Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Amalia şi Graţian Botiş au pus bazele Grama Diagnostic şi Tratament în urmă cu circa 15 ani. Au pornit la drum cu un mic cabinet şi au ajuns astăzi la un centru cu aproape 20 de specializări, dar cu focus pe imagistică.
Cinci plaje din România sunt incluse pe harta mondială ”Blue Flag”, iar pentru anul 2027 se pregăteşte una nouă, a anunțat marți Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Pentru comparație, Bulgaria a atins în 2026 un record național, cu 26 de plaje certificate, inclusiv Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Nessebar, Sozopol și Duni. „România […] Articolul Cinci plaje din România pe harta mondială ”Blue Flag”. Croația – top 9 european, cu 33, Bulgaria – 26 apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Live Events Operations, compania care organizează evenimentele din cadrul stațiunii Nibiru, proiect lansat pe 29 iunie de antreprenorul și vloggerul Andrei Șelaru (Selly), a început să ofere acces gratuit și la festivaluri pentru care a pus în vânzare bilete. Este vorba despre festivalul 67 care are loc în perioada 10-11 august.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Lotului 5 Băile Herculane - P.O. Nou Poarta, parte a proiectului de reabilitare a liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș. Contractul, cu o valoare de 18,64 milioane de lei (fără TVA), a fost atribuit asocierii ISPCF SA (lider) - TPF Inginerie - Vio-Top. Proiectul vizează supervizarea lucrărilor pe o lungime de 32,6 km (Magistrala 100), incluzând reabilitarea liniilor existente și construcția unor elemente noi de infrastructură pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara (județul Caraș-Severin). Valoarea ofertei câștigătoare este de 18,64 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată a contractului este de 183 luni și include 12 luni pentru proiectare, 48 pentru execuție, 120 de luni garanție și alte 3 pentru perioada post-garanție. Antreprenor general al proiectului este compania PORR Construct, care va implementa proiectul alături de grupurile IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH, Kontron Transportation GmbH, PORR Bau GmbH, PORR, Hitachi Rail GTS Deutschland GmbH și Hitachi Rail GTS România - ca terți susținători, și de companiile Pirotehnic OSB, SSF-RO, Proiect Consult, Eco Geodrum, IMSAT, Egis România, Anayar Garden, Salubris Waste Management, Elektra Invest și Muzeul Olteniei Craiova, ca subcontractanți. Oferta financiară a PORR Construct a fost de 2,14 miliarde lei (circa 428 milioane de euro), fără TVA. Sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat. Lucrările includ îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului (25 kV), mărirea capacității de tranzit, modernizarea stațiilor (inclusiv haltele de mișcare) de pe întreaga linie, construcția drumurilor de întreținere de-a lungul căii ferate, reabilitarea/ modernizarea clădirilor stațiilor de călători, incluzând construcțiile pasarelelor și/sau tunelurilor pietonale și ridicarea nivelului peroanelor, montarea de panouri fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a nivelului de zgomot, precum și instalarea de sisteme de centralizare electronică noi, în stații, și introducerea sistemului de siguranță ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R). Pe traseu vor fi modernizate și 6 stații CF Băile Herculane, Mehadia Nouă, Mehadia, Iablanița, Crușovăț, Domașnea Cornea, precum și 54 de podețe, 16 poduri, un pasaj superior și vor fi construite un viaduct nou (7x50 m) și un tunel nou - Poarta I (1.279 m, galerie dublă). De asemenea, va fi reabilitat și tunelul Rachitoberg (496 m). Studiul de fezabilitate necesar proiectului de reabilitare a CF Craiova - Caransebeș a fost elaborat de asocierea Italferr SpA - ISPCF SA - Italrom Inginerie Internațională.
Asocierea Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ (lider) - MIS Grup a fost desemnată antreprenor general pentru proiectarea și execuția Lotului 6 (Târgu Jiu - Târgu Cărbunești) al drumului de mare viteză Craiova - Târgu Jiu. Valoarea contractului ajunge la 1,99 miliarde lei, fără TVA, finanțarea urmând a fi asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Potrivit datelor prezentate de conducerea CNAIR, contractul pentru Lotul 6 prevede o perioadă totală de maximum 34 de luni. Din acest interval, 10 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar alte 24 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea de constructori desemnată fac parte și subcontractanții Vertatel International, Multiconsult Adventure, Aqua Serv, Pirotehnic OSB, Tekko Logistik Industry, EPC - Consultanță de Mediu, Quadrante Viaponte Proiectare și Consultanță și Muzeul Olteniei Craiova. Sectorul Târgu Jiu - Târgu Cărbunești va avea o lungime de 19,25 km și va include 25 de structuri. Una dintre cele mai importante lucrări de artă prevăzute în proiect este viaductul de la km 96+359, cu o lungime de 644 de metri. Proiectul include și realizarea Nodului Rutier Târgu Jiu, amplasat la km 110+100. Acesta va permite conectarea noului drum expres cu Varianta Ocolitoare a Municipiului Târgu Jiu, contribuind astfel la integrarea sectorului în infrastructura rutieră existentă din zonă. La km 90+850 este prevăzută, totodată, amenajarea unei descărcări provizorii, care va include un drum de legătură cu o lungime de un kilometru și o intersecție giratorie, prin intermediul cărora va fi asigurată conexiunea cu DJ661. Pe traseul Lotului 6 vor fi amenajate și două parcări de scurtă durată. Fiecare dintre acestea va dispune de câte șase stații de încărcare destinate autoturismelor electrice, rezultând un total de 12 puncte de încărcare prevăzute în cadrul sectorului. Craiova - Târgu Jiu: 110 km de drum de mare viteză, în 6 loturi Drumul de mare viteză Craiova - Filiași - Târgu Jiu va avea 110 km, fiind compus din: • Autostrada Craiova - Filiași, 3 loturi cu o lungime totală de 51 km (km 0+000 - km 51+503); • Drum expres Filiași - Târgu Jiu, 3 loturi cu o lungime totală de 58,6 km (km 51+503 - km 110+100). Traseul drumului se va desprinde din DEx Craiova - Pitești, din nord-estul municipiului Craiova și va avea punct final în sud-estul municipiului Târgu Jiu, în Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, traversând următoarele UAT-uri: • județul Dolj (47,3 km): Ghercești, Simnicu de Sus, Craiova, Ișalnița, Almaj, Coțofenii din Față, Brădești, Filiași; • județul Gorj (62,7 km): Țânțăreni, Turburea, Aninoasa, Săulești, Vladimir, Bărbătești, Jupânești, Târgu Cărbunești, Scoarța, Dănești, Târgu Jiu. Studiul de fezabilitate și Proiectul tehnic de execuție pentru drumul de mare viteză Craiova - Târgu Jiu sunt elaborate de asocierea Egis România - Search Corporation, având ca subcontractanți companiile Best Consulting & Design, Geotec Consulting, EPC - Consultanță de Mediu, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Protelco SA și Formin.
România este prezentă în 2026 cu cinci plaje pe harta mondială „Blue Flag”, un program internațional care promovează protecția mediului și dezvoltarea durabilă a zonelor litorale, transmite Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT). Plajele care au obținut eticheta „Blue Flag” sunt: Axxis Nova – Năvodari, Phoenicia – Năvodari, Azur – Eforie Sud, Citadel – […]
În 2026, dacă administrezi un SRL în România, nu mai alegi doar „un contabil” sau „un program de facturare”. Alegi un mod de lucru care îți influențează direct cashflow-ul, relația cu ANAF, viteza de reacție și calitatea deciziilor financiare. Majoritatea antreprenorilor au trecut deja prin cel puțin o variantă: fie au lucrat cu un cabinet...
Cinci plaje de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt etichetate internaţional "Blue Flag", iar cea-a de-a şasea se află în faza pilot a programului, pentru îndeplinirea criteriilor necesare obţinerii certificării, arată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) într-o postare pe Facebook.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că cinci plaje din România sunt incluse în 2026 pe harta mondială „Blue Flag ”, iar o nouă plajă se pregăteşte pentru certificare în 2027, potrivit unei postări a ministerului pe Facebook.
România traversează una dintre cele mai intense perioade de investiții în infrastructura de transport, cu proiecte majore aflate simultan în execuție pe segmentele rutier, feroviar și de metrou. Finalizarea programului PNRR, constrângerile bugetare și necesitatea respectării jaloanelor asumate transformă anul 2026 într-un test decisiv pentru capacitatea administrativă a statului și pentru piața locală a construcțiilor. Autostrada Moldovei A7, Autostrada de Centură a Capitalei A0, Autostrada Transilvania și modernizarea principalelor magistrale feroviare se află între investițiile care pot modifica semnificativ conectivitatea teritorială și competitivitatea economică. Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii , prezintă prioritățile pentru perioada următoare în domeniu, criteriile de etapizare a proiectelor și efectele reorganizării instituționale din sectorul rutier. Oficialul analizează totodată capacitatea constructorilor de a gestiona volumul fără precedent de lucrări, principalele blocaje întâlnite pe șantiere și modificările procedurale necesare pentru accelerarea investițiilor. În perspectivă, strategia pentru intervalul 2027-2030 a MTI urmărește conectarea provinciilor istorice prin infrastructură modernă și consolidarea rolului României de nod logistic regional și poartă estică a Uniunii Europene. - Care sunt proiectele pe care le considerați definitorii pentru anul 2026 și ce rezultate concrete estimați că vor fi livrate până la finalul acestuia? - Anul 2026 poate deveni un an istoric pentru infrastructura de transport din România, iar la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii lucrăm în fiecare zi pentru a transforma acest obiectiv în realitate. Dacă vorbim despre proiecte definitorii, primul exemplu este Autostrada Moldovei A7, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere că programul PNRR ajunge la final în acest an, depunem împreună cu antreprenorii eforturi consistente pentru a îndeplini toate jaloanele asumate și pentru a valorifica integral finanțarea europeană disponibilă. Un alt proiect strategic este Autostrada de Centură a Capitalei A0. Obiectivul nostru este ca până la finalul anului să circulăm integral pe inelul de autostradă din jurul Bucureștiului, un proiect cu impact major asupra mobilității și competitivității economice a regiunii. De asemenea, 2026 poate deveni un an record pentru Autostrada Transilvania. După mulți ani de promisiuni și termene ratate, există premisele inaugurării a aproape 100 de kilometri noi. Practic, între Târgu Mureș și Oradea ar mai rămâne nefinalizat un singur sector, cel mai complex din punct de vedere tehnic, situat în zona Zalăului. Pe calea ferată, sunt esențiale proiectele de modernizare a magistralelor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Arad - Timișoara - Caransebeș, finanțate tot prin PNRR. În paralel, acordăm o atenție deosebită intervențiilor de tip "quick wins", investiții de dimensiuni mai reduse, dar cu efecte imediate în eliminarea restricțiilor de viteză și creșterea performanței rețelei feroviare naționale. - Ce probleme identificați cel mai frecvent în timpul vizitelor pe șantiere și în ce măsură contribuie monitorizarea directă la respectarea graficelor de execuție? - Marile proiecte de infrastructură, cu valori de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, presupun un proces extrem de complex și interdisciplinar. Vorbim despre proceduri de achiziție, exproprieri, avize, acorduri de mediu, autorizații, relația cu autoritățile locale și cu cetățenii afectați de proiecte, dificultăți tehnice, alunecări de teren, probleme de aprovizionare, fluctuații ale prețurilor și multe alte provocări. În esență, infrastructura funcționează ca un lanț cu foarte multe verigi. Dacă una dintre ele se blochează, întregul proiect poate avea de suferit. Tocmai de aceea consider foarte importantă prezența în teren. Vizitele pe șantiere oferă o perspectivă directă asupra realității de la firul ierbii și completează informațiile pe care le primim la nivelul Ministerului. Discuțiile cu antreprenorii, proiectanții, consultanții și reprezentanții autorităților locale permit identificarea timpurie a riscurilor și intervenția înainte ca acestea să genereze întârzieri majore. Monitorizarea constantă nu înlocuiește mecanismele contractuale, dar contribuie semnificativ la anticiparea problemelor și la menținerea unui ritm susținut de execuție. - Cum vor fi prioritizate investițiile în infrastructura de transport în contextul constrângerilor bugetare și al renegocierii PNRR? - În perioada imediat următoare, prioritatea absolută o reprezintă proiectele finanțate prin PNRR. Facem toate eforturile necesare pentru a îndeplini până la finalul lunii august toate jaloanele asumate, astfel încât România să beneficieze integral de fondurile europene disponibile. Dincolo de această prioritate, trebuie să recunoaștem că necesarul de investiții în infrastructura de transport depășește cu mult capacitatea de finanțare disponibilă pe termen scurt. România are nevoie de o etapizare firească și responsabilă a proiectelor, realizată în funcție de fondurile europene disponibile, de capacitatea administrativă și de limitele bugetare necesare pentru respectarea țintelor de deficit. În prezent, bugetul Ministerului Transporturilor destinat investițiilor este de aproximativ 7 miliarde de euro anual. În schimb, valoarea totală a proiectelor aflate în diferite faze de pregătire și implementare se ridică la multe zeci de miliarde de euro. În acest context, prioritizarea devine inevitabilă și trebuie făcută pe criterii obiective, care să maximizeze impactul economic și social al investițiilor. - Considerați că antreprenorii și autoritățile beneficiare au capacitatea tehnică și administrativă necesară pentru implementarea volumului actual de investiții fără întârzieri semnificative? - Unul dintre motivele de satisfacție pentru noi este faptul că piața construcțiilor de infrastructură a reușit să absoarbă o creștere fără precedent a investițiilor în ultimii ani. Dacă în anul 2020 valoarea investițiilor era de puțin peste un miliard de euro, astăzi depășim pragul de 7 miliarde de euro anual. Acești bani se transformă în autostrăzi, linii de cale ferată modernizate, trenuri noi, magistrale de metrou și alte proiecte care schimbă fundamental infrastructura României. În același timp, această creștere a contribuit la dezvoltarea unei piețe mai mature a constructorilor. Vedem companii care investesc în utilaje moderne, atrag specialiști români și străini și își consolidează capacitatea de a livra proiecte complexe. Tot mai multe firme sunt pregătite nu doar pentru proiectele din România, ci și pentru o eventuală extindere regională. Desigur, există în continuare provocări și nevoia de creștere nu s-a epuizat. Dorim să recuperăm într-un interval relativ scurt decalaje acumulate în multe decenii. Din acest punct de vedere, cred că piața are încă potențial de dezvoltare. Întrebarea esențială este dacă vom reuși, ca stat, să menținem și să creștem nivelul investițiilor necesar pentru susținerea acestui ritm. - Cum vedeți colaborarea dintre MTI, CNAIR și CNIR și ce beneficii va aduce reorganizarea pentru ritmul de implementare a investițiilor? - În urma reformelor asumate prin PNRR și a cadrului legislativ adoptat anterior, Compania Națională de Investiții Rutiere reprezintă noua structură responsabilă de implementarea proiectelor noi de infrastructură rutieră majoră. Obiectivul acestei reorganizări este clar: separarea activităților de dezvoltare a rețelei de cele privind administrarea și întreținerea infrastructurii existente. Astfel, CNIR se concentrează pe pregătirea și implementarea marilor proiecte de autostrăzi și drumuri expres, în timp ce CNAIR își păstrează rolul principal în administrarea și întreținerea rețelei aflate în exploatare. Obiectivul CNIR este să crească ritmul de livrare și calitatea acestor proiecte majore și, până în acest moment, o face foarte bine. În actuala perioadă de tranziție, în care ambele companii gestionează proiecte importante, este firesc să existe uneori suprapuneri și o anumită competiție instituțională. Sunt însă convins că, după finalizarea procesului de transfer, responsabilitățile vor fi clar delimitate, iar fiecare companie se va concentra pe propriul domeniu de activitate, în beneficiul implementării mai eficiente a investițiilor. - Ce modificări legislative, procedurale sau tehnice sunt necesare pentru accelerarea proiectelor și reducerea blocajelor din fazele de proiectare, avizare și execuție? - Există mai multe direcții în care putem eficientiza procesele actuale. În primul rând, consider utilă introducerea unui sistem de clasificare a constructorilor pe baza experienței și performanței demonstrate, similar modelelor existente în numeroase state europene. Un astfel de mecanism ar permite participarea la proiecte de complexitate ridicată doar a companiilor care au demonstrat anterior capacitatea de a executa lucrări similare. În prezent, la fiecare procedură de achiziție sunt analizate volume foarte mari de documente care verifică, în esență, aceleași aspecte de eligibilitate și experiență. O altă zonă care necesită simplificare este procedura de scoatere din circuitul forestier a terenurilor afectate de proiectele de infrastructură. Deși rezultatul final este, în majoritatea cazurilor, previzibil, procedura rămâne una lungă și consumatoare de timp. De asemenea, cred că trebuie reanalizat modul în care sunt gestionate documentele de calitate în șantiere. În prezent, marile proiecte generează volume impresionante de documentație, care consumă resurse administrative importante. Cu toate acestea, experiența ultimilor ani arată că existența unei cantități foarte mari de documente nu garantează automat și calitatea execuției. Au existat situații în care au apărut deficiențe de execuție, în ciuda unui volum considerabil de verificări birocratice. Este un subiect care merită analizat pentru a găsi un echilibru mai bun între controlul calității și eficiența proceselor. - Care sunt obiectivele strategice ale României pentru perioada 2027-2030 și ce proiecte vor schimba cel mai mult conectivitatea și competitivitatea economică a țării? - Pentru perioada 2027-2030, obiectivul strategic principal trebuie să fie conectarea provinciilor istorice ale României prin infrastructură modernă, atât rutieră, cât și feroviară. Mi-aș dori ca la finalul acestui deceniu să putem călători exclusiv pe autostradă sau pe linii feroviare modernizate, cu trenuri noi și servicii competitive, între marile regiuni ale țării: de la Iași la Craiova, de la Constanța la Oradea, de la Timișoara la Giurgiu și către toate marile centre economice. La fel de importante sunt conexiunile transfrontaliere moderne către statele vecine. România trebuie să își consolideze rolul de nod logistic regional și de poartă estică a Uniunii Europene. Investițiile în coridoarele europene de transport, în infrastructura feroviară și în conectivitatea regională vor avea un impact direct asupra competitivității economiei și asupra calității vieții cetățenilor.
Omul de afaceri Adrian Polec (41 de ani), proprietarul fabricii de baterii Prime Batteries, a înființat o platformă de investiții prin care a atras alături de el o serie de antreprenori români care vor investi în stocarea energiei electrice. Noua platformă a devenit acționar în cadrul Prime Batteries, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
O firmă de apărare aerospațială din Marea Britanie a încheiat o rundă de finanțare de 300 milioane dolari, la valoarea de 3,4 miliarde dolari, de aproape 3 ori mai mare decât cea primită în luna aprilie. Runda de finanțare a Cambridge Aerospace a fost condusă de fondul de investiții DFJ Growth, care a mai investit...
Clienţii ING din categoria antreprenorilor pot activa acum RoPay direct din ING Business, într-un proces complet digital, şi beneficiază până la 1 iulie 2027 de costuri promoţionale de 0% pentru plăţile încasate de la persoanele fizice clienţi ING şi doar 0,25% pentru plăţile încasate de la clienţii altor bănci, realizate prin intermediul aplicaţiilor de internet banking, prin RoPay
Clienții ING din categoria antreprenorilor pot activa acum RoPay din ING Business și beneficiază până la 1 iulie 2027 de costuri 0% pentru plățile încasate de la persoanele fizice clienți ING și de 0,25% pentru plățile încasate de la clienții altor bănci, realizate prin intermediul aplicațiilor de internet banking, prin RoPay, anunță banca.
Modele de inteligenţă artificială dezvoltate de OpenAI, Anthropic şi Meta au accesat site-uri de pe internet care ar fi trebuit să fie inaccesibile în timpul unor teste de securitate, iar toate cele trei incidente au avut o legătură cu acelaşi startup israelian, Irregular, potrivit News.ro, care citează CNBC. Irregular, o companie din Tel Aviv fondată...
Modele de inteligenţă artificială dezvoltate de OpenAI, Anthropic şi Meta au accesat site-uri de pe internet care ar […] The post Un mic startup israelian, în centrul incidentelor în care modele AI ale OpenAI, Anthropic şi Meta au accesat internetul în timpul testelor appeared first on Financial Intelligence .
Dincolo de condițiile de eligibilitate, diferența dintre un proiect câștigător și unul care nu va obține finanțare nu va fi făcută de firma aplicantă în sine, ci de ideea tehnologică pe care antreprenorul o propune la finanțare, în cadrul apelului de proiecte prin care IMM-urile românești vor putea obține granturi de câte 200.000-3 milioane EUR...
Un startup AI chinezesc, care dezvoltă modele ce vor să rivalizeze cu DeepSeek sau cu platformele americane ChatGPT și Gemini și Claude, a scăpat dintr-un mediu controlat, creat pentru a-i testa capabilitățile cibernetice, potrivit TechCrunch. Kimi K3, cel mai recent model AI creat de firma chineză Moonshot, a scăpat dintr-un sandbox care nu a fost...