Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Viața într-un startup a celebrat întotdeauna tenacitatea, ambiția și nopțile nedormite în fața ecranelor luminoase. Dar o tendință în creștere printre fondatorii avizați este utilizarea deliberată a evadărilor digitale pentru a stimula gândirea mai clară și ideile inovatoare. Lumea digitală oferă evadări rapide care depășesc simplele distrageri trecătoare; ele pot genera o perspectivă crucială pentru oricine se confruntă cu presiunile de a dezvolta ceva de la zero.
Agenda plină, întâlnirile succesive și responsabilitățile zilnice îi determină pe mulți antreprenori și manageri să amâne controalele medicale până când apare o problemă care nu mai poate fi ignorată. În realitate, prevenția funcționează cel mai bine atunci când face parte din rutină, nu când devine o reacție la un disconfort.
Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad continuă pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit CFR SA, la mijlocul lunii iulie 2026, cel mai avansat tronson era Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est, cu un progres fizic de peste 76%. Proiectul vizează modernizarea a circa 162 km de cale ferată și va permite circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. În perioada 21-24 iulie 2026, Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA, a efectuat o serie de vizite de lucru pe șantierele proiectului de modernizare a căii ferate Caransebeș - Timișoara - Arad, împreună cu managerii de proiect, reprezentanții antreprenorilor și echipele de implementare, pentru verificarea directă a evoluției lucrărilor și a organizării activităților din șantier. În cadrul verificărilor au fost analizate fronturile de lucru deschise, mobilizarea personalului și a utilajelor, respectarea graficelor de execuție, precum și măsurile necesare pentru continuarea investiției în condiții optime. Totodată, discuțiile din teren au vizat principalele provocări întâmpinate în implementarea proiectului, inclusiv relocarea rețelelor de utilități, cercetările și descoperirile arheologice, procedurile de avizare, accesul în amplasamente și coordonarea lucrărilor astfel încât circulația feroviară să fie menținută în condiții de siguranță. Lucrările vizează 162 km de cale ferată Proiectul are ca obiectiv modernizarea a aproximativ 162 km de cale ferată, reabilitarea a 19 stații, realizarea a 13 halte noi, precum și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2, care va contribui la creșterea siguranței și interoperabilității rețelei feroviare. După finalizarea investiției, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, ceea ce va reduce timpii de parcurs și va îmbunătăți performanțele transportului feroviar pe unul dintre cele mai importante coridoare din vestul României. "Modernizarea liniei Caransebeș - Timișoara - Arad va crește capacitatea și siguranța infrastructurii feroviare din vestul țării și va îmbunătăți legătura cu rețeaua europeană de transport. CFR SA va continua monitorizarea fiecărui lot, verificarea progresului din teren și coordonarea măsurilor necesare pentru derularea proiectului în conformitate cu cerințele tehnice, contractuale și de siguranță", au transmis reprezentanții companiei de căi ferate. Studiul de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a CF Caransebeș - Timișoara - Arad (162 km) a fost elaborat de compania Consis Proiect. Stadiul lucrărilor pentru fiecare din cele 4 loturi Potrivit datelor centralizate la mijlocul lunii iulie 2026, progresul fizic al lucrărilor diferă semnificativ între cele patru loturi ale investiției: Lotul 1 Caransebeș - Lugoj: 13,01%. Contractul, în valoare de 1,34 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în decembrie 2023 cu asocierea RailWorks, formată din Alstom Transport SA (lider) și Arcada Company SA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie . Lotul 1 are o lungime de 39,56 km. Proiectul prevede dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 stații CF, cea mai importantă fiind stația CF Caransebeș, care va avea inclusiv o clădire de mentenanță și pasarelă edilitară, două halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 12 poduri și 49 podețe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est: 76,3%. Contractul de execuție, în valoare de 1,91 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat la finalul anului 2022 cu FCC Construccion , iar supervizarea este asigurată de TPF Inginerie. Lotul 2, în lungime de 54,13 km, vizează lucrări civile în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, în 5 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 14 poduri și 39 podețe, sisteme automate de semnalizare la 17 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, precum și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. De asemenea, în cadrul lucrărilor aferente secțiunii Lugoj - Timișoara Est sunt incluse următoarele obiective de utilitate publică și feroviară: 5 pasarele pietonale în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș, Remetea Mare, două pasarele pietonale în haltele Chizătău și Izvin, un pasaj superior în stația Lugoj (strada Banatului), panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 6.350 m și rampe de încărcare-descărcare în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Remetea Mare. Lotul 3 Timișoara Est - Ronaț Triaj: 24,51%. Contractul, în valoare de 1,44 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în august 2022 cu asocierea Webuild SpA (lider) - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe Lotul 3 (13,86 km), proiectul prevede dublarea căii ferate pe cea mai mare parte a traseului. Lucrările includ modernizarea sau reabilitarea a 3 poduri și 3 podețe, realizarea a 9 pasaje denivelate, modernizarea unei treceri la nivel și construirea a două podețe de descărcare. De asemenea, vor fi modernizate instalațiile de electrificare, semnalizare, telecomunicații și alimentare cu energie, clădirile din stațiile și haltele Timișoara Est, Timișoara Nord, Timișoara Centru și Ronaț Triaj, precum și rețelele de apă și canalizare. Proiectul mai cuprinde măsuri de protecție a mediului, precum montarea de panouri fonoabsorbante, decontaminarea solului, amenajarea de spații verzi, separatoare de hidrocarburi și garduri de protecție. Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad: 35,08%. Antreprenor general al lucrarilor aferente Lotului 4 al CF Ronat Triaj - Arad este asocierea WeBuild SpA - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Contractul, in valoare de aproape 2,2 miliarde lei (fara TVA) a fost semnat in noiembrie 2022. Asocierea Baicons Impex (lider) - Arex Lider Company supervizează șantierul pentru modernizarea liniei feroviare pe Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe lângă cei aproape 55 km de cale ferată ce vor fi modernizați, proiectul mai include modernizarea sau construcția a 6 pasarele pietonale în stațiile Sânandrei, Băile Călacea, Orțișoara, Vinga, Șag și Aradu Nou, a unei pasarele edilitare în Aradu Nou, a 4 pasaje superioare în stațiile Sânandrei (DJ 692A), Orțișoara (DJ 693), Cărani (DJ 692), Vladimirescu (DN 7), a 11 pasaje inferioare, dintre care 9 în Aradu Nou, unul în stația Orțișoara și unul în stația Șag, precum și montarea de panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 9,4 km și de rampe de încărcare-descărcare în stațiile Orțișoara, Vinga și Aradu Nou.
Compania Națională de Investiții Rutiere ( CNIR ) SA pregătește startul construcției Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii (A8), Iași - Vama Ungheni. Recent, conducerea societății a participat la o ședință de lucru desfășurată la Chișinău, dedicată implementării contractului de proiectare și execuție. Finanțat prin mecanismul SAFE, proiectul include, în premieră, și primii kilometri de autostradă ce vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Întâlnirea a reunit reprezentanții CNIR, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, ai Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova și ai asocierii de constructori italieni Itinera - Saipem - ICM, care va începe în august proiectarea lucrărilor. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a precizat că una dintre principalele teme ale discuțiilor a fost reducerea perioadei alocate proiectării. "În cadrul întâlnirii, am discutat cu viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, cu directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova, Ștefan Popa, și cu reprezentantul antreprenorului, posibilitatea de a accelera realizarea Proiectului Tehnic. Ne dorim să devansăm termenul de 10 luni pentru că va contribui la pregătirea și avizarea documentațiilor necesare derulării procedurilor de expropriere, precum și a celorlalte avize, acorduri și autorizații necesare pentru realizarea traseului autostrăzii pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat Gabriel Budescu. În cadrul reuniunii au fost analizate aspectele tehnice privind elaborarea proiectului, fiind oferite proiectantului clarificări referitoare la studiile geotehnice și topografice, precum și la celelalte investigații și activități necesare întocmirii documentației tehnice. De asemenea, participanții au discutat despre modul de derulare a contractului, corelarea activităților dintre părți, responsabilitățile fiecărei instituții implicate și etapele necesare pentru continuarea implementării investiției. Contract de 3,57 miliarde lei pentru 15,5 km de autostradă Contractul pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii a fost semnat la 2 iulie 2026 cu asocierea italiană Itinera - Saipem - ICM. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde lei, iar durata totală de implementare este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării, iar 36 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea câștigătoare fac parte și subcontractanții Pirotehnic OSB, Luxten Lighting Company, Terra Silva, Photovoltaic Systems, Elektra Invest, Tecnic Consulting Engineering România, Muzeul Național de Istorie a României, SD Green Group și CIS Gaz. Tronsonul Iași - Vamă Ungheni va avea o lungime de 15,5 kilometri și va include 14 poduri și pasaje, două tunele - dintre care tunelul de la kilometrul 83 va avea o lungime de 1.760 metri și două noduri rutiere, respectiv un nod rutier de perspectivă pentru legătura cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești. Din 24 august începe proiectarea pentru 60 km ai Autostrăzii Unirii CNIR reamintește că, începând cu 24 august, aproximativ 60 km ai Autostrăzii Unirii, pe sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, vor intra în etapa de proiectare, în baza contractelor semnate cu asocierile UMB - EuroAsfalt, FCC Construcción și Itinera - Saipem - ICM. Studiul de fezabilitate al Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Neamț - Iași - Ungheni a fost revizuit și actualizat de compania Consitrans , alături de o echipă extinsă de proiectanți de la Artera Proiect, Pirotehnic OSB, Geostud, Drum Proiect, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" și Geo-Serv, ca subcontractanți. 14 oferte pentru contractul de supervizare a Tronsonului 4 CNIR SA a primit 14 oferte de participare la licitația pentru supervizarea lucrărilor pe tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni. Contractul are o valoare estimată de 55 milioane de lei, o durată de 110 luni, incluzând cele 46 de luni pentru proiectare și execuție, respectiv 60 de luni garanția lucrărilor. Cele 14 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 8 martie 2028, ora 18:00. Acestea au fost depuse de: 1. TPF Inginerie ; 2. Consitrans; 3. IRD Engineering; 4. EGIS România; 5. Asocierea TQM Management (lider) - Dohwa Engineering - Triangle AG; 6. Asocierea Pro Toby (lider) - Transprojekt Gdanski - B-Act Spółka Akcyjna; 7. Asocierea Infranova Soluții Tehnice în Construcții (lider) - Botek - Irimat Cons; 8. Asocierea Ghallard Sys (lider) - Gestion Integral Del Suelo Sl; 9. Asocierea Peyco Proyectos - Estudios Y Construcciones SA (lider) - K-Box Construction Design - We Project Engineering; 10. Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ, având ca subcontractant compania Metroul; 11. Asocierea Septembrie Consulting (lider) - Search Corporation - Constantina-Tamara Olcer-Cundiev Cabinet Avocat; 12. Asocierea Konsent (lider) - MGGP Engineering - MGGP; 13. Asocierea Civil Engineering Institute "Macedonia" JSc. Skopje (lider) - CCAT Solution Grup; 14. Asocierea Leviatan Design (lider) - Smart Infrastructure Solutions - Padeco Company Limited.
Lucrările pe lotul lipsă al autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea avansează într-un ritm susținut, constructorii înregistrând progrese importante atât la cele două tuneluri, cât și la infrastructura rutieră și structurile de artă. Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, galeriile primului tunel au depășit un stadiu de execuție de 90%, iar la tunelul al doilea continuă excavările, în paralel cu lucrările de hidroizolație și realizarea căptușelii finale. Antreprenor general este asocierea Grup UMB - Euro-Asfalt (Bosnia-Herțegovina), iar supervizarea șantierului este asigurată de IRD Engineering . La cele două galerii ale tunelului 1 au început deja lucrările pentru realizarea structurii rutiere, după finalizarea în mare parte a lucrărilor de execuție a galeriei. În ceea ce privește tunelul 2, constructorii mai au de excavat aproximativ 270 de metri pe galeria executată de UMB și 107 metri pe galeria realizată de Euro Asfalt. În paralel cu excavarea se desfășoară lucrările de hidroizolație, armare și betonare a căptușelii finale. Pentru aceste operațiuni sunt organizate în prezent câte trei fronturi de lucru, urmând să fie deschis și al patrulea, în timp ce excavarea continuă simultan în zece fronturi, pe ambele galerii. Tunelul 2 va avea sisteme moderne de siguranță Potrivit DRDP Timișoara, cel de-al doilea tunel va beneficia de echipamente moderne pentru siguranța circulației și intervenția în situații de urgență. Acesta va fi dotat cu ventilatoare, telefoane de urgență, senzori și hidranți suplimentari, care vor crea o perdea de apă în cazul producerii unui incendiu. De asemenea, vor fi instalate antene radio pentru asigurarea comunicațiilor în interiorul tunelului și transmiterea informațiilor către participanții la trafic. În același timp, toate cele patru portale ale celor două tuneluri au fost finalizate, urmând etapa de amenajare arhitecturală. Avansează și lucrările de drum Pe sectorul rutier aferent lotului au fost executate pe suprafețe extinse lucrările la stratul superior de fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici. Pentru protejarea acestuia a fost aplicată o peliculă de emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, soluție tehnică ce limitează evaporarea apei și reduce riscul apariției fisurilor de contracție în stratul de fundație. Totodată, această etapă pregătește stratul suport pentru așternerea viitoarelor straturi bituminoase. Uzină pentru grinzi și stație de asfalt pe șantier Pe șantier au început și lucrările de echipare a uzinei pentru fabricarea grinzilor prefabricate necesare podurilor și pasajelor de pe acest lot de autostradă. În total, pentru structurile de artă vor fi utilizate 442 de grinzi prefabricate, iar uzina va avea o capacitate de producție de aproximativ șase grinzi cu lungimea de 40 de metri pe zi. Tot pe amplasament va funcționa și o stație de asfalt, care va asigura producerea mixturilor asfaltice și așternerea acestora în condiții optime, cu respectarea timpilor tehnologici.
La un an de la începerea lucrărilor, șantierul lotului Chiribiș - Biharia al Autostrăzii A3 Transilvania a ajuns la 65% execuție, în avans față de graficul de lucru. Directorul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, împreună cu secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, au efectuat o nouă verificare a lotului de 28,5 kilometri din județul Bihor, pe care antreprenorul lucrează cu aproape 700 de persoane și peste 500 de utilaje și echipamente. "Din punct de vedere contractual, lucrurile se desfășoară conform graficului. Nu avem probleme în ceea ce privește ordinele de modificare, variațiile de lucrări, situațiile de plată sau decontările, toate fiind la zi. Constructorul se află în avans cu execuția lucrărilor, în ciuda dificultăților existente în piață privind aprovizionarea cu bitum și evoluția costurilor la combustibil. Ne dorim ca acest ritm să fie menținut și să putem finaliza lucrările până la sfârșitul anului, însă, mai presus de respectarea termenelor, pentru noi contează calitatea. Obiectivul este să livrăm o lucrare executată la cele mai înalte standarde, iar până în prezent constructorul a demonstrat pe lotul adiacent că se poate", a explicat Gabriel Budescu. Antreprenorul general, asocierea Precon Transilvania (lider) - Citadina 98 , este mobilizat cu 659 de persoane și 525 de utilaje și echipamente pe șantier. Potrivit constructorilor, primul strat de asfalt a fost așternut pe 11 km de autostradă, iar al doilea pe 5 km de autostradă și 5 km din relocarea DN 19E. În plus, s-au montat parapete pe 4,5 km de autostradă. Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru subsecțiunea 3C2 Chiribiș - Biharia este de 785 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027. Contractul pentru realizarea acestui tronson a fost semnat la 3 aprilie 2024 între CNAIR și Precon, ulterior fiind transferat, în aprilie 2025, către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA, care gestionează în prezent implementarea. Ordinul de începere pentru etapa de proiectare a fost emis în mai 2025, cu un termen de finalizare de șase luni. Execuția lucrărilor a debutat efectiv în teren la data de 24 iulie 2025, inițial pe un sector de 8,5 km, iar din 29 septembrie 2025 constructorul a avut acces pe întregul traseu de 28,55 km, ceea ce a permis intensificarea lucrărilor. La începutul anului 2026, CNIR SA a semnat cu asocierea de firme din Ventra Project Management (lider) - Utiber Kozuti Beruhazo Kft. Ungaria contractul pentru supervizarea lucrărilor pe Autostrada Transilvania, lotul 3C2 Chiribiș - Biharia. Contractul are o valoare de 14,9 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.
România traversează cea mai amplă etapă de dezvoltare a infrastructurii de transport din ultimele decenii, cu investiții fără precedent în autostrăzi, căi ferate, porturi și infrastructură logistică. După mai mulți ani în care prioritatea a fost recuperarea decalajelor față de statele vest-europene, sectorul intră într-o nouă etapă, în care provocările nu mai țin exclusiv de atragerea finanțărilor, ci și de capacitatea de implementare și administrare a proiectelor. Extinderea rapidă a rețelelor de transport aduce în prim-plan maturitatea documentațiilor tehnice, eficiența administrației, digitalizarea, reziliența infrastructurii și disponibilitatea resurselor umane specializate. În același timp, noile instrumente europene de finanțare și schimbările geopolitice creează oportunități importante pentru accelerarea investițiilor strategice. Analiza de față prezintă stadiul marilor proiecte, principalele provocări identificate de autorități și specialiști, precum și direcțiile care vor defini dezvoltarea infrastructurii românești în următorul deceniu. România a depășit pragul de 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres deschise circulației, iar alți aproape 946 km se află în execuție, conturând cea mai extinsă rețea de șantiere de infrastructură rutieră din ultimele decenii. Datele arată că investițiile nu mai sunt concentrate într-un singur coridor, ci se desfășoară simultan în toate regiunile țării, pe autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare. În același timp, extinderea rapidă a rețelei schimbă și prioritățile sectorului. Dacă obiectivul ultimului deceniu a fost construirea de kilometri noi, următorii ani vor pune accent pe sustenabilitatea investițiilor: controlul costurilor, securizarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea capacității administrative. În acest nou context, performanța nu va mai fi măsurată doar prin lungimea autostrăzilor inaugurate, ci și prin capacitatea statului și a industriei de a administra eficient o rețea de infrastructură aflată într-o expansiune fără precedent. Expansiunea investițiilor a schimbat și structura pieței de construcții . România are în prezent șase companii de construcții cu cifre de afaceri de peste un miliard de euro, un nivel greu de imaginat în urmă cu un deceniu. Totuși, această maturizare vine cu noi riscuri: creșterea costurilor cu combustibilii, materialele și forța de muncă pune presiune pe contractele aflate în execuție, în timp ce constructorii au nevoie de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea și ajustarea prețurilor. România se apropie de 2.400 km de infrastructură de mare viteză În prezent, rețeaua națională însumează 1.417,7 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, în timp ce 945,7 km sunt în construcție, ceea ce înseamnă că România are deja proiecte care totalizează 2.363,4 km de infrastructură rutieră de mare viteză. A1 București - Nădlac rămâne "coloana vertebrală" a rețelei, cu 486,2 km deschiși circulației, la care se adaugă încă 92,1 km aflați în execuție. Autostrada Moldovei (A7) devine, însă, principalul motor al dezvoltării, având 212 km deja deschiși, respectiv 185,2 km aflați în construcție, în timp ce Autostrada Transilvania (A3) însumează 200,7 km în exploatare și încă 138,2 km în lucru. În paralel, proiectele de drum expres câștigă tot mai mult teren. DEx16 Arad - Oradea are deja 15,1 km deschiși și 120,5 km în execuție, iar DEx6 Focșani - Galați însumează 85,8 km aflați în construcție. Dacă A7 generează cele mai multe inaugurări, Autostrada Unirii (A8) concentrează cel mai mare volum de lucrări aflate în execuție. În prezent, 216,9 km sunt în construcție, fără ca vreun tronson să fie încă deschis circulației. Pentru prima dată după mulți ani, Moldova beneficiază simultan de investiții majore atât pe direcția nord-sud (A7), cât și pe axa est-vest (A8), proiect care va lega Transilvania de Iași și, ulterior, de Republica Moldova. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere ( CNIR ) SA, Gabriel Budescu, consideră că proiectul are o miză care depășește dimensiunea națională: "Fiecare contract semnat pentru autostrada A8 întărește dimensiunea europeană și valoarea strategică a acestui proiect care, în premieră, va depăși granițele României". Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) estimează că în 2026 ritmul inaugurărilor va depăși recordul stabilit anterior. "Ne păstrăm optimismul cu privire la cel mai bun an din istoria României în materie de autostrăzi și drumuri expres. În 2024 am dat în trafic 200 de kilometri, iar anul acesta cu siguranță depășim 200 km", a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul MTI. Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului ar putea fi deschiși circulației între 230 și 250 km. Din perspectiva Asociației Pro Infrastructură (API), prioritatea absolută rămâne finalizarea marilor coridoare de transport. Directorul executiv Ionuț Ciurea consideră că beneficiile economice reale vor apărea abia după realizarea continuității rețelei, estimând un orizont optimist în jurul anului 2035. În paralel, acesta atrage atenția că dezvoltarea infrastructurii rutiere trebuie dublată de modernizarea accelerată a căii ferate și de întărirea capacității instituționale. Fără proiecte mature, fără administrații performante și fără specialiști, chiar și cele mai consistente surse de finanțare riscă să producă rezultate sub așteptări. "Prima prioritate este finalizarea coridoarelor majore și strategice de autostradă și drum expres care conectează provinciile istorice și principalele centre economice românești. Marea Unire, dacă vreți, pe rutier. Continuitatea rețelei generează beneficii economice mult mai mari decât realizarea unor tronsoane izolate. Va mai dura însă minimum zece ani. Vorbim despre orizontul 2035, ca să fim optimiști", a precizat Ionuț Ciurea. Specialiștii caută soluții pentru reducerea dependenței de importuri Una dintre vulnerabilitățile pieței locale de infrastructură rutieră este dependența de importurile de bitum. În prezent, peste 90% din bitumul utilizat în România provine din import, în principal din Austria și Polonia. În acest context, CNIR pregătește o analiză comparativă privind utilizarea betonului în locul asfaltului pentru anumite proiecte, în timp ce CIROM , organizația patronală din industria cimentului, propune realizarea de drumuri de mare viteză din beton, pe care le consideră potrivite mai ales în contextul finanțărilor SAFE, care necesită soluții reziliente și durabile pentru marile proiecte de infrastructură cu utilizare duală (militară și de transport). "La ora actuală, cred că peste 90% din bitumul utilizat în țară este din import, din Austria și Polonia. Ne propunem să facem o analiză privind ce e mai rentabil - să construim din beton sau cu straturi rutiere din asfalt", a declarat Gabriel Budescu. Și în cazul parapetelor se analizează utilizarea modelelor din beton tip New Jersey, în condițiile în care variantele metalice sunt, de asemenea, dependente de import. Programul SAFE: Peste 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală Un element nou în finanțarea infrastructurii îl reprezintă programul european SAFE, prin care România beneficiază de peste 16 miliarde de euro, dintre care aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt destinați infrastructurii duale - rutiere/ feroviare și portuare. În acest context, infrastructura nu mai este analizată exclusiv din perspectivă economică, ci și prin prisma securității și mobilității militare. Dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședinte al Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri ( APDP ), apreciază că România a depășit etapa proiectelor punctuale și a intrat într-o fază de dezvoltare sistemică. Potrivit acestuia, pe măsură ce rețeaua se extinde, accentul se va muta de la construirea de kilometri noi către administrarea eficientă a infrastructurii existente, digitalizare, monitorizare și creșterea rezilienței. "Contextul geopolitic actual a readus infrastructura de transport în centrul politicilor europene privind competitivitatea economică, securitatea, reziliența și mobilitatea militară. Din acest punct de vedere, România beneficiază de o poziție strategică la frontiera estică a Uniunii Europene, ceea ce creează premise favorabile pentru continuarea investițiilor în infrastructura rutieră și pentru atragerea de noi surse de finanțare europene. Experiența ultimilor ani arată că proiectele mature și bine pregătite continuă să atragă finanțare, indiferent de instrumentul utilizat. În următorii ani, investițiile vor fi evaluate prin contribuția lor la dezvoltarea economică, la creșterea rezilienței rețelelor de transport și la asigurarea continuității funcționării acestora în situații de criză. Cu toate acestea, disponibilitatea finanțării reprezintă doar una dintre condițiile necesare pentru menținerea ritmului actual de dezvoltare. La fel de importante sunt capacitatea administrativă a beneficiarilor, maturitatea documentațiilor tehnice, stabilitatea cadrului legislativ, eficiența proceselor de avizare și autorizare, precum și disponibilitatea resurselor umane specializate în proiectare, execuție și administrare", a explicat Flavius Pavăl. La rândul său, Giorgia Gunnella, senior partner și director al diviziei internaționale a 3TI Progetti , consideră că programul SAFE ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței, prin asigurarea unei capacități suplimentare de finanțare și prin îmbunătățirea bancabilității proiectelor. "Dincolo de sprijinul financiar direct, programe precum SAFE pot crește încrederea investitorilor, pot încuraja cooperarea public-privată și pot accelera implementarea proiectelor de importanță strategică. Dacă va fi aplicat eficient, programul poate contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și la consolidarea poziției României ca hub important de infrastructură și industrie în regiune", a adăugat reprezentanta 3TI Progetti în România. Administrarea infrastructurii devine noua provocare a următorului deceniu Pe măsură ce rețeaua de autostrăzi și drumuri expres se apropie de 2.400 km aflați fie în exploatare, fie în execuție, provocarea infrastructurii rutiere din România nu va mai fi exclusiv construirea de noi tronsoane, ci administrarea eficientă a activelor existente. Dacă în ultimii 15 ani accentul a fost pus pe recuperarea decalajului față de celelalte state europene în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă, următorul deceniu va impune o schimbare de paradigmă. O rețea extinsă presupune costuri tot mai mari pentru întreținere, monitorizare, reparații și modernizare, precum și sisteme performante de management al infrastructurii. Specialiștii atrag atenția că succesul investițiilor va depinde inclusiv de capacitatea autorităților de a menține infrastructura în parametri optimi de funcționare pe întreaga durată de viață. În acest context, digitalizarea va deveni un instrument esențial, prin utilizarea sistemelor inteligente de monitorizare a stării drumurilor, a senzorilor integrați în structurile de poduri și viaducte, a bazelor de date privind ciclul de viață al infrastructurii și a soluțiilor bazate pe inteligență artificială pentru planificarea lucrărilor de mentenanță. Totodată, schimbările climatice obligă administratorii rețelei să acorde o atenție sporită rezilienței infrastructurii în fața fenomenelor meteorologice extreme, precum inundațiile, alunecările de teren sau valurile de căldură, care afectează tot mai frecvent structura rutieră. Vicepreședintele APDP, dr. ing. Flavius Pavăl, subliniază că administrarea activelor, digitalizarea proceselor, monitorizarea infrastructurii, reziliența și siguranța rutieră vor deveni teme la fel de importante precum construcția de noi autostrăzi. În opinia sa, România a depășit etapa proiectelor izolate și a intrat într-o fază de dezvoltare sistemică, însă menținerea ritmului actual va depinde nu doar de finanțare, ci și de capacitatea administrativă a beneficiarilor, de calitatea documentațiilor tehnice, de eficiența proceselor de avizare și de existența resurselor umane specializate. În aceste condiții, următoarea etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere va fi definită atât de extinderea rețelei, cât și de modul în care aceasta va fi administrată, întreținută și adaptată noilor cerințe privind mobilitatea, siguranța și sustenabilitatea. Infrastructura viitorului: digitalizarea, AI și reziliența schimbă regulile jocului După două decenii în care prioritatea României a fost extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, următoarea etapă de dezvoltare a infrastructurii va fi definită mai puțin de numărul de kilometri construiți și tot mai mult de performanța, reziliența și eficiența administrării acestora. În acest context, digitalizarea, inteligența artificială, monitorizarea continuă a infrastructurii și utilizarea unor materiale cu impact redus asupra mediului sunt direcțiile care vor remodela sectorul rutier în următorul deceniu. Specialiștii apreciază că infrastructura viitorului va fi evaluată, pe lângă capacitatea de transport, și prin modul în care poate anticipa degradările, rezista fenomenelor climatice extreme și utiliza eficient resursele financiare disponibile. Potrivit dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședintele APDP, cea mai importantă transformare va avea loc în modul de administrare a infrastructurii. După o perioadă în care investițiile au vizat în principal dezvoltarea rețelei fizice, accentul se va muta asupra integrării tehnologiilor digitale și a sistemelor inteligente de management al activelor. Administrarea drumurilor pe baza datelor, a indicatorilor de performanță și a analizelor de risc va permite prioritizarea investițiilor în funcție de impactul asupra siguranței circulației, mobilității și costurilor de exploatare. În această ecuație, inteligența artificială este considerată unul dintre instrumentele cu cel mai mare potențial. Algoritmii de analiză predictivă vor putea estima evoluția degradărilor, identifica sectoarele cu risc ridicat și optimiza programele de întreținere, contribuind la decizii mai rapide și mai eficiente. O altă direcție tehnologică majoră este reprezentată de extinderea utilizării conceptelor BIM și Digital Twin. Aceste tehnologii permit realizarea unor modele digitale complete ale infrastructurii, care pot fi utilizate pe întreg ciclul de viață al investiției, de la proiectare și execuție până la exploatare și întreținere. În paralel, monitorizarea prin senzori inteligenți, sisteme IoT (Internet of Things), drone și tehnologii moderne de scanare va permite trecerea de la intervenții reactive la intervenții preventive. Monitorizarea permanentă a podurilor, versanților, structurilor de sprijin sau a altor elemente critice poate reduce riscul apariției unor degradări majore și poate crește nivelul de siguranță al rețelelor de transport. Materialele sustenabile și infrastructura cu emisii reduse devin priorități Pe lângă digitalizare, o direcție importantă este reprezentată de utilizarea unor materiale și tehnologii care reduc impactul asupra mediului. Potrivit reprezentanților APDP, proiectele viitoare vor include într-o măsură tot mai mare materiale reciclate, asfalturi performante, tehnologii cu consum energetic redus și soluții destinate prelungirii duratei de viață a infrastructurii. Interesul pentru aceste tehnologii este deja vizibil în cadrul manifestărilor tehnice organizate de asociație, unde digitalizarea proceselor și administrarea infrastructurii pe baza datelor se regăsesc printre principalele teme de dezbatere. Fenomenele meteorologice extreme modifică deja criteriile de proiectare a infrastructurii rutiere. Creșterea frecvenței inundațiilor, alunecărilor de teren, temperaturilor extreme sau perioadelor prelungite de secetă obligă proiectanții și administratorii să integreze încă din fazele inițiale analize complexe privind riscurile climatice. Potrivit APDP, România a făcut progrese importante prin includerea cerințelor privind adaptarea la schimbările climatice în documentațiile tehnico-economice și în evaluarea investițiilor. *** Analiza pieței construcțiilor de infrastructură pentru transporturi 2026 este disponibilă în ediția Iunie-Iulie 2026 a revistei Agenda Construcțiilor (Partea I). Pe lângă datele introductive, din care o parte sunt prezentate mai sus și care conturează o imagine de ansamblu a sectorului, articolul include declarații ale reprezentanților unor instituții, asociații, companii și alte organizații reprezentative pentru infrastructura de transporturi, respectiv: Gabriel Budescu, director general, CNIR; Ec. Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex ; Simion Creţu, directorul general al ADR Centru ; Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est ; Liviu Gabriel Mușat, director general al ADR Sud-Muntenia; Stelian Bărăgan, directorul general al ADR Sud-Vest Oltenia ; Dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședinte al APDP; Ionuţ Florin Bozbici, președintele Sindicatului Drumarilor "Elie Radu" ; Gheorghiţă Boacă, prodecan al Facultăţii de Construcţii și Instalaţii și coordonator al specializării CFDP; Prof. univ. dr. Horaţiu Vermeșan, prodecan al Facultăţii de Ingineria Materialelor și a Mediului din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca și director executiv al ANAZ ; Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură; Florin Goidea, director general al CNACN Constanţa ; Nicolae-Dan Tivilichi, director general al CN APDM SA Galaţi ; Dr. ing. Cosmin Tobolcea, președintele Asociaţiei Române a Inginerilor Consultanţi ( ARIC ); Adrian-Ovidiu Prahoveanu, CEO Dromcons ; Giorgia Gunnella, senior partner și director al diviziei internaţionale a 3TI Progetti; Dinu Constantin Mînzat, director general al Citadina 98 ; Jerzy Szot, director general al MGGP Engineering ; Irina Forgo, director al FPSC ; Cătălin Șomode, director departament infrastructură în cadrul Bog'Art ; Cătălin Vișan, director general adjunct al Concelex ; Dr. ing. Cristian Erbașu, CEO Construcţii Erbașu ; Mario Proell, CEO al PORR România ; Marius Bădina, fondator și director general al Viarom Construct ; Marinela Drăcea, președintele CIROM; Marcel Florea, CEO al Florea Grup (Petra Pavaje); Gabriel Neculae, CEO al SW Umwelttechnik România ; Constantin Mincu P. Brâncuși, CEO al Costa Utilaje ; Florentina Covrig, director general Bitum Truck ; Gheorghe Cristian George, directorul general al Doka România ; Cristian Hiver, directorul general al mateco România . Analiza este disponibilă GRATUIT pentru abonații revistelor Agenda Construcțiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!