed) și două ecoducte (unul peste DN13A și calea ferată, iar celălalt peste DN13, în zona Acățari). Contractul include construcția a 36 de structuri, inclusiv două ecoducte. Lotul 1B Miercurea Nirajului - Sărățeni face parte dintr-un tronson strategic al Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț, al cărei studiu de fezabilitate a fost actualizat de Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial SA (denumită anterior Acciona lngenieria SA). Din echipa de proiectare mai fac parte companiile F&R Worldwide (studiile geotehnice), Geo Proiect Consulting (studii topografice detaliate), EPC - Consultanță de Mediu (documentația privind evaluarea impactului asupra mediului), Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române (cercetări și investigații arheologice), Integrated Road Solutions (proiectare infrastructură de transport rutier), Topovia 2002 (identificare proprietari și exproprieri) și Protelco SA (suport și completare studii topografice, inclusiv aerofotogrametrie pentru stereorestituție).
Tunelul Momaia, parte a Secțiunii 4 Tigveni - Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1), a intrat în etapa de testare integrată și punere în funcțiune a instalațiilor, în perspectiva deschiderii circulației. PORR România, antreprenorul general al secțiunii, și IMSAT SA, companie implicată în realizarea sistemelor inteligente și a infrastructurii tehnologice a tunelului, verifică în această perioadă echipamentele de securitate, monitorizare, ventilație, iluminat și management al traficului, precum și rețeaua de comunicații și infrastructura energetică. Sunt derulate probe funcționale și simulări ale diferitelor scenarii de operare, în timp ce sistemele sunt integrate în platforma SCADA. "Înainte ca această premieră pentru infrastructura românească să devină parte din experiența de zi cu zi a celor care circulă pe autostrada Sibiu-Pitești, Tunelul Momaia a intrat într-o etapă esențială: testarea și punerea în funcțiune a instalațiilor care îi vor asigura operarea în condiții optime", a transmis PORR România. Tunelul Momaia are două galerii rutiere, fiecare cu o lungime de aproximativ 1,35 km, și reprezintă una dintre cele mai complexe structuri de pe Secțiunea 4 a A1 Sibiu - Pitești. Teste pentru detecția incendiilor, CCTV și cabinele SOS IMSAT derulează probele funcționale pentru sistemele de securitate ale tunelului. Sunt testate instalațiile pentru detecția incendiilor, rețeaua CCTV și cabinele SOS, iar echipele verifică fiecare conexiune și senzor pentru a asigura răspunsul sistemelor în cazul producerii unui incident. În paralel, continuă testarea platformei SCADA, prin care sunt integrate și gestionate subsistemele tehnologice ale tunelului. Verificările includ sistemele de ventilație și iluminat, precum și echipamentele destinate managementului traficului. "În această fază, accentul cade pe testarea riguroasă și integrarea sistemelor inteligente care vor garanta siguranța celor care vor traversa curând tunelul", au transmis reprezentanții IMSAT. Platforma SCADA permite integrarea, monitorizarea și controlul subsistemelor tehnologice ale tunelului, fiind testate în această etapă sistemele de ventilație, iluminat și management al traficului. O altă componentă importantă a actualei etape este infrastructura energetică și de comunicații. Alimentarea generală a clădirilor amplasate la capetele tunelului a fost realizată, iar rețeaua de fibră optică a fost finalizată. Echipele trec astfel la configurarea finală a iluminatului de securitate, de ghidaj și normal. În cadrul testelor integrate sunt verificate conexiunile dintre echipamente și sunt validate diferite scenarii de funcționare. Obiectivul este ca sistemele tehnologice să fie complet operaționale odată cu deschiderea tunelului pentru trafic. "Fiecare test trecut cu succes, fiecare scenariu validat și fiecare sistem verificat ne aduc mai aproape de ziua deschiderii circulației", au mai transmis reprezentanții IMSAT. Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș se apropie de finalizare Tunelul Momaia este construit pe Secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu - Pitești, unde PORR România este antreprenor general. Cele două galerii, de aproximativ 1,35 km fiecare, constituie elementul tehnic major al acestui tronson. La nivelul întregii Secțiuni 4, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la aproape 97%, iar deschiderea circulației este estimată pentru 2026, înaintea termenului contractual din februarie 2027. Actuala etapă de testare și punere în funcțiune a instalațiilor Tunelului Momaia reprezintă unul dintre pașii necesari înainte ca infrastructura să poată fi dată în trafic. "Proiectul se apropie de final, iar fiecare etapă parcursă cu succes ne aduce mai aproape de momentul în care acest tunel își va îndeplini misiunea pentru care a fost construit: să reducă distanțe și să conecteze mai bine comunități, regiuni și oameni", au transmis reprezentanții PORR România. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al autostrăzii Sibiu - Pitești (9,86 km) a fost semnat în noiembrie 2021, cu o valoare de 1,678 miliarde de lei (fără TVA) și o durată de 60 de luni. În cadrul contractului sunt realizate mai multe lucrări de artă de complexitate ridicată, respectiv 12 poduri, pasaje și/ sau viaducte, având o lungime medie de 230 m, dintre care cel mai lung este Viaductul de la km 84+341 (cu o lungime de 630 m), precum și Tunelul Momaia, de 1.350 m, în zona de traversare a dealului omonim din județul Argeș. PORR și IMSAT colaborează și la proiecte din sectorul energiei regenerabile În cadrul proiectului eolian Alpha Wind Casimcea, dezvoltat de Verbund Wind Power România, PORR execută lucrări de infrastructură, iar IMSAT lucrează la infrastructura electrică. Cele două companii sunt implicate și în Vifor 2, proiect eolian de 269 MW aflat în construcție în județul Buzău, unde PORR realizează lucrările civile și electrice Balance of Plant, iar IMSAT proiectează și execută rețeaua de medie tensiune de 33 kV, extinderea substației și instalarea și punerea în funcțiune a transformatorului de 400/33 kV și 260 MVA. Detalii aici .
Lucrările pe subsecțiunea 3C2 Chiribiș - Biharia a Autostrăzii Transilvania (A3) au ajuns la un stadiu fizic de 71%, după un progres de 6 puncte procentuale în luna august 2026. Asocierea Precon Transilvania (lider) - Citadina 98 , antreprenorul lotului de 28,5 km din județul Bihor, are mobilizați pe șantier peste 550 de muncitori și aproximativ 400 de utilaje și echipamente. Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), lucrările sunt în avans față de graficul contractual, iar termenul de finalizare este stabilit pentru 20 mai 2027. Constructorii au avansat în luna august pe mai multe fronturi de lucru. Conform datelor CNIR, până în prezent au fost realizați 18 km de balast stabilizat, iar pe 13,5 km de autostradă au fost așternute atât primul, cât și al doilea strat de asfalt. De asemenea, au fost montate parapete pe o lungime de 14 km. Relocarea DN 19E a fost finalizată, iar drumul este parțial deschis circulației. Selina Grup , din care face parte Precon Transilvania, confirmă mobilizarea susținută de pe șantier. "Pe șantierul lotului Chiribiș - Biharia al Autostrăzii Transilvania, lucrările se văd tot mai clar de la o săptămână la alta. Am ajuns la 71% stadiu fizic de execuție, cu un progres de 6 procente pentru luna august. În spatele acestui procent sunt sute de oameni și utilaje și luni întregi de muncă susținută", a transmis compania. Contract de aproximativ 785 milioane de lei, cu termen în mai 2027 Contractul pentru proiectarea și execuția subsecțiunii 3C2 Chiribiș - Biharia este derulat de asocierea Precon Transilvania (lider) - Citadina 98 și are o valoare de aproximativ 785 milioane de lei, fără TVA. Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene, prin Programul Transport 2021-2027. Contractul pentru realizarea acestui tronson a fost semnat la 3 aprilie 2024 între CNAIR și asocierea Precon Transilvania - Citadina 98, ulterior fiind transferat, în aprilie 2025, către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA, care gestionează în prezent implementarea. Ordinul de începere pentru etapa de proiectare a fost emis în mai 2025, cu un termen de finalizare de șase luni. Execuția lucrărilor a debutat efectiv în teren la data de 24 iulie 2025, inițial pe un sector de 8,5 km, iar din 29 septembrie 2025 constructorul a avut acces pe întregul traseu de 28,55 km, ceea ce a permis intensificarea lucrărilor. La începutul anului 2026, CNIR SA a semnat cu asocierea de firme Ventra Project Management (lider) - Utiber Kozuti Beruhazo Kft. Ungaria contractul pentru supervizarea lucrărilor pe Autostrada Transilvania, lotul 3C2 Chiribiș - Biharia. Contractul are o valoare de 14,9 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.
STRABAG România a fost desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor la trei structuri feroviare importante din nord-vestul țării, administrate de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Proiectele includ reabilitarea și consolidarea a două viaducte de pe linia CF 422 Salva - Vișeu de Jos, la km 28+240 și km 47+179, precum și înlocuirea podului feroviar de la km 111+810, pe linia CF 412 Apahida - Baia Mare. Pentru cele trei obiective, documentațiile de atribuire indicau valori estimate cumulate de aproximativ 124,8 milioane de lei, fără TVA. "Lucrările vor acoperi întregul proces, de la proiectare până la execuție, și vor contribui la creșterea siguranței infrastructurii, la eliminarea unor puncte vulnerabile și la îmbunătățirea condițiilor de circulație feroviară. Prin aceste proiecte, continuăm să ne punem expertiza în serviciul modernizării infrastructurii feroviare și al dezvoltării pe termen lung a regiunii", a precizat STRABAG România. Două viaducte de pe linia Salva - Vișeu de Jos intră în reabilitare Primele două proiecte sunt amplasate pe linia CF 422 Salva - Vișeu de Jos. În cadrul contractului, STRABAG beneficiază de susținerea STRABAG Rail, în calitate de terț susținător, iar Baicons Impex este terț susținător și subcontractant. Viaductul de la km 28+240 este situat între stațiile Fiad și Dealul Ștefăniței, în extravilanul comunei Romuli, județul Bistrița-Năsăud. Soluția tehnică prevăzută în documentația licitației include repararea și consolidarea viaductului prin cămășuire cu beton. Extradosul bolților va fi decopertat, zonele cu beton degradat vor fi reparate, iar bolțile și pilaștrii vor fi consolidați prin cămășuire cu beton armat. Vor fi refăcute cuva, hidroizolația, timpanele și refugiile, iar cadrul șine-traverse va fi înlocuit cu șine S60 și traverse din beton. Sunt prevăzute, de asemenea, realizarea unui parapet nou, refacerea sferturilor de con și amenajarea albiei pe câte 20 de metri în amonte și aval. Pragul de fund din gabioane va fi refăcut și protejat cu beton. Valoarea estimată a contractului pentru acest viaduct a fost de 30,85 milioane de lei fără TVA. Cel de-al doilea viaduct este amplasat la km 47+179, între stațiile Săcel și Iza, în județul Maramureș. În acest caz, lucrările includ cămășuirea locală cu beton și consolidarea cu beton armat a bolților și pilaștrilor, precum și intervenții asupra parapetului, timpanelor, cuvei și hidroizolației. Va fi înlocuit cadrul șine-traverse, vor fi refăcute scările de pe taluz, terasamentele de la capetele viaductului și prisma de piatră spartă, iar albia va fi amenajată pe 20 de metri în amonte și aval. Valoarea estimată a contractului pentru cel de-al doilea viaduct a fost de 35,35 milioane de lei fără TVA. Pentru fiecare dintre cele două viaducte, documentația stabilește o perioadă de implementare de 81 de luni, care include 6 luni pentru proiectare și autorizare, 11 luni pentru execuția efectivă, minimum 60 de luni garanție și 4 luni pentru activitățile ulterioare recepției finale. Pod metalic nou de 162 de metri pe linia Apahida - Baia Mare Cel mai mare dintre cele trei proiecte vizează podul de la km 111+810 al liniei CF 412 Apahida - Baia Mare. STRABAG va înlocui structura existentă cu un pod metalic nou, cu o lungime de 162 de metri, alcătuit din trei deschideri de câte 54 de metri. În cadrul contractului, antreprenorul general beneficiază de susținerea STRABAG Rail, în calitate de terț susținător, iar Baicons Impex, San Electroterm Grup, Energosteel Art și Züblin România sunt subcontractanți. Conform soluției prevăzute de CFR, noul pod va avea tabliere de tip grindă cu zăbrele, cu calea jos, și va fi construit într-un amplasament alăturat, în amonte față de podul actual. Noua cale va utiliza șină tip 60 și traverse din beton, în cuvă de beton. Numărul infrastructurilor va fi redus la patru - două culee și două pile -, acestea urmând să fie fundate indirect pe coloane forate. Soluția a fost aleasă astfel încât să limiteze impactul asupra circulației feroviare. Construcția noii structuri poate fi realizată cu o închidere a liniei de numai 24 de ore, necesară pentru racordarea căii ferate la capetele variantei de traseu pe care va fi executat noul pod. Documentația mai arată că traseul nou se dezvoltă în zona unei variante mai vechi a căii ferate, ceea ce limitează amploarea lucrărilor de terasamente. În plus, noile infrastructuri fundate indirect nu vor mai fi expuse în timp fenomenului de afuiere din amplasament. Valoarea estimată a contractului a fost de 58,61 milioane de lei fără TVA. Contractul aferent podului are o durată totală prevăzută de 82 de luni, incluzând 6 luni pentru proiectare și autorizare, 12 luni pentru execuția lucrărilor, minimum 60 de luni garanție și 4 luni pentru activitățile de după aprobarea recepției finale. Proiectul face parte dintr-o procedură mai amplă lansată de Sucursala Regională CF Cluj pentru două poduri de pe linia CF 412 Apahida - Baia Mare. Aceasta mai prevede reabilitarea unui al doilea pod pe acest traseu, la km 48+826, lucrările fiind adjudecate de asocierea GDO Mov Impex (lider) - Infra System Proiect - Omega Cert Sistem - Procontrans Cai Ferate, care a câștigat licitația cu o ofertă de 5,83 milioane de lei (fără TVA). Studiile de fezabilitate pentru toate cele 4 structuri atribuite au fost elaborate de compania Consis Proiect.
Lucrările de construcție a Secțiunii 3 Cornetu - Tigveni a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au ajuns la un stadiu fizic de 17,35%, asocierea Webuild SPA - Tancrad având mobilizați în șantier 1.000 de muncitori și 512 utilaje și echipamente. Constructorii execută în prezent excavații, consolidări, umpluturi și lucrări la structuri pe aproximativ 30% din șantier, respectiv pe sectoarele pentru care au fost emise autorizații de construire. Extinderea lucrărilor pe întreaga lungime a Secțiunii 3, de 37,4 km, este condiționată de obținerea Acordului Revizuit de Mediu. Constructorii au transmis documentele necesare, iar CNAIR a depus, la 12 august 2026, la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), documentația necesară pentru obținerea acordului. "După finalizarea tuturor procedurilor de revizuire a Acordului de Mediu, Ministerul Transporturilor trebuie să elibereze urgent autorizațiile de construire pe toate sectoarele acestui șantier, în lungime de 37,4 km", a transmis Cristian Pistol, directorul general al CNAIR SA. Pe traseul Cornetu-Tigveni sunt prevăzute un tunel, 55 de structuri - viaducte și poduri - și două noduri rutiere. Lucrări la 14 dintre cele 55 de structuri În prezent, echipele Webuild - Tancrad lucrează la 14 dintre cele 55 de structuri prevăzute în proiect, unde stadiile fizice sunt cuprinse între 51% și 93%. Operațiunile în desfășurare includ lucrări de armare, betonare și cofrare a plăcii de suprabetonare, așternerea hidroizolației, asamblarea tablierelor metalice, precum și instalarea liselor și a aparatelor de reazem. La ecoductul Călinești sunt în execuție excavații, lucrări de armare, cofrare și betonare a fundațiilor și elevațiilor, umpluturi în spații înguste și lucrări de hidroizolație. Unul dintre punctele majore ale șantierului este Tunelul Poiana, cu o lungime de 1.780 de metri, prezentat de CNAIR drept cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România. În această zonă continuă lucrările pregătitoare pentru realizarea platformei pe care va fi montată instalația TBM (Tunnel Boring Machine). Contractul pentru construcția Secțiunii 3 Cornetu-Tigveni are o valoare de 5,32 miliarde lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Secțiunile 2 și 3 traversează zona montană a Autostrăzii Sibiu-Pitești Secțiunile 2 și 3 reprezintă cele mai complexe tronsoane montane ale Autostrăzii Sibiu - Pitești, fiind proiectate să traverseze Munții Carpați printr-o succesiune de tuneluri, poduri și viaducte. Pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu, în lungime de 31,33 km, a fost străpunsă, la 20 iulie 2026, galeria aferentă sensului Sibiu - Pitești a Tunelului Boița 1. Acesta a devenit, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Irinel Ionel Scrioșteanu, al treilea tunel străpuns pe Autostrada Sibiu - Pitești, după cele de la Curtea de Argeș și Robești. Tunelul Boița 1 este alcătuit din două galerii, cu lungimi de 264 de metri și, respectiv, 247 de metri. La momentul anunțului, în galeria din dreapta, aferentă sensului Pitești-Sibiu, mai erau de excavat aproximativ 150 de metri. Contractul aferent Secțiunii 2 prevede realizarea a 31,33 km de autostradă, 49 de poduri și viaducte și șapte tuneluri, cu lungimi individuale cuprinse între 250 și 1.590 de metri și o lungime cumulată de circa 5 km. Tot aici este prevăzut un ecoduct în zona localității Lazaret, cu o lungime de 210 metri, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7. Antreprenor general pe secțiunea 2 este asocierea Mapa-Cengiz. "În total avem de executat 9 tuneluri pe autostrada Sibiu - Pitești, 5 sunt în lucru iar primul dintre acestea, cel de pe secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș, va fi dat în trafic în această toamnă împreună cu 10 Km de autostradă", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu. Autostrada Sibiu - Pitești va avea o lungime totală de 122,11 km și va face parte din Coridorul 4 Pan-european, care traversează România de la est la vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac.
Lucrările de modernizare a DJ 102I, care va asigura o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov, continuă pe mai multe fronturi, cu un progres de 26%-27% pe sectorul din Prahova. La nivelul întregului proiect, stadiul fizic a ajuns la aproximativ 23% la data de 25 august 2026. Traseul modernizat are o lungime de 25,63 km. Antreprenorul general, compania Construcții Erbașu , are mobilizate în șantier aproximativ 130 de persoane și 27 de utilaje, echipele fiind implicate în lucrări de consolidare și realizarea structurilor necesare modernizării traseului montan. Potrivit Consiliului Județean (CJ) Prahova, în această perioadă se execută lucrări la zidurile de debleu și rambleu, gabioane, umpluturi în spatele zidurilor și podețe. Sunt în lucru, printre altele, elevațiile 5, 6, 14, 16, 17 și 21, precum și umpluturile aferente elevațiilor 10, 11 și 12. "Avem 26-27% progres pe sectorul din Prahova și lucrări deschise simultan în mai multe puncte. Este un proiect dificil, într-o zonă montană care presupune multe lucrări de consolidare și structuri de sprijin. Important este să menținem ritmul și mobilizarea din șantier. DJ 102I este o investiție strategică pentru Prahova, pentru Valea Doftanei și pentru legătura județului nostru cu Brașovul", a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele CJ Prahova, care a verificat în teren evoluția lucrărilor și nivelul de mobilizare de pe șantier. Modernizarea DJ 102I va crea o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov. Investiția are un rol important atât pentru îmbunătățirea mobilității locuitorilor, cât și pentru dezvoltarea turistică a zonei montane. Totodată, noua legătură este proiectată să contribuie la conturarea unei alternative de circulație pe relația Prahova-Brașov, oferind o nouă opțiune rutieră între cele două județe. Proiectul vizează transformarea DJ 102I într-un drum modern, adaptat cerințelor actuale de trafic și siguranță rutieră. Printre principalele lucrări prevăzute se află realizarea unei structuri rutiere complet modernizate, amenajarea unei platforme de 8 metri, cu două benzi de circulație, execuția de acostamente și rigole pentru drenaj eficient, construirea de poduri și podețe noi, modernizarea acceselor și amenajarea de parcări. Valoarea totală actualizată a investiției se ridică la 431,5 milioane de lei (circa 85 milioane de euro). Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit în martie 2023 companiei Construcții Erbașu, la o valoare inițială de 312,87 milioane de lei, fără TVA, valoare majorată ulterior la aproximativ 333,12 milioane de lei, fără TVA. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții (CNI), CJ Prahova și CJ Brașov. Proiectant general este compania Grafic Tends, iar dirigenția de șantier este asigurată de Baseli Drum Construct.
Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA) a desfășurat, în perioada 17-19 august 2026, la București, o nouă misiune de monitorizare a lucrărilor la Magistrala 6 de metrou, proiect care va asigura legătura rețelei de transport subteran cu Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni. Vizita a vizat evaluarea progresului proiectului cofinanțat prin Acordul de împrumut ROM-P5 și a inclus întâlniri cu autoritățile, constructorii și supervizorul, precum și verificări direct pe șantierele viitoarei magistrale. Delegația JICA, unul dintre finanțatorii strategici ai proiectului M6, a fost condusă de Hiroko Amano, director adjunct în cadrul Diviziei Europa - Departamentul pentru Orientul Mijlociu și Europa. Misiunea a inclus întâlniri de lucru cu reprezentanții Metrorex, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Ambasadei Japoniei în România, precum și cu supervizorul și companiile implicate în realizarea proiectului. La discuții au participat, de asemenea, reprezentanții constructorilor loturilor 1.1 și 1.2, desemnați pentru proiectarea și execuția lucrărilor de rezistență, precum și cei ai Pachetului 2, care include proiectarea și execuția lucrărilor de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și instalații de curenți slabi. Agenda misiunii JICA a cuprins atât ședințe de progres, cât și vizite pe șantierele Magistralei 6. Echipa Metrorex, coordonată de directorul general Mariana Miclăuș, a prezentat stadiul implementării, progresele înregistrate până în prezent și etapele care urmează să fie parcurse pentru continuarea proiectului. O componentă distinctă a vizitei a vizat managementul siguranței în construcții. În acest context, reprezentanții JICA au acordat o atenție specială aspectelor privind siguranța în muncă și au organizat un seminar dedicat acestei teme. Lucrările la structura de rezistență au trecut de 72% pe Secțiunea Sud La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 72% pentru structura de rezistență a Secțiunii Sud (1 Mai - Tokyo). Pe acest tronson, cele mai avansate stații erau Piața Montreal și Expoziției, ambele cu 84%, urmate de Aeroport Băneasa (83,5%), Gara Băneasa (78%) și Tokyo (74%), în timp ce la Pajura progresul ajunsese la 62%. La conexiunea cu stația existentă 1 Mai, structura era realizată în proporție de 46% pe Linia 1 și 47% pe Linia 2. În paralel, la tunelurile Secțiunii Sud au fost efectuate lucrările obligatorii de mentenanță pentru TBM-urile "Sfânta Maria" și "Sfânta Ana", primul utilaj reluând activitatea la finalul lunii iulie. Antreprenor general pentru Secțiunea Sud este asocierea Alsim Alarko - Makyol, iar supervizorul proiectului, asocierea Padeco Co., Ltd. - Oriental Consultants Global Co., Ltd. - Metroul SA. Secțiunea are un traseu de 6,6 km și, pe lângă stația 1 Mai (existentă), cuprinde 6 stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa și Tokyo. Contractul de execuție are valoarea de 1,2 miliarde lei (fără TVA). Lucrările au început în decembrie 2023 și se estimează că vor fi finalizate până în anul 2028. Proiectantul structurii este compania Concept Structure. Circa 40% stadiu la structura Secțiunii Nord La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 40% pentru Secțiunea Nord (Tokyo - Aeroport Otopeni). Pe acest tronson, cel mai avansat punct de lucru era stația Ion I.C. Brătianu, cu 71,5%, urmată de Otopeni (51%), Aeroport Otopeni (46%), Paris (26%), Washington și Bruxelles (câte 19%). Secțiunea Nord (Lotul 1.2) are un traseu de 7,6 km și va cuprinde șase stații noi: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroportul Otopeni. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023, având valoarea de atribuire de 1,28 miliarde lei (fără TVA). Antreprenor general al lucrărilor pe Secțiunea Nord este asocierea Gülermak Ağir Sanayi Insaat ve Taahhüt AS - Somet SA, iar proiectanți sunt 3TI Progetti și TPF Ingenieria. Proiectarea și execuția Secțiunii Nord a Magistralei 6 sunt finanțate de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile, prin creditul acordat de JICA - Japan International Cooperation Agency. În ansamblu, proiectul M6 beneficiază de finanțare guvernamentală, europeană și japoneză. Finalizarea proiectului: cel mai devreme la sfârșitul anului 2028 Magistrala 6 va asigura legătura rețelei de metrou din București cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, printr-un traseu de 14,2 km între stația 1 Mai și aeroport. Proiectul include 14,2 km de cale dublă, 12 stații moderne și 12 trenuri noi. Deși termenul contractual inițial pentru anumite loturi viza anul 2027, estimările actualizate indică faptul că întreaga magistrală ar putea fi operațională cel mai devreme către finalul anului 2028. Șantierele continuă să genereze restricții semnificative pe DN1 și Bulevardul Expoziției, afectând considerabil timpii de deplasare la intrarea în Capitală. {youtube}https://www.youtube.com/watch?v=jbrGMT6d38U{/youtube}
Consiliul Județean Covasna a primit 8 oferte de participare la licitația pentru reabilitarea și modernizarea DJ 114 Sânzieni - Lemnia, investiție cu o valoare estimată de 130,47 milioane de lei (circa 26 milioane de euro), fără TVA. Printre companiile înscrise în competiția pentru contract se află companii de top , precum Strabag , Citadina 98 , Geiger România , Swietelsky și Viarom Construct , potrivit informațiilor disponibile pe SEAP. Proiectul vizează modernizarea unui sector de aproximativ 20 km și include, pe lângă lucrările rutiere și de poduri, piste pentru biciclete, trotuare, iluminat inteligent, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme de monitorizare a traficului. Cele 8 oferte participante la licitație se află încă în etapa de evaluare, al cărei termen a fost prelungit. Acestea au fost depuse de: 1. Strabag, având ca subcontractanți companiile Patrik Silva, Connexion Group, Montrepcom, Züblin România , Manro, Muzeul Județean Mureș și Integrated Engineering Systems; 2. Diferit AG, având ca subcontractanți companiile Egas, Altimate, Construcții Feroviare Mureș, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Agisfor, Electro-Aparataj și Diferit; 3. Asocierea Citadina 98 (lider) - Valdek Impex - Drum Asfalt, având ca subcontractanți companiile Electroconstrucția Elco, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Flash Lighting Services, Montrepcom și Construcții Feroviare Mureș; 4. Asocierea ING Service (lider) - Euro Strada, având ca subcontractanți companiile Montrepcom, Construcții Feroviare Mureș, Tigra-Will, Muzeul Secuiesc al Ciucului și Green Regard Tech; 5. Asocierea Geiger Brașov (lider) - Geiger Transilvania - Drumuri și Poduri Covasna, având ca subcontractanți companiile Aloton, Electric Light Expert, Pro Hart Group, Patrik Silva, Arheosib Consulting și Construcții Feroviare Mureș; 6. Asocierea Transilvania Grand Construct (lider) - Frasinul , având ca subcontractanți companiile Electro-Aparataj, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Dianova Instal și PIM Corporation; 7. Asocierea Swietelsky Construct (lider) - Viarom Construct - Swietelsky Magyarorszag Kft, având ca subcontractanți companiile Sanel, Montrepcom, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Aloton; 8. Asocierea Autoprima Serv (lider) - Miracons - Kronstarr Bau Company - CML.RO, având ca subcontractanți companiile San Electroterm Grup, Gazmind, Acormed, Construcții Feroviare Mureș, Arheosib Consulting și Terra Silva. Aproximativ 20 km de drum județean vor fi modernizați Contractul vizează reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de aproximativ 20 km din DJ 114, obiectivul principal fiind creșterea viabilității și siguranței sectorului rutier. Lucrările vor include sporirea capacității portante a drumului, îmbunătățirea sistemului de scurgere a apelor și instalarea semnalizării rutiere conform normelor în vigoare. Proiectul prevede, totodată, amenajarea intersecțiilor cu rețelele rutiere existente, a celor cu drumurile și accesele agricole, precum și modernizarea acceselor către proprietăți. O componentă importantă o reprezintă reabilitarea și modernizarea lucrărilor pentru evacuarea apelor, inclusiv a podurilor și podețelor. Investiția mai cuprinde amenajarea de parcări, trotuare, piste pentru biciclete, stații de autobuz și spații verzi. Modernizarea DJ 114 include și o componentă consistentă de infrastructură inteligentă. Pe întregul traseu vizat este prevăzută implementarea unui sistem de iluminat "smart", precum și a unui sistem pentru monitorizarea traficului și controlul greutății vehiculelor. În cadrul proiectului vor fi instalate stații de încărcare pentru automobile electrice, senzori de poluare, detectoare de zgomot, senzori pentru măsurarea densității traficului și echipamente pentru controlul greutății. Documentația mai prevede implementarea unor soluții tehnologice destinate îmbunătățirii siguranței rutiere. Durata de realizare a proiectului prevăzută în documentația de atribuire este de 108 luni. Proiectul beneficiază de finanțare europeană, prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027. Serviciile de proiectare, inclusiv elaborarea DTAC, PT, DE, a caietelor de sarcini și DTOE au fost elaborate de Like Consulting , care va asigura și asistența tehnică din partea proiectantului pe întregaa durată de execuție a lucrărilor.
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Project Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe, Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Proiect Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe , Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Lucrările de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor au avansat în medie cu 17% în ultimele cinci luni, progresul fiind vizibil pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit celor mai recente date prezentate de CFR Infrastructură, stadiile fizice au ajuns la 73% pe tronsonul Cluj-Napoca - Aghireș, 74% între Aghireș și Poieni, 36,18% pe Poieni - Aleșd și 56,02% pe sectorul Aleșd - Frontieră Ungaria. Față de nivelurile raportate în luna martie 2026, evoluția indică un avans mediu de circa 17% pe șantiere, în condițiile în care proiectul a fost marcat anterior de întârzieri, în special pe Lotul 3, Poieni - Aleșd. Investiția, cu o valoare de peste 7,6 miliarde lei, este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează modernizarea și electrificarea a peste 166 km de cale ferată. Proiectul are rolul de a îmbunătăți semnificativ conexiunea feroviară dintre nordul României și Europa, prin Cluj-Napoca și Oradea, și de a permite circulația trenurilor la viteze mai mari, în condiții sporite de siguranță. Proiectul a ajuns în prezent la un stadiu fizic de 60% Pe Lotul 1 : Cluj-Napoca - Aghireș (30,41 km), Asocierea Railworks (Alstom Transport - Arcada Company SA ) a ajuns la un stadiu fizic de 73%. Consultant pe Lotul 1 este asocierea Arex Lider Company - Baicons Impex - 3TI Progetti Italia-Ingegneria Integrata SpA. Pe Lotul 2 : Aghireș - Poieni (36,53 km), Asocierea Railworks a atins stadiul fizic de 74% pe șantier. Serviciile de consultanță sunt asigurate de Arex Lider Company - Baicons Impex - 3TI Progetti Italia-Ingegneria Integrata SpA. Pe Lotul 3 : Poieni - Aleșd (52,74 km), constructorul reprezentat de asocierea FCC Construccion (lider) - Gülermak Ağır Sanayi İnşaat ve Taahhüt AŞ - CNN Altyapı Yatırımları ve İnşaat AŞ a realizat 36,18% din lucrări. Serviciile de supervizare sunt asigurate de Egis România. Pe Lotul 4 : Aleșd - Frontieră Ungaria (46,74 km), Asocierea WeBuild SpA - Impresa Pizzarotti & C SpA - Salcef SpA a raportat un stadiu fizic de 56,02%. Serviciile de supervizare sunt asigurate de Egis România. Primii 7 km din acest tronson au fost puși în funcțiune în vara anului 2025. Lucrări simultane la infrastructură, stații, electrificare și semnalizare În această săptămână, conducerea CFR SA, reprezentanții Sucursalei Regionale de Căi Ferate Cluj, managerii de proiect și antreprenorii au efectuat vizite de lucru pe șantierele proiectului, pentru verificarea directă a progresului și stabilirea etapelor următoare. Intervențiile aflate în execuție acoperă atât infrastructura, cât și suprastructura feroviară. Sunt realizate lucrări la terasamente și sisteme de drenaj, poduri, podețe și tuneluri, concomitent cu modernizarea stațiilor și peroanelor. O altă componentă majoră este reprezentată de lucrările de electrificare, semnalizare și telecomunicații, precum și de implementarea sistemelor necesare pentru asigurarea interoperabilității feroviare. Prin aceste investiții, magistrala urmează să fie adusă la standarde moderne de exploatare și conectată mai eficient la infrastructura feroviară europeană. Lucrările sunt încă în urma țintelor asumate prin PNRR Pentru a evita pierderea finanțării europene, proiectul de modernizare a CF Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor trebuie să atingă până la finalul lunii august 2026 o serie de praguri intermediare stabilite în PNRR: 90% progres pe primele două loturi (Cluj-Napoca - Aghireș și Aghireș - Poieni), 50% pe tronsonul Poieni - Aleșd și 70% pe lotul Aleșd - frontiera cu Ungaria.Executivul a prevăzut în bugetul pentru 2026 fondurile necesare pentru cofinanțarea proiectului, astfel încât implementarea să continue fără întreruperi. Obiectivul autorităților este atingerea etapelor asumate în PNRR până în august 2026, iar finalizarea completă a lucrărilor este estimată pentru 2028, cu întârziere față de calendarul inițial.
Lucrările la Varianta de Ocolire Timișoara Vest, ultimul sector necesar pentru închiderea centurii rutiere a municipiului, au ajuns la un stadiu fizic de 13%, la trei luni de la emiterea ordinului de începere. Proiectul prevede construirea unei șosele cu o lungime de aproximativ 14 km, cu câte două benzi de circulație pe sens și patru noduri rutiere denivelate. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, activitățile de construcție se desfășoară simultan pe mai multe fronturi. La nivelul terasamentelor continuă realizarea umpluturilor și lucrările pentru stabilizarea terenului, în timp ce în zonele podețelor sunt executate operațiuni de armare, cofrare și hidroizolație, precum și montarea elementelor prefabricate. Antreprenorul general, compania Nurol - Turcia are la dispoziție 24 de luni și un buget de 1,4 miliarde lei pentru finalizarea proiectului. Din echipa de implementare fac parte mai mulți subcontractanți și consultanți, respectiv: Tecnic Consulting Engineering România , San Electroterm Grup, Vio-Top , Muzeul Județean Satu Mare, Elemo, Danavi, Vertatel International și EPC - Consultanță de Mediu . Proiectul tehnic a fost elaborat de Search Corporation (proiectant general). Contractul prevede o perioadă de garanție de 120 de luni, echivalentul a 10 ani, pentru lucrările executate. Investiția este inclusă în Programul Transport 2021-2027. Mai mult de 500 de piloți executați dintr-un total de peste 1.000 O componentă importantă a lucrărilor în această etapă este îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorii aplică mai multe soluții tehnice prevăzute în proiect, inclusiv piloți de îndesare și saltele de balast realizate cu geotextil și geogrile. În paralel, avansează intervențiile necesare construirii podurilor și pasajelor amplasate de-a lungul traseului de aproximativ 14 km. Până în prezent au fost executați mai mult de 500 de piloți, dintr-un total de peste 1.000 prevăzuți în proiect, ceea ce înseamnă că această etapă a depășit pragul de 50%. Lucrările de infrastructură se desfășoară concomitent cu cercetările arheologice. În zonele stabilite pentru investigații, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă operațiunile de descărcare arheologică, pe suprafețele și în etapele stabilite prin proiect, fără separarea acestora de calendarul general al șantierului. Varianta de Ocolire Timișoara Vest va avea o lungime de aproximativ 14 kilometri și va fi configurată cu câte două benzi pe sens. Traseul va traversa teritoriile administrative ale municipiului Timișoara și ale comunelor Săcălaz și Sânmihaiu Român. Proiectul presupune realizarea a 10 lucrări de artă, dintre care trei sunt considerate de complexitate tehnică ridicată. Aceste structuri vor asigura traversarea principalelor drumuri naționale, linii feroviare și a râului Bega. Printre cele mai importante obiective incluse în contract se numără: pasajul peste DN 59A (Timișoara - Jimbolia) și peste magistrala CFR 100, cu o lungime totală de 750 metri; pasajul peste DN 6 și linia CFR 133, cu o lungime de 450 metri; podul peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, cu o lungime de 450 metri. Aceste structuri sunt esențiale pentru fluidizarea traficului și eliminarea punctelor de conflict dintre traficul rutier și cel feroviar.
După mai multe decenii în care lipsa conexiunilor rapide a limitat competitivitatea provinciei istorice Moldova, axele A7 și A8 au intrat într-o etapă care poate modifica structural economia regiunii. Lucrările avansează, contractele acoperă tot mai multe sectoare, iar perspectiva unei legături continue spre Transilvania, Republica Moldova și coridoarele Europei Centrale capătă consistență. În paralel, volumul record de proiecte pune presiune pe capacitatea administrativă, finanțarea multianuală, resursa umană și aprovizionarea cu materiale. Asociația " Moldova Vrea Autostradă" (MVA), organizație civică independentă implicată în monitorizarea proiectelor A7, A8 și A13, urmărește din teren evoluția șantierelor și susține accelerarea investițiilor strategice. În cele ce urmează, Flaviu Manea, președintele asociației MVA , analizează progresele din 2026, blocajele care continuă să afecteze implementarea, impactul economic al Autostrăzii Unirii și prioritățile necesare pentru dezvoltarea coerentă a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, logistice și energetice din estul României. - Cum evaluați, la jumătatea anului 2026, ritmul de implementare a marilor proiecte de infrastructură rutieră din Moldova, în special Autostrada A7 și Autostrada A8? Care sunt cele mai importante progrese și cele mai mari motive de îngrijorare? - Suntem într-un moment istoric pentru Moldova. Pe axa A7 Ploiești - Siret, 2025 a fost anul în care regiunea noastră a devenit, în sfârșit, marea beneficiară a inaugurărilor: aproximativ două treimi din kilometrii de autostradă deschiși la nivel național au fost pe axa care deservește Moldova, inclusiv legătura continuă Buzău - Focșani - Adjud. În 2026 așteptăm închiderea etapizată a segmentului până la Pașcani – întâi Bacău, apoi Săbăoani și, spre finalul anului, Pașcani, unde prinde contur și nodul Turbion A7 x A8, viitoarea inimă rutieră a Moldovei, pe care echipele noastre de monitorizare o filmează constant din dronă în deja celebrele Dronathoane MVA (avem 12 ediții până acum). Iar de la Pașcani înspre nord, către Suceava și Siret, avem din fericire finanțarea asigurată prin programul european SAFE și contracte de execuție semnate, o garanție că A7 nu se oprește la jumătatea drumului, ci merge până la granița cu Ucraina. Pe A8, vestea excelentă a acestui an este că, după contractarea loturilor de la est de Moțca – sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, inclusiv Lotul 4 semnat la începutul lui iulie, care aduce în premieră primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova – întreaga autostradă, inclusiv sectorul montan, are constructori desemnați. Se așteaptă doar soluționarea ultimei contestații. Este un prag pe care, acum câțiva ani, puțini îl credeau posibil. Motivele de îngrijorare rămân însă: ritmul de mobilizare încă modest pe unele loturi montane aflate în execuție, întârzierile dintre semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere și fiecare lună pierdută în proceduri, care înseamnă bani europeni puși în risc. - Din perspectiva asociației MVA, care sunt principalele blocaje care continuă să întârzie proiectele de infrastructură majoră din România: procedurile de avizare, exproprierile, capacitatea administrativă, finanțarea sau execuția lucrărilor? - Toate contează, dar din monitorizarea noastră de teren și din datele oficiale pe care le urmărim sistematic, ierarhia arată astfel: Primul blocaj este capacitatea administrativă și birocrația internă a beneficiarilor publici: termene de evaluare a ofertelor prelungite nejustificat – am semnalat public cazuri în care evaluarea a fost împinsă cu peste un an – intervale mari între semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere, autorizații de construire care întârzie. Sunt etape care nu depind de constructori, ci exclusiv de stat. Al doilea este fenomenul contestațiilor și para-contestațiilor. Aici trebuie spus deschis: legislația care ar trebui să prevină abuzul de contestații nu este foarte eficientă. Puțini achizitori ajung să execute efectiv garanțiile depuse de contestatari, deși acestora nu li s-a dat dreptate. Atâta timp cât contestația abuzivă nu costă aproape nimic în practică, ea va rămâne un instrument de blocaj, iar zeci de kilometri de autostradă vor sta pe loc în etapa dinaintea semnării. Al treilea aspect ține de finanțare, dar aș nuanța: nu vorbim atât despre o lipsă de finanțare, cât despre o lipsă de încredere în finanțare. Timpul a demonstrat că toate facturile au fost plătite până la scadență, iar constructorii de autostrăzi au încheiat anul fiscal 2025 cu profit cu două cifre și zero arierate. Ceea ce lipsește este predictibilitatea: o bugetare multianuală clară, care să le permită tuturor jucătorilor să investească în capacitate cu încredere, mai ales acum, când mai multe autostrăzi majore vor "alerga" simultan pe bugetul de stat. În ceea ce privește execuția propriu-zisă, ne bucurăm că constructorii au acces la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Provocarea reală este resursa umană, la toate nivelurile – de la muncitori calificați la ingineri și personal de supervizare, calitatea lucrărilor depinde enorm de modul în care se face execuția. Avizele și exproprierile, problemele cadastrale sau litigiile juridice rămân probleme reale, dar punctuale. - Autostrada A8 este considerată un proiect strategic atât pentru conectarea Moldovei cu Transilvania, cât și pentru integrarea în coridoarele europene de transport. Ce impact economic și investițional estimați că va avea finalizarea acestei autostrăzi asupra regiunii? - A8 este proiectul care schimbă cu adevărat paradigma. Dacă A7 facilitează în primul rând tranzitul pe direcția nord-sud și leagă Moldova de Capitală, A8 sparge bariera istorică a Carpaților Orientali și conectează direct Moldova de Transilvania și, mai departe, de rețeaua de autostrăzi a Europei Centrale. Estimăm o reducere de circa 40% a timpilor de parcurs pentru transportatorii de marfă pe relația Iași - Cluj, prin eliminarea traversării localităților și a traseelor sinuoase. Efectele se văd deja în anticipare: investitori din industriile productive, cu plusvaloare, prospectează terenuri în vecinătatea traseului A8 și parcurile industriale din zona Iași, Pașcani și Roman. Finalizarea autostrăzii va debloca acest potențial: relocări industriale, logistică, valorificarea unei resurse umane tinere și calificate, cu un pol universitar și IT puternic la Iași. Nu în ultimul rând, A8 nu se termină la Iași. În viziunea europeană, coridorul continuă spre Chișinău și Odesa, iar Iașiul devine placă turnantă pentru fluxurile către și dinspre Republica Moldova, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Faptul că proiectul este parte a coridorului de mobilitate militară avut în vedere de UE prin inițiativa Readiness 2030 îi adaugă o miză strategică pe care România nu își permite să o rateze. - Cum apreciați activitatea CNIR și CNAIR în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor de infrastructură? Considerați că noua structură instituțională contribuie la accelerarea investițiilor? - Apreciem echilibrat și pe bază de rezultate. Merită reamintit că operaționalizarea CNIR a fost un jalon asumat în PNRR, deci este dificil spre imposibil să schimbăm această decizie fără să ne coste enorm de mult. Discuția utilă nu este "dacă", ci "cum" facem ca cele două companii să livreze. Pe termen foarte scurt, existența competitivă a celor două companii poate însemna o oportunitate reală pentru creșterea capacității statului, per ansamblu, de a implementa proiectele rutiere – un portofoliu record cere capacitate suplimentară de procesare. CNAIR a demonstrat pe A7 că statul român poate livra kilometri de autostradă în ritm susținut atunci când finanțarea este asigurată și contractele sunt bine gestionate, dar am întâlnit și întârzieri inexplicabile fie în demararea procedurilor de achiziție, în evaluarea lor sau în emiterea Ordinului de începere a lucrărilor, ceea ce ne-a costat (ex. loturile din A8 care au pierdut finanțarea prin PNRR). CNIR, la rândul său, a dus la capăt licitațiile pentru sectorul ieșean al A8, inclusiv Lotul 4 cu componenta transfrontalieră. Se observă că CNIR este o companie mai modernă, mai transparentă, mai deschisă spre nou, dar trebuie spus onest că abia în viitor va trece prin adevăratul test: dificultățile gestionării relației cu constructorii, pe șantiere deschise, cu revendicări, claim-uri și situații de teren. Deocamdată însă s-au descurcat conform așteptărilor noastre. Ca asociație, vom judeca ambele companii după aceleași criterii pe care le aplicăm de ani de zile: termene respectate, transparență în raportarea stadiilor fizice și predictibilitate pentru constructori. Instituțiile nu se validează prin organigrame, ci prin kilometri recepționați. - În ultimii ani, constructorii români și internaționali și-au crescut semnificativ capacitatea de execuție. Considerați că industria construcțiilor este pregătită să gestioneze simultan volumul record de proiecte aflate în derulare sau există riscul unor întârzieri generate de lipsa resurselor? - Industria a făcut un salt remarcabil – o vedem lot cu lot, în teren. Antreprenorii români au demonstrat pe A7 mobilizări la standarde care păreau imposibile acum un deceniu, iar intrarea unor jucători internaționali serioși pe loturile A8 confirmă atractivitatea pieței. Ne bucură accesul constructorilor la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Riscul real ține de suprapunerea de vârf din 2026-2028, când sectoarele montane ale A8, A1 Sibiu - Pitești, A13 și salba de drumuri expres vor concura simultan pentru agregate, materii prime, forță de muncă specializată și utilaje. Aici statul are un rol activ de jucat: ar trebui să faciliteze accesul constructorilor la materii prime – de la agregate și balastiere la bitum și ciment – și să încurajeze producția locală a elementelor de infrastructură, de la prefabricate la structuri metalice. Fiecare element produs în regiune înseamnă costuri mai mici, termene mai sigure și valoare adăugată care rămâne în economia românească. Iar dincolo de tehnologie și materiale, este nevoie de resursă umană la toate nivelurile: muncitori calificați, mecanici de utilaje, ingineri, personal de laborator și supervizare. Dacă statul asigură cash-flow predictibil, plăți la timp și fronturi de lucru eliberate, industria va fi la înălțimea volumului record de proiecte. - Ce alte investiții în infrastructura de transport considerați esențiale pentru dezvoltarea Moldovei, dincolo de autostrăzi? Mă refer la modernizarea căilor ferate, a aeroporturilor, a centurilor ocolitoare sau a conexiunilor logistice. - Am spus-o constant: Moldova nu duce lipsă doar de autostrăzi, ci și de conexiuni feroviare moderne. Prioritatea majoră este modernizarea magistralelor feroviare care leagă regiunea de restul țării și de frontiera cu Republica Moldova – axele Pașcani - Iași - Ungheni frontieră (Magistrala M606) și Iași - Tecuci (Magistrala M600) – unde vitezele actuale sunt nedemne de secolul XXI. Spre exemplu M600 (Iași - Tecuci) nu este încă electrificată, viteza comercială în regiune este în continuare foarte mică, materialul rulant este vechi și necorespunzător din punct de vedere tehnic, calea de rulare are probleme. Ne bucură că transportul metropolitan a trecut din faza de discuție în cea de accesare a fondurilor europene: trenul metropolitan al zonei Iași, cu orizont de implementare până în 2029, va schimba mobilitatea zilnică a zeci de mii de oameni. Aeroportul Internațional Iași trebuie susținut în continuare ca poartă aeriană a regiunii, iar conectarea lui rapidă la rețeaua de mare viteză este esențială – salutăm faptul că Lotul 4 al A8 include nodul de perspectivă pentru drumul de legătură către Aeroport și viitorul Spital Regional. La nivel urban și logistic, centurile ocolitoare rămân vitale: MVA a propus încă de acum câțiva ani varianta ocolitoare Iași-Est, care va degreva traficul din zona sudică și estică a municipiului. Adăugăm salba de drumuri expres a regiunii (Bacău - Piatra Neamț, legăturile spre Brăila - Galați), autostrada A13 Bacău - Brașov ca al doilea coridor peste Carpați și consolidarea conexiunilor peste Prut cu ansamblul de poduri inclusiv cel de la Ungheni si Drumul Expres Tișița - Albița. Și mai este un aspect prea des uitat: infrastructura energetică. Toate tipurile de infrastructură de transport – autostrăzi cu stații de încărcare electrică, cale ferată electrificată, aeroporturi, tren metropolitan – vor avea nevoie de rețele electrice moderne și capacitate de stocare și alimentare corespunzătoare. Infrastructura este un sistem: rutier, feroviar, aerian, logistic și energetic, toate trebuie planificate și dezvoltate împreună. - Care sunt prioritățile Asociației "Moldova Vrea Autostradă" pentru perioada următoare și ce mesaj transmiteți autorităților și mediului de afaceri privind importanța accelerării investițiilor în infrastructura de transport din estul României? - Prioritățile noastre rămân cele care ne definesc de la înființare: monitorizare, advocacy și educație. Continuăm monitorizarea independentă din teren și din dronă a șantierelor A7 și A8 – arhiva Dronathon MVA documentează lot cu lot evoluția lucrărilor – și dezvoltăm "Radarul Civic pentru A8" , platforma digitală prin care orice cetățean poate urmări transparent stadiul proiectelor. În paralel, derulăm proiecte de educație și siguranță rutieră, pentru că o autostradă sigură se construiește nu doar cu utilaje, ci și cu cetățeni informați și responsabili. Propunem proiecte și argumente tehnice, suntem parteneri de dialog și, după ce am avut statut de membru observator pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, am devenit membri cu drept de vot în Comitetul de Monitorizare al Programului Transport 2021-2027 și acum suntem parte a Grupurilor de lucru pentru Planul Național și Regional de Parteneriat (PNPR) 2028-2034. Pe zona de advocacy, vom continua să cerem ferm emiterea rapidă a ordinelor de începere pe loturile contractate ale A8, soluționarea cu celeritate a ultimei contestații (lotul Târgu-Frumos - Lețcani din A8), asumare bugetară multianuală predictibilă corelat cu abordarea și protejarea fiecărui euro nerambursabil disponibil din PNRR, Programul Transport actual și viitor, instrumentul SAFE. Și, o informație pe care o anunțăm în premieră: "Moldova Vrea Autostradă" este membră fondatoare a unei noi asociații – Moldova Vrea Infrastructură – prin care dorim să replicăm implicarea civică constructivă, curată și de bun simț care ne-a consacrat, în mai multe tipuri de infrastructură care să deservească zona Moldovei: feroviar, aerian, energetic, medical, educațional, logistic, sportiv. Obiectivul este același dintotdeauna: premisele unei dezvoltări echilibrate și coezive a regiunii. Mesajul nostru către autorități este simplu: Moldova vrea responsabilitate. Cerem consens politic, dincolo de culori de partid, pentru proiectele regiunii. Mediului de afaceri îi transmitem că Moldova devine, în sfârșit, o regiune conectată: cine investește acum, în anticiparea A7 și A8, va culege primul roadele. Suntem o asociație apolitică, independentă, formată din voluntari, și rămânem un partener constructiv, dar exigent, pentru toți cei care construiesc, la propriu, viitorul acestei regiuni.
Lucrările pregătitoare pe lotul 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8) avansează rapid, constructorul desfășurând simultan încercări pe piloți de probă, lucrări de decapare, amenajarea drumurilor tehnologice și a platformelor de lucru, precum și activități pentru realizarea elementelor structurale. Sectorul, cu o lungime de 14,4 km, reprezintă primul șantier montan al A8, iar contractul pentru proiectare și execuție are o valoare de 911 milioane de lei. Antreprenorul general, asocierea Danlin XXL (lider) - Groma Hold - Intertranscom Impex a început organizarea șantierului în luna martie 2026 în zona localității Lăzarea, județul Harghita. "La doar câteva zile de la emiterea autorizației de construire, mobilizarea constructorului român crește de la o zi la alta, iar vremea bună este valorificată din plin. Este exact începutul pe care ni-l doream și un semnal că acest proiect are toate șansele să avanseze într-un ritm foarte bun", a transmis Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Durata de realizare a lucrărilor este de 34 de luni, din care 10 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar 24 de luni execuției lucrărilor. Piloți de probă și pregătiri pentru viitoarele structuri ale A8 Potrivit secretarului de stat, în baza Autorizației de Construire, pe amplasament sunt în desfășurare mai multe activități pregătitoare pentru etapele majore de execuție. Sunt realizați piloții de probă necesari validării soluțiilor de fundare prevăzute în proiect, continuă aprovizionarea cu materiale și organizarea logistică, sunt confecționate grinzile prefabricate care vor fi utilizate ulterior în structurile proiectului și sunt realizate carcasele de armătură pentru viitorii piloți. În paralel, constructorii execută decaparea stratului vegetal, amenajează drumurile tehnologice și platformele de lucru și pregătește zonele în care vor fi construite podurile și podețele. "Toate aceste etape preliminare reprezintă fundația unui șantier bine organizat. Fiecare etapă executată corect acum înseamnă un ritm mai bun în lunile următoare și contribuie la respectarea graficului de execuție și la calitatea lucrărilor. Vom urmări îndeaproape evoluția șantierului și vom continua să informăm transparent despre progresul din teren. Până acum, începutul este unul foarte promițător și ne dă încredere că primul șantier montan al A8 poate deveni un exemplu de mobilizare și de bună execuție", a mai precizat Horațiu Cosma. CNIR: Testele pe piloți se desfășoară în zona Lăzarea Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), testarea se desfășoară direct în amplasamentul viitoarei autostrăzi, în zona localității Lăzarea, județul Harghita, în apropierea viitorului pasaj peste linia de cale ferată. Pasajul va avea o lungime de 702 metri și va reprezenta cea mai complexă structură de pe traseul lotului Joseni-Ditrău. Testele au rolul de a verifica dimensionarea corectă a fundațiilor și capacitatea maximă de preluare a încărcăturilor, respectiv încărcarea maximă pe care o poate prelua pilotul și menținerea deformării în limitele admisibile. De asemenea, încercările sunt necesare pentru verificarea ipotezelor geotehnice, validarea tehnologiei de execuție și controlul calității lucrărilor. Piloții sunt testați la o încărcare echivalentă cu 650 tone-forță Piloții de fundare sunt solicitați la compresiune, testele fiind efectuate la solicitări de compresiune axială. În cadrul procedurii, pilotul este încărcat cu o greutate prestabilită de 6.320 kN, echivalentul a 650 tone-forță. Datele obținute în urma acestor încercări sunt importante pentru confirmarea parametrilor tehnici prevăzuți în proiect înainte de trecerea la execuția pe scară largă a fundațiilor structurilor de pe traseu. În paralel cu testarea piloților de probă, continuă realizarea carcaselor de armătură destinate piloților forați și confecționarea grinzilor prefabricate. Constructorul pregătește, totodată, zonele în care urmează să fie executate cele 18 poduri și pasaje prevăzute pe traseu, precum și trei ecoducte destinate asigurării permeabilității pentru animale. Lucrările de decapare a stratului vegetal continuă, de asemenea, pe sectorul pentru care Autorizația de Construire a fost eliberată luna trecută. Echipa extinsă de constructori și supervizori Pe traseul lotului 1D Joseni - Ditrău vor mai fi construite 21 structuri (poduri și pasaje) din care trei ecoducte pentru permeabilitatea animalelor și un nod rutier la Joseni, un punct de descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul următor, 2A Ditrău-Grințieș, pentru a se asigura funcționarea independentă, precum și un spațiu de servicii (stânga/ dreapta) care include zona comercială, benzinării, 12 spații de încărcare pentru mașini electrice și grupuri sanitare. Din echipa de proiect fac parte și companiile Damiena, Mithras Build și Consitrans (terți și subcontractanți), dar și Complexul Muzeal National Neamț și companiile Vertatel International, Eckon Cei, Terra Silva, Build Instal Electric, Alcro Trade, Danavi, Roads Design, Groma Hold Ltd., Intertranscom Impex și Via Design, ca subcontractori. Supervizarea lucrărilor va fi asigurată de IRD Engineering .
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Lotului 5 Băile Herculane - P.O. Nou Poarta, parte a proiectului de reabilitare a liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș. Contractul, cu o valoare de 18,64 milioane de lei (fără TVA), a fost atribuit asocierii ISPCF SA (lider) - TPF Inginerie - Vio-Top. Proiectul vizează supervizarea lucrărilor pe o lungime de 32,6 km (Magistrala 100), incluzând reabilitarea liniilor existente și construcția unor elemente noi de infrastructură pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara (județul Caraș-Severin). Valoarea ofertei câștigătoare este de 18,64 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată a contractului este de 183 luni și include 12 luni pentru proiectare, 48 pentru execuție, 120 de luni garanție și alte 3 pentru perioada post-garanție. Antreprenor general al proiectului este compania PORR Construct, care va implementa proiectul alături de grupurile IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH, Kontron Transportation GmbH, PORR Bau GmbH, PORR, Hitachi Rail GTS Deutschland GmbH și Hitachi Rail GTS România - ca terți susținători, și de companiile Pirotehnic OSB, SSF-RO, Proiect Consult, Eco Geodrum, IMSAT, Egis România, Anayar Garden, Salubris Waste Management, Elektra Invest și Muzeul Olteniei Craiova, ca subcontractanți. Oferta financiară a PORR Construct a fost de 2,14 miliarde lei (circa 428 milioane de euro), fără TVA. Sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat. Lucrările includ îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului (25 kV), mărirea capacității de tranzit, modernizarea stațiilor (inclusiv haltele de mișcare) de pe întreaga linie, construcția drumurilor de întreținere de-a lungul căii ferate, reabilitarea/ modernizarea clădirilor stațiilor de călători, incluzând construcțiile pasarelelor și/sau tunelurilor pietonale și ridicarea nivelului peroanelor, montarea de panouri fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a nivelului de zgomot, precum și instalarea de sisteme de centralizare electronică noi, în stații, și introducerea sistemului de siguranță ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R). Pe traseu vor fi modernizate și 6 stații CF Băile Herculane, Mehadia Nouă, Mehadia, Iablanița, Crușovăț, Domașnea Cornea, precum și 54 de podețe, 16 poduri, un pasaj superior și vor fi construite un viaduct nou (7x50 m) și un tunel nou - Poarta I (1.279 m, galerie dublă). De asemenea, va fi reabilitat și tunelul Rachitoberg (496 m). Studiul de fezabilitate necesar proiectului de reabilitare a CF Craiova - Caransebeș a fost elaborat de asocierea Italferr SpA - ISPCF SA - Italrom Inginerie Internațională.