Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Asocierea formată din Eurocerad International (lider) și Specialist Smart Group a fost desemnată câștigătoarea licitației organizate de Consiliul Județean Bihor pentru elaborarea studiului de fezabilitate al obiectivului „Inel Rutier Metropolitan de Nord”. La licitația deschisă au depus oferte șapte firme și asocieri de firme: (1) Dromcons ; (2) Proiect-Construct Regiunea Transilvania; (3) Eco Geodrum ; (4) Construcții Erbașu ; (5) asocierea Costin și Vlad Birou de Proiectare (lider) - Someș-Top-Grup - CIT Drum Proiect - Studio 82; (6) asocierea Construct C.D.P. (lider) - Eurogecon; (7) asocierea Eurocerad International (lider) - Specialist Smart Group. Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta tehnică - experiența experților-cheie (coordonator de proiect, inginer proiectant drumuri, inginer proiectant poduri) și metodologia de prestare a serviciilor - a avut o pondere de 60%, iar prețul, de 40%. Valoarea ofertei câștigătoare este de 5 milioane lei, fără TVA. Până la 6 noiembrie 2026 este perioada legală în care ceilalți ofertanți pot depune contestații. Dacă nu vor fi contestații, contractul va fi semnat după această dată. Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Județean Bihor a încheiat un parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Noul drum ar urma să lege comunele Oșorhei și Biharia, respectiv DN 1 și DN 19. Studiul de fezabilitate va identifica varianta optimă de traseu pentru noua șosea, evaluând atât caracteristicile terenului deluros pe care îl va străbate, cât și costurile de realizare. Proiectantul va trebui să prezinte trei soluții inițiale de traseu, care vor fi analizate multicriterial de Comisia Tehnică a CNAIR, pentru alegerea variantei optime. Lungimea estimată a viitorului drum este de 19 km. Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice și fluidizării traficului în partea de nord a municipiului Oradea. Inelul Metropolitan de Nord va completa Inelul Rutier Metropolitan Oradea, deja realizat de Consiliul Județean Bihor în partea de sud a municipiului. Acesta are o lungime de 17 km, leagă Nojorid, Băile Felix și Oșorhei - respectiv drumurile naționale DN 79, DN 76 și DN 1 - și funcționează ca o a doua centură a Oradiei. Lotul 1, Nojorid - Băile Felix (9 km), a fost deschis circulației în noiembrie 2024, iar lotul 2, Băile Felix - Oșorhei (8 km), la 28 iunie 2025. Inelul de sud face legătura și cu centurile Nojorid, Sânmartin și Oșorhei.
Infrastructura de transport este esențială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru atragerea investițiilor. România își consolidează totodată rolul într-un coridor logistic strategic pe flancul estic al Europei, a declarat Sebastian Metz, directorul general al AHK România , în deschiderea conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova” Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în cadrul unei delegații de afaceri formate din opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii, aflate în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026. La aceasta participă opt companii germane, iar programul se desfășoară în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026. „Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi. Ele mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia”, a adăugat el. În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. ”Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat Metz. România: investiții de 75 de miliarde de euro în infrastructură Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) au arătat deschidere pentru crearea condițiilor favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private în România. „Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experiență, tehnologie modernă și know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniță, secretar general în MTI. Potrivit strategiei de investiții a MTI, pentru această decadă ar fi nevoie de 75 de miliarde de euro. Până acum au fost accesate aproximativ 17.5 miliarde din bani europeni. Alte surse de finanțare sunt alocările bugetare (dacă se vor aloca 2% din PIB pe următorii 10 ani), precum și împrumuturi, alături de parteneriatele public-private. Obiectivul este ca România să devină un hub regional în această parte a Europei și un punct de legătură cu coridoarele eurasiatice care vin din Asia și regiunea Caucazului. Republica Moldova: conectivitatea susține integrarea europeană Pentru Republica Moldova, conectivitatea în domeniul transporturilor reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare și de integrare europene, ”Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană”, a spus Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova. Țara prioritizează transportul pe cale ferată și fluvială precum și continuarea construcției autostrăzii Unirii, iar dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiulești este un obiectiv important: „Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a adăugat Păscăluță. Opt companii germane explorează oportunități de afaceri în România și Republica Moldova Delegația reunește opt companii germane active în transport, logistică, infrastructură și operare portuară: DS Spedition GmbH (transport rutier și logistică), DSD HILGERS Stahlbau GmbH (construcții metalice, inginerie industrială și echipamente pentru manipularea mărfurilor), Edgar Rothermel Internationale Spedition GmbH (transport și logistică), Stöhr Logistik GmbH (transport și logistică), TriCon Container-Terminal Nürnberg GmbH (terminal trimodal și transport combinat), Bayernhafen GmbH & Co. KG (Infrastructură portuară și platforme logistice multimodale), Eberl Internationale Spedition GmbH & Co. KG (expediții internaționale, transport rutier, aerian și maritim, logistică și servicii vamale), Duisport – Duisburger Hafen AG (operare port fluvial și logistică trimodală -apă, cale ferată, rutier) Participanții vor avea întâlniri de afaceri cu reprezentanți ai companiilor românești din București, Brăila, Galați, Constanța și moldovenești, din portul Giurgiulești și vor vizita în zilele următoare cele patru porturi. Interesul companiilor germane pentru cele două piețe este susținut de poziția strategică a României și Republicii Moldova la intersecția dintre Uniunea Europeană și Europa de Est și de rolul celor două țări în coridoarele regionale de tranzit și conectivitate. Ambele țări dispun de un potențial ridicat în domeniul căilor navigabile și al porturilor, în special de-a lungul Dunării. Marile infrastructuri portuare, cum sunt cele de la Constanța, Galați, Brăila și Giurgiulești reprezintă noduri esențiale pentru fluxurile comerciale regionale și internaționale.În același timp, pe ambele piețe există o nevoie semnificativă de modernizare și investiții în infrastructura portuară, feroviară, rutieră și intermodală, în special în domenii precum multimodalitatea, digitalizarea, eficiența și sustenabilitatea. Evenimentul face parte din Programul de dezvoltare a piețelor pentru IMM-uri al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania (BMWE)și se adresează în special întreprinderilor mici și mijlocii din Germania care doresc să își extindă activitatea în Europa de Sud-Est, să identifice noi parteneri de afaceri sau să participe la proiecte de modernizare și dezvoltare a infrastructurii de transport. Domeniile de interes pentru firmele germane sunt transportul rutier și feroviar; logistica și soluțiile de transport multimodal; transportul naval și operarea portuară; digitalizarea și tehnologiile inteligente pentru transport.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a lansat o licitație publică de anvergură ce vizează execuția lucrărilor de reabilitare a liniei de cale ferată Ploiești Triaj – Focșani (Etapa I). Proiectul, realizat prin procedura "Light Modernization", se concentrează pe secțiunea Ploiești Triaj - Valea Călugărească, o lucrare strategică evaluată la o valoare maximă estimată de 285,8 milioane de lei fără TVA. Finanțarea proiectului este prevăzută din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Procedura de achiziție include o clauză suspensivă, semnarea contractului fiind condiționată de asigurarea resurselor financiare necesare. Infrastructură modernizată în ritm accelerat pentru Coridorul celor 3 Mări Achiziția publică are ca obiect executarea de lucrări de tip "Light Modernization" pe liniile curente și directe, implementate într-o manieră accelerată. Scopul principal este eliminarea completă a restricțiilor de viteză actuale prin înlocuirea cadrului șină, a prinderilor, traverselor și a pietrei sparte. De asemenea, proiectul include înlocuirea aparatelor de cale și realizarea substratului căii (PSS) prin așternerea de geotextil și geogrilă, elemente esențiale pentru îmbunătățirea capacității portante a infrastructurii feroviare. Secțiunea de linie supusă modernizării are o lungime totală de 17,32 km și este alcătuită din: • Sectorul cuprins între semnalul de intrare Cap Y al stației Ploiești Triaj (km 56+300) și Cap Y Valea Călugărească (km 72+165), în lungime de 15,86 km; • Sectorul de cale ferată Ploiești Sud (Cap X, km 60+316) - Ploiești Vest (Cap X, km 61+772), în lungime de 1,45 km. Tronsonul face parte din Magistrala feroviară 500 și contribuie la conectivitatea dintre Coridorul celor Trei Mări și Coridorul Rin-Dunăre. Durata contractului și criterii riguroase de atribuire Contractul are o durată totală estimată la 86 de luni, din care o lună pentru activitățile premergătoare Ordinului de Începere, 23 de luni pentru execuția efectivă a lucrărilor feroviare, o lună alocată derulării procedurilor de recepție la terminarea lucrărilor, minimum 60 de luni (5 ani) ca perioadă de notificare a defectelor (garanția lucrărilor) și o lună dedicată procedurilor de închidere și recepție finală. Atribuirea contractului se va face pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate – preț". Componenta financiară reprezintă o pondere de 40% din punctaj, în timp ce restul de 60% este acordat propunerii tehnice. Documentația tehnică a acestui proiect a fost întocmită de asocierea ISPCF SA - TPF Inginerie. Nouă oferte depuse pentru contractul de modernizare feroviară 1. PORR Construct , având ca subcontractant compania IMSAT; 2. Rotary Construcții Mentenanță (lider), cu subcontractanții Intens Prest și San Electroterm Grup; 3. Strabag (lider), cu subcontractanții San Electroterm Grup și Strabag Construcții Feroviare; 4. Proiect Consult, având ca terți susținători Sudarec Romserv și Tunele Construct Căi Ferate, și ca subcontractanți companiile Drumuri și Poduri Banat și San Electroterm Grup; 5. FCC Construccion SA, având ca subcontractant compania Elektra Invest; 6. Asocierea Arcada Company (lider) - Tancrad - Citadina 98 , având ca subcontractant compania Radaria; 7. Asocierea ZUE (lider) - Con-A Operations, având ca subcontractant compania Construcții Feroviare Mureș SA; 8. Asocierea Construct ING (lider) - Daria Const - Europan Prod SA; 9. Asocierea Infra System Proiect (lider) - Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi AȘ. Licitația se află în etapa de evaluare a calificării și a ofertelor tehnice, termenul-limită stabilit în SEAP pentru finalizarea evaluării tehnice și financiare fiind 3 noiembrie 2026.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, a lansat o licitație pentru lucrări de întreținere periodică prin realizarea de covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri naționale administrată de SDN Bacău și SDN Iași. Printre companiile care vizează aceste lucrări se numără Viarom , Geiger și Concelex . Achiziția face parte dintr-o procedură organizată pentru atribuirea unui acord-cadru împărțit în două loturi, corespunzătoare sectoarelor de drumuri naționale Bacău și Iași. Valoarea maximă totală estimată a acordului-cadru este de 543,2 milioane de lei, fără TVA, din care 341,2 milioane de lei fără TVA sunt alocate lotului 1 - SDN Bacău, iar 202 milioane de lei fără TVA lotului 2 - SDN Iași. Lucrările prevăzute în cele două acorduri-cadru vizează întreținerea periodică a drumurilor naționale administrate de SDN Bacău și SDN Iași, prin executarea de covoare asfaltice la cald, frezarea straturilor de uzură și remedierea degradărilor existente. Pentru Lotul 1 - Bacău, documentația include covoare asfaltice din mixturi BA 16 și MAS 16, cu grosimi de 4 cm și, după caz, straturi suplimentare de 2 cm pentru preluarea denivelărilor. În cazul Lotului 2 - Iași, sunt prevăzute în principal covoare asfaltice din mixtură MAS 16, inclusiv lucrări de frezare, completarea acostamentelor cu balast și refacerea marcajelor rutiere. Ambele loturi includ intervenții pregătitoare și reparații locale, precum plombarea gropilor, colmatarea fisurilor și tratarea tasărilor. Acordurile-cadru au o durată de 36 de luni, iar lucrările vor fi executate în baza contractelor subsecvente. Criterii de atribuire și cerințe tehnice Pentru ambele loturi, evaluarea ofertelor se va realiza pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate-preț". Componenta financiară are o pondere de 70% din punctajul total, în timp ce factorii tehnici - norma de poluare a autobasculantelor și perioada de garanție extinsă a lucrărilor - contribuie fiecare cu câte 15%. Companiile participante la licitație sunt: 1. Danlin XXL (Lotul 2); 2. Geiger Transilvania, cu subcontractanții Loial Impex și Dito Group (Lotul 2); 3. Trust CCDP, cu terț susținător compania Saga Infrastructura (Lotul 2); 4. Daroconstruct, cu subcontractant compania Loial Impex (Lotul 2); 5. Conextrust, cu subcontractant compania Loial Impex (Lotul 1); 6. Danlin XXL (Lotul 1); 7. Străzi Concept, cu terț susținător compania Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi și subcontractanții Stef Edil CDP și Loial Impex (Lotul 1); 8. Nomis 2003 (Lotul 1); 9. Asocierea Autoprima Serv (lider) - Oyl Company Holding AG - Corrs Prest Serv, cu subcontractanții Loial Impex și Bva Servicii (Lotul 1); 10. Asocierea Eky-Sam (lider) - Eky Route, cu terț susținător și subcontractant compania Loial Impex (Lotul 1); 11. Asocierea Concelex (lider) - Elis Pavaje - X-Way Infrastructure - Straco Holding, cu subcontractant compania Vialine Systems (Lotul 2); 12. Asocierea Enviro Construct (lider) - MIS Grup, cu subcontractanții Loial Impex și Dito Group (Lotul 2); 13. Asocierea Eky-Sam (lider) - Eky Route, cu terț susținător și subcontractant compania Loial Impex (Lotul 2); 14. Asocierea MUV (lider) - Camino Prefab, cu subcontractanții Dito Group și Vialine Systems și terț susținător compania Trio (Lotul 1); 15. Asocierea Viarom Construct (lider) - Conest, cu subcontractant compania Concret Drum și terț susținător și subcontractant compania Gamida Euromark (Lotul 2). Ofertele se află în faza de evaluare, etapă ce are data limită stabilită la 23 octombrie 2026, ora 18:00.
Asocierea ISPCF SA - Baicons Impex a elaborat studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București, investiție pentru care Guvernul a aprobat, în ședința din 9 octombrie 2026, indicatorii tehnico-economici. Proiectul are o valoare totală de 17,89 miliarde lei, inclusiv TVA, și vizează modernizarea infrastructurii feroviare din București și județul Ilfov, prin dublări și electrificări de linii, reconfigurarea stațiilor și digitalizarea instalațiilor. Beneficiarul investiției este Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, iar durata estimată de execuție a lucrărilor este de 60 de luni. Modernizarea urmărește creșterea capacității pentru transportul de călători și de marfă, precum și îmbunătățirea conexiunilor cu metroul, tramvaiul, transportul rutier și Aeroportul Internațional Henri Coandă. Potrivit notei de fundamentare, studiul de fezabilitate a primit avizele tehnico-economice ale SRCF București și CFR SA în noiembrie 2025. Procesul de avizare a continuat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la 29 ianuarie 2026, și la Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe, la 25 martie 2026. Lucrări de construcții-montaj de aproape 9,75 miliarde lei Valoarea totală a investiției este de 17,9 miliarde lei, inclusiv TVA, calculată în prețuri la 1 octombrie 2025. Din această sumă, lucrările de construcții-montaj reprezintă 9,75 miliarde lei, inclusiv TVA. Indicatorii tehnici prevăd modernizarea a 398 km de linii curente și directe, calculați în echivalent de linie simplă, intervenții în 22 de stații și halte de mișcare, precum și 46 de lucrări de artă, categorie care include poduri, podețe, viaduct și tunel. Proiectul mai cuprinde 26 de clădiri de călători și de centralizare electrodinamică, modernizate sau noi. Investiția este eșalonată pe cinci ani, cu valori estimate de aproximativ 1,79 miliarde lei în primul an, 3,58 miliarde lei în al doilea, 5,37 miliarde lei în al treilea, 2,68 miliarde lei în al patrulea și 4,47 miliarde lei în ultimul an. Durata estimată de execuție este de 60 de luni, fără ca documentația analizată să precizeze data începerii lucrărilor. Dublarea și electrificarea inelului feroviar, alături de digitalizarea instalațiilor Proiectul acoperă trei componente ale nodului feroviar: Complexul Feroviar București Nord, inelul feroviar al Capitalei și conexiunile cu acesta. Potrivit informațiilor prezentate de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, intervențiile prevăd dublarea integrală și electrificarea inelului feroviar, electrificarea liniilor de primire-expediere și a unor linii de manevră din stații, precum și dublarea legăturilor dintre București Nord și stațiile adiacente. Sunt incluse modernizarea și reînnoirea căii ferate, reconfigurarea liniilor din stații și redeschiderea unor linii închise. "Obiectivul este clar: o rețea feroviară modernă, electrificată și digitalizată, care să conecteze mai bine Bucureștiul cu localitățile din jur și să faciliteze transportul de călători și de marfă", a transmis Horațiu Cosma. Componenta de instalații include centralizare electronică în toate stațiile, implementarea sistemului european de control al trenurilor ETCS nivel II și digitalizarea telecomunicațiilor feroviare. Totodată, sunt prevăzute modernizarea podurilor existente, construirea unor structuri noi și modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată. Finanțarea investiției este prevăzută din fonduri externe nerambursabile alocate prin Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual. Proiectul urmărește și integrarea infrastructurii feroviare cu transportul urban și regional, inclusiv prin amenajarea unor parcări de transfer și îmbunătățirea conexiunilor cu celelalte moduri de transport.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca a primit oferte pentru proiectarea și execuția tuturor celor cinci tronsoane ale Centurii Metropolitane TR35, scoase la licitație după reorganizarea fostului lot 2 al proiectului. În total, pentru loturile 2-6 au fost înregistrate 25 de oferte, potrivit datelor comunicate de municipalitate, procedurile urmând să intre în etapa de evaluare și desemnare a câștigătorilor. Printre companiile interesate de contractele de infrastructură se numără Construcții Erbașu, Bog'Art, Frasinul, Viarom Construct, CONA, Tehnodomus, Drum Inserv și mai multe societăți din Turcia și Bulgaria. Relansarea licitațiilor a urmat denunțării unilaterale de către Primăria Cluj-Napoca a contractului încheiat anterior cu asocierea Dimex 2000 Company - Hydrostroy - Integral Inženjering, pe fondul conflictelor dintre membrii asocierii și al suspiciunilor privind documentele utilizate în procedura inițială de achiziție. Reorganizarea achiziției a permis lansarea unor proceduri separate pentru loturile 2-6, astfel încât atribuirea contractelor să poată fi realizată individual, în funcție de rezultatul evaluării ofertelor. Primăria Cluj-Napoca a anunțat că toate cele cinci loturi rezultate din împărțirea fostului tronson 2 al Centurii Metropolitane au atras oferte pentru proiectare și execuție. Potrivit situației prezentate de primarul Emil Boc, au fost depuse cinci oferte pentru lotul 2, una pentru lotul 3, șapte pentru lotul 4 și câte șase pentru loturile 5 și 6. "Avem oferte depuse pentru toate tronsoanele Centurii metropolitane scoase la licitație. Urmează evaluarea ofertelor și desemnarea câștigătorilor. Proiectul Centurii metropolitane merge mai departe. Îl realizăm, oricât de greu ar fi", a declarat Emil Boc. Procedurile vizează realizarea unor sectoare ale Drumului TransRegio Feleac TR35 și a drumurilor de legătură aferente, investiții destinate dezvoltării infrastructurii rutiere din zona metropolitană Cluj-Napoca. Proiectul urmărește redistribuirea traficului de tranzit, îmbunătățirea conexiunilor dintre localitățile periurbane și reducerea presiunii asupra rețelei stradale existente. Studiul de fezabilitate al Centurii Metropolitane Cluj a fost elaborat de asocierea Transinvest Budapest Kft - Speciálterv Építőmérnöki Kft - Explan - Cadsil. Lotul 1, construit de Viarom Construct și Electrogrup, a fost inaugurat în septembrie Relansarea procedurilor de achiziție pentru cele cinci loturi vine după finalizarea primului tronson al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, inaugurat la 1 septembrie 2026. Lucrările au fost executate de asocierea Viarom Construct - Electrogrup, în baza unui contract de aproximativ 94,24 milioane de lei, fără TVA. Tronsonul are o lungime de circa 3,7 kilometri și asigură îmbunătățirea conexiunii dintre Cluj-Napoca și Florești, inclusiv accesul către amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență. Infrastructura include șase benzi de circulație, dintre care două sunt dedicate transportului public, mobilității alternative și vehiculelor de intervenție, precum și amenajări pentru circulația bicicletelor. Potrivit Viarom Construct, noul sector contribuie la reducerea timpilor de deplasare pe una dintre cele mai aglomerate rute din zona metropolitană, economia estimată de timp fiind de aproximativ 15 minute. Lotul 2: Cinci oferte pentru un contract de peste 225 milioane de euro Pentru lotul 2 al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca au fost depuse cinci oferte, valoarea estimată a contractului fiind cuprinsă între 225-238 milioane de euro, potrivit informațiilor publicate anterior despre procedură. Printre companiile participante se numără Ness Proiect și Aqua Serv, implicate în competiția pentru atribuirea lucrărilor de proiectare și execuție. Contractul include realizarea a aproximativ 9,5 km de drumuri, respectiv tronsonul de 4,85 km al TR35, între Nodul 5 Florești și intrarea în Tunelul 1, precum și drumurile de legătură B4.2 (4,3 km) și B4.3 (0,33 km). Durata totală prevăzută pentru implementarea contractului este de 48 de luni: 17 luni pentru proiectare și 31 de luni pentru execuția lucrărilor. Pentru atribuirea contractului au fost depuse cinci oferte, de către asocierile: 1. Asocierea Ness Proiect Europe (lider) - Aqua Serv - Nairda Utilcom, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Sine Midas Stroy, GDO Mov Impex, OSPA, Green Collective, Mega Mühendislik Müşavirlik, Vertatel International, Terra Silva, Danavi, Expertus, Aquacon Proiect, DP Proiect, Top RMR Construct, Roads Design, MBS Group și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 2. Asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Retter Projectmanagement , Roads Design, Elektra Invest, Aquacon Proiect, RIA Design Consulting, All Inclusive Teste Laborator, Eurotest, Danavi, Toro Tech Construct, Cornel & Cornel Topoexim , Sixense Solutions , Geostud, Primacons Group, Societate Civilă de Avocați Teaha & Fuzesi, Integrated Road Solutions și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 3. Asocierea Advanced Construction Technologies (lider) - Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Emay Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ, Pirotehnic OSB, Greenviro, Altinok Müşavirlik Mühendislik AȘ, Vertatel International, Activ Proiectare Infrastructură și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 4. Asocierea Prenis (lider) - CML.RO - Automagistral-Pivden, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Valmel Star, SCIFCAR, Urban Construct Transilvania, Urban Ecoline, DP Cons, Electro-Aparataj, AMNV Geocad, Infrasoiltest, Explan, Adam Radu-Petru-Evaluator Bunuri Imobile, Paicu A. Aurel - Persoană Fizică, Dive-Med Impex, Neon Lighting, Pado Group Infrastructures, Conserd Project, Axon Rutera și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 5. Asocierea Construcții Erbașu (lider) - Procons Group, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Váhostav, Crito Prod, Total Proiect, Expertus, Danavi, Quantum Instal, Infrasoiltest, Redis, Ecology View, Topoexim Expert, Inginerie Drumuri și Poduri, Pado Group Infrastructures, Electro Energetica, Walhalla Invest Prodcomimpex, NV Construct, Patrik Silva și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este 6 ianuarie 2027. Lotul 3: O singură ofertă pentru lucrări estimate la peste un miliard de lei Lotul 3 a atras o singură ofertă pentru un contract cu o valoare estimată la peste un miliard de lei, fără TVA, echivalentul a peste 200 de milioane de euro. Tronsonul are o lungime de aproximativ 4,7 kilometri și se numără printre sectoarele complexe ale Centurii Metropolitane, deoarece traseul presupune realizarea unor tuneluri în zona pădurii Făget. Investiția include lucrări de infrastructură rutieră și structuri inginerești necesare traversării terenului accidentat, ceea ce explică valoarea ridicată a contractului raportată la lungimea sectorului. Oferta a fost depusă de asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Retter Projectmanagement, Societatea Civilă de Avocați Teaha & Fuzesi, Danavi, Geostud, Roads Design, Eurotest, All Inclusive Teste Laborator, Amsol Integrate, Elektra Invest, Toro Tech Construct, Manro, Sixense Solutions, Cornel & Cornel Topoexim, Aquacon Proiect, Ria Design Consulting, Primacons Group, IMSAT, Terra Silva, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Oferta este în evaluare până la data de 17 decembrie 2026, ora 18:00. Lotul 4: Șapte oferte pentru lucrări estimate la 888 milioane de lei Pentru proiectarea și execuția lotului 4, cu o valoare estimată la aproximativ 888 milioane de lei, au fost înregistrate șapte oferte. Procedura a atras atât companii românești, cât și constructori internaționali, inclusiv din Turcia și Bulgaria. Lotul 4 al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, cu o lungime de 4,2 km, se desfășoară între km 24+365 și km 28+600. Tronsonul include patru noduri rutiere - Calea Turzii, Mihai Românul, Măcieșului și Spital Pediatric -, precum și drumul de legătură DL B5, care presupune devierea Căii Turzii. Proiectul mai prevede amenajarea unui spațiu de parcare la km 25+720 și construirea unui Centru de Întreținere și Coordonare la km 24+500. Durata totală prevăzută pentru proiectare și execuție este de 48 de luni, dintre care 17 luni pentru elaborarea documentației tehnice și 31 de luni pentru realizarea lucrărilor. Cele șapte oferte au fost depuse de: 1. Seza Insaat Sanayi ve Ticaret AS, având ca terț susținător compania Ankara Insaat Ticaret ve Sanayi și ca subcontractanți Gauss, Gaz Vest Rețele, Elektra Invest, Infrasoiltest, Danavi, EPC - Consultanță de Mediu, Banat Archaeosave și DP Consult; 2. Asocierea Frasinul (lider) - Bitumina GmbH - Bulgaria EOOD - Infra Expert AD, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Danavi, Vertatel International, Magistrale Rutiere Concept, Studio Corona Civil Engineering, CP Med Laboratory, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 3. Asocierea Özkar İnşaat Sanayi ve Ticaret AȘ (lider) - Bog'Art, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Danavi, Green Collective, Îndemânarea Prodcom, Studio Corona Civil Engineering, Vertatel International, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 4. Asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Roads Design, Primacons Group, Elektra Invest, Retter Projectmanagement, Dianova Instal, RIA Design Consulting, Neon Lighting, Geostud, Aquacon Proiect, Cornel & Cornel Topoexim, Teaha & Fuzesi, Sixense Solutions, Danavi, Eurotest și All Inclusive Teste Laborator, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 5. Asocierea Tehnodomus (lider) - Drum Inserv - CML.RO, având ca terți și/sau subcontractanți companiile AMNV Geocad, Infrasoiltest, CONA Operations, DP Cons, CONA Productions, Axon Rutera, Explan, Pado Group Infrastructures și Neon Lighting; 6. Asocierea Construcții Erbașu (lider) - Procons Group, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Electro Energetica, Traiectoria Dreaptă, Patrik Silva, Crito Prod, Total Proiect, Expertus, Danavi, Quantum Instal, NV Construct, Inginerie Drumuri și Poduri, Walhalla Invest Prodcomimpex, Váhostav, Pado Group Infrastructures, Melnytopo, Ecology View, Redis și Infrasoiltest, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 7. Asocierea Megastroy 2015 LTD (lider) - Evropeiski Patishta, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Teaha & Fuzesi, Vertatel International, Danavi, Greenviro, Quadrante Proiectare și Consultanță și Don Solutions, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Cele 7 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termen-limită stabilit la data de 20 ianuarie 2027, ora 18:00. Lotul 5: Șase oferte pentru un contract de aproape 489 milioane de lei Pentru lotul 5, care traversează zona Sopor, valoarea estimată a contractului este de aproximativ 489 milioane de lei, echivalentul a circa 97 milioane de euro. Este vizat sectorul cuprins între km 28+600 și km 31+700, pe o lungime de aproximativ 3,1 kilometri. Contractul include Nodul 14 - Sopor, Nodul 15 - Selgros și o parte din drumul de legătură DL B6, de la Nodul 14 până la km 1+600. Contractul are o durată totală prevăzută de 48 de luni, dintre care 17 luni pentru proiectare și 31 de luni pentru execuție. Ofertanții sunt: 1. Asocierea Frasinul (lider) - Bitumina GmbH - Bulgaria EOOD, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Danavi, Studio Corona Civil Engineering, Vertatel International, ARM Grup Feroviar, CP Med Laboratory și Magistrale Rutiere Concept, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 2. Asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/sau subcontractanți companiile RIA Design Consulting, Primacons Group, Aquacon Proiect, Toro Tech Construct, Elektra Invest, Neon Lighting, Roads Design, Geostud, Teaha & Fuzesi, Sixense Solutions, All Inclusive Teste Laborator, Retter Projectmanagement, Cornel & Cornel Topoexim, Eurotest și Danavi, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 3. Asocierea Drum Inserv (lider) - Tehnodomus - CML.RO, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Expertus, Danavi, DP Cons, AMNV Geocad, Infrasoiltest, Scifcar, Gâlgău I. Raluca-Claudia - Geodezie, Cadastru, Expert ANRM, Cadsil, Opentrans, Pado Group Infrastructures, EPMC Consulting, Neon Lighting, Elron Energy, CONA Productions, CONA Operations și Nera Star, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Cabinetul de Avocat Melinda Tutu; 4. Asocierea Megastroy 2015 LTD (lider) - Evropeiski Patishta, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Vertatel International, Quadrante Proiectare și Consultanță, Teaha & Fuzesi, Don Solutions, Greenviro și Danavi, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 5. Asocierea Construcții Erbașu (lider) - Procons Group, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Pado Group Infrastructures, Electro Energetica, Patrik Silva, Walhalla Invest Prodcomimpex, Inginerie Drumuri și Poduri, NV Construct, Váhostav, Melnytopo, Ecology View, Redis, Infrasoiltest, Quantum Instal, Danavi, Expertus, Total Proiect, Crito Prod și Traiectoria Dreaptă, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 6. Asocierea Bog'Art (lider) - Özkar İnşaat Sanayi ve Ticaret AȘ - Îndemânarea Prodcom, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Studio Corona Civil Engineering, Vertatel International, ARM Grup Feroviar, Green Collective și Danavi, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Ofertele se află în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 10 februarie 2027, ora 18:00. Lotul 6: Construcții Erbașu, Viarom și CONA, printre ofertanții pentru 669 milioane de lei Pentru lotul 6 al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca au fost depuse șase oferte. Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 669 milioane de lei. Tronsonul include realizarea drumului TR35 între km 31+700 și km 38+418, pe o lungime de aproximativ 6,7 kilometri, inclusiv nodurile rutiere prevăzute în documentația proiectului, între care Nodul 16 - Traian Vuia și Nodul 17. Lotul VI este unul dintre sectoarele importante ale proiectului, urmând să contribuie la dezvoltarea conexiunilor rutiere din partea estică a zonei metropolitane. Cele șase oferte au fost depuse de: 1. Seza Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ, ofertant individual, având ca terț susținător Ankara Insaat Ticaret ve Sanayi și ca subcontractanți EPC - Consultanță de Mediu, Longhersin, Banat Archaeosave, Infrasoiltest, Danavi, Gauss, Vertatel International, Gaz Vest Rețele și DP Consult; 2. Asocierea Construcții Erbașu (lider) - Procons Group, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Infrasoiltest, Quantum Instal, Danavi, Expertus, Total Proiect, Crito Prod, Váhostav, Freyrom, Redis, Ecology View, Melnytopo, Pado Group Infrastructures, Electro Energetica, Walhalla Invest Prodcomimpex, Longhersin, Patrik Silva, NV Construct și Inginerie Drumuri și Poduri, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. 3. Asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Geostud, Sixense Solutions, RIA Design Consulting, Eurotest, Teaha & Fuzesi, Cornel & Cornel Topoexim, All Inclusive Teste Laborator, Danavi, Primacons Group, Roads Design, Retter Projectmanagement, Aquacon Proiect, Neon Lighting, Elektra Invest, Toro Tech Construct, Construcții Feroviare Mureș și Electric Rail Project, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 4. Asocierea Frasinul (lider) - Infra Expert AD - Bitumina GmbH - Bulgaria EOOD, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Magistrale Rutiere Concept, Studio Corona Civil Engineering, CP Med Laboratory, Danavi și Vertatel International, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 5. Asocierea Viarom Construct (lider) - Gott Strasse - Aduro, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Perfect Consult Europe, Specialist Consulting, Geodesign, Steerforth Consult, Corneliani Construct, Portnoi și Asociații, Mondev Real Estate, Vertatel International și Danavi, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 6. Asocierea CONA Operations (lider) - Drum Inserv, având ca terți și/sau subcontractanți companiile Neon Lighting, AMNV Geocad, Cadsil, Danavi, EPMC Consulting, Tehnodomus, Expertus, Perju, Rotaru și Asociații, Pado Group Infrastructures, Infrasoiltest, Construcții Feroviare Mureș, Explan, Sixense Solutions și Quantum Instal, precum și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Cele 6 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termen-limită stabilit la data de 30 octombrie 2026, ora 18:00.
Compania Frasinul SRL a finalizat lucrările la Centura Comarnic, noua infrastructură rutieră de aproape 6 km deschisă circulației la 1 octombrie 2026, după aproximativ trei ani de lucrări. Varianta ocolitoare creează o rută alternativă pentru traficul de pe DN1 și pentru traversarea orașului Comarnic, într-unul dintre punctele cu trafic intens de pe Valea Prahovei. Proiectul a presupus execuția unor lucrări complexe, printre care două poduri peste râul Prahova, un viaduct care traversează inclusiv magistrala feroviară București - Brașov și patru intersecții cu sens giratoriu. Centura face legătura între DJ 101R, la ieșirea din Breaza, și DN1, în zona Comarnic, ocolind orașul prin partea de vest. Potrivit informațiilor prezentate la deschiderea circulației, noul drum are o viteză proiectată de până la 90 km/h și este destinat să preia o parte din fluxurile de tranzit de pe DN1. "E prima centură a unui oraș din România - dincolo de cea de la Beclean - realizată de un constructor din Bistrița-Năsăud. E o mare onoare! O lucrare foarte complexă, cu multe bătăi de cap, dar pe care am dus-o la bun sfârșit ", a transmis Traian Larionesi, proprietarul companiei Frasinul. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit, în luna mai 2023, asocierii Frasinul (lider) - Artehnis , Frasinul având rolul de executant al lucrărilor, iar Artehnis pe cel de Proiectant General și furnizor al serviciilor de asistență tehnică pe perioada execuției. În realizarea investiției a fost implicată o echipă extinsă de terți susținători și subcontractanți, respectiv: Hydrostroy AD, Perfect Consult Europe, Best Consulting & Design, Vedrum, EPMC Consulting, Infranova Soluții Tehnice în Construcții, North Best, Danavi, Infrastructure Solutions & Design, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Topoprest, Damiena, Rogotehnic, Montrepcom și Elektra Invest. Valoarea actualizată a lucrărilor este de 355,35 milioane de lei (fără TVA). Studiul de fezabilitate a proiectului a fost elaborat de compania Irimat Cons. Artehnis a coordonat proiectarea și soluțiile tehnice complexe ale Centurii Comarnic În cadrul proiectului, Artehnis a avut rolul de Proiectant General al Variantei Ocolitoare Comarnic și a asigurat asistența tehnică pe perioada execuției lucrărilor. Compania a coordonat proiectarea unei investiții cu un grad ridicat de complexitate, care a integrat infrastructura rutieră, lucrările de artă, soluțiile de consolidare și stabilizare a terenului, lucrările hidrotehnice, utilitățile, precum și lucrările pentru protejarea și relocarea rețelelor existente. În calitate de proiectant general, Artehnis a asigurat coordonarea tehnică, integrarea documentațiilor de specialitate, corelarea soluțiilor și gestionarea interfețelor dintre discipline. Totodată, prin serviciile de asistență tehnică, echipa companiei a rămas implicată pe parcursul execuției pentru clarificarea și adaptarea soluțiilor la condițiile reale din teren. "Suntem mândri că am dus la capăt, alături de partenerii noștri, un proiect complex, cu numeroase provocări tehnice și operaționale, în care coordonarea, adaptarea și colaborarea dintre toate părțile implicate au fost esențiale", au transmis reprezentanții Artehnis. Lucrări complexe pe un traseu de aproape 6 km Realizarea variantei ocolitoare a presupus depășirea unor provocări tehnice generate inclusiv de configurația terenului și de necesitatea traversării infrastructurilor existente. Traseul cuprinde două poduri peste râul Prahova, precum și un viaduct care traversează inclusiv calea ferată București - Brașov. Infrastructura este completată de patru intersecții amenajate cu sensuri giratorii. "Pe șantier au lucrat, în medie, circa 100 de oameni, (...) deci lucrările se puteau termina mult mai repede dacă nu era complexitatea atât de mare", a precizat Traian Larionesi. Proiectul include un pasaj de aproximativ 380 de metri peste râul Prahova și magistrala feroviară Ploiești - Brașov. Contractul de proiectare și execuție a avut o valoare inițială de 236,74 milioane de lei, fără TVA, iar lucrările au început în noiembrie 2023. Reprezentanții Frasinul SRL au subliniat complexitatea proiectului și efortul depus de echipele implicate în execuție. "Cei aproape 6 kilometri înseamnă mai mult decât un drum nou: înseamnă lucrări complexe, provocări tehnice și multă muncă pentru echipa noastră", au transmis reprezentanții constructorului cu ocazia deschiderii circulației. Centura, alternativă la traficul de pe DN1 Noua infrastructură este menită să reducă presiunea exercitată de traficul de tranzit asupra orașului Comarnic. În weekenduri și în perioadele aglomerate, pe sectorul DN1 din această zonă circulă între 35.000 și 40.000 de autovehicule pe zi, iar viteza medie pe vechiul traseu prin localitate a fost estimată la aproximativ 30 km/h. În perioadele de vârf, cozile pot ajunge la 7-8 km. Pe noua variantă ocolitoare, viteza proiectată ajunge la 90 km/h, ceea ce permite, teoretic, parcurgerea traseului de aproape 6 km în circa patru minute, în condiții de trafic fluent. Deschiderea circulației a venit după o perioadă în care proiectul s-a confruntat cu probleme tehnice și întârzieri, fiind necesare soluții și o coordonare susținută între părțile implicate. Consiliul Județean (CJ) Prahova precizează că echipa de proiect și specialiștii instituției au urmărit evoluția lucrărilor și rezolvarea situațiilor apărute în teren. "Astăzi contează cel mai mult faptul că se circulă. A fost un proiect dificil și au existat momente în care a trebuit să găsim rapid soluții pentru a putea merge mai departe. Le mulțumesc partenerilor de la CNAIR, constructorului, colegilor din conducerea Consiliului Județean, aparatului de specialitate, echipei de proiect și tuturor celor care au muncit pentru ca acest drum să fie deschis. De acum, Centura Comarnic trebuie să facă ceea ce oamenii așteaptă de la ea: să preia o parte din traficul de pe DN1 și să reducă presiunea asupra orașului", a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele CJ Prahova.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit 12 oferte de participare la procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de supervizare a lucrărilor aferente lotului 1B Miercurea Nirajului - Sărățeni (23,4 km), parte din Autostrada A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț. Companii de inginerie și proiectare de top s-au înscris la licitație, printre acestea aflându-se TECNIC Consulting Engineering România, Konsent și IRD Engineering. Cele 12 oferte au intrat în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 2 decembrie 2026, ora 18:00. Contractul vizează servicii de consultanță pentru monitorizarea etapelor de proiectare, execuție și garanție a lucrărilor realizate de antreprenorul general al proiectului, asocierea Ozaltin İnșaat Ticaret ve Sanayi AȘ - Infravis. Valoarea estimată a contractului de supervizare este de circa 47,17 milioane de lei fără TVA, putând ajunge la 55,67 milioane de lei prin achiziționarea ulterioară de servicii similare, în valoare de 8,5 milioane de lei fără TVA. Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Serviciile ce urmează a fi contractate presupun asigurarea unei supervizări tehnice de înalt nivel, pe întreaga durată a proiectului, inclusiv în perioada de garanție. Consultantul desemnat va avea rolul de supervizor și va urmări respectarea cerințelor contractuale privind durata, costurile, calitatea și cantitățile de lucrări, precum și utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Durata totală a contractului este estimată la 154 de luni de supervizare, din care 6 luni pentru etapa de proiectare, 24 pentru cea de execuție a lucrărilor și 124 de luni pentru perioada de garanție, ceea ce reflectă complexitatea proiectului și necesitatea unei monitorizări continue pe termen lung. Tabloul complet al participanților la licitație 1. TPF Inginerie ; 2. Tumas Turk Muhendislik Musavirlik ve Muteahhitlik, având ca subcontractant compania Metroul; 3. Tecnic Consulting Engineering România; 4. IRD Engineering ; 5. Asocierea Civil Engineering Institute "Macedonia" JSc. Skopje (lider) - Smart Infrastructure Solutions, având ca subcontractanți companiile Padeco Company Limited și Irimat Cons ; 6. Asocierea Septembrie Consulting (lider) - Ave Romconstruct Design; 7. Asocierea Peyco Proyectos, Estudios y Construcciones (lider) - K-Box Construction Design - We Project Engineering; 8. Asocierea MGGP (lider) - MGGP Engineering - Konsent ; 9. Asocierea Madlev Cons (lider) - DP Consult - Viadif Consult; 10. Asocierea Infranova Soluții Tehnice în Construcții (lider) - Botek, având ca subcontractant compania Irimat Cons; 11. Asocierea Ventra Project Management (lider) - Utiber Közúti Beruházó Kft.; 12. Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - Emay Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ. Ozaltin și Infravis nu au început încă lucrările de construcții Asocierea Ozaltin - Infravis, antreprenorul general al lotului Miercurea Nirajului - Sărățeni, nu a început încă execuția propriu-zisă a autostrăzii. Proiectarea a fost finalizată, iar proiectul se află în etapa procedurilor necesare pentru emiterea autorizației de construire și a ordinului de începere a lucrărilor de execuție. Constructorul a început organizarea de șantier în luna aprilie 2026 (foto). Contractul de proiectare și execuție a fost semnat încă din luna mai 2025, iar din echipa de proiect fac parte și subcontractorii Danavi, Eckon CEI, Elektra Invest, Proyapi Muhendislik ve Musavirlik AȘ (terț și subcontractant), Yuksel Domanic Muhendislik, Epser Ltd, Patrik Silva, Eco Geodrum și Muzeul Județean Mureș. Constructorii au la dispoziție 2,98 miliarde de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Pe traseu vor fi construite inclusiv două tuneluri bidirecționale, cu o lungime cumulată de 1,07 km (unul de 740 m în apropierea localității Măgherani și unul de 330 m în apropierea localității Chibed) și două ecoducte (unul peste DN13A și calea ferată, iar celălalt peste DN13, în zona Acățari). Contractul include construcția a 36 de structuri, inclusiv două ecoducte. Lotul 1B Miercurea Nirajului - Sărățeni face parte dintr-un tronson strategic al Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Târgu Neamț, al cărei studiu de fezabilitate a fost actualizat de Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial SA (denumită anterior Acciona lngenieria SA). Din echipa de proiectare mai fac parte companiile F&R Worldwide (studiile geotehnice), Geo Proiect Consulting (studii topografice detaliate), EPC - Consultanță de Mediu (documentația privind evaluarea impactului asupra mediului), Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române (cercetări și investigații arheologice), Integrated Road Solutions (proiectare infrastructură de transport rutier), Topovia 2002 (identificare proprietari și exproprieri) și Protelco SA (suport și completare studii topografice, inclusiv aerofotogrametrie pentru stereorestituție).
Cinci asocieri de constructori și proiectanți au depus oferte pentru proiectarea și execuția Lotului 2 al Centurii Metropolitane Cluj, contract cu o valoare estimată la 1,18 miliarde lei, fără TVA (peste 225 milioane de euro). Printre companiile înscrise în licitația organizată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca se află Ness Proiect Europe , Aqua Serv , Construcții Erbașu , Kalyon și Automagistral-Pivden. Contractul include realizarea a aproximativ 9,5 km de drumuri, respectiv tronsonul de 4,85 km al TR35, între Nodul 5 Florești și intrarea în Tunelul 1, precum și drumurile de legătură B4.2 (4,3 km) și B4.3 (0,33 km). Studiul de fezabilitate al Centurii Metropolitane Cluj a fost elaborat de asocierea Transinvest Budapest Kft - Speciálterv Építőmérnöki Kft - Explan - Cadsil. Cinci asocieri concurează pentru Lotul 2 al Centurii Metropolitane Cluj Pentru atribuirea contractului au fost depuse cinci oferte, de către asocierile: 1. Asocierea Ness Proiect Europe (lider) - Aqua Serv - Nairda Utilcom, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Sine Midas Stroy, GDO Mov Impex, OSPA, Green Collective, Mega Mühendislik Müşavirlik, Vertatel International, Terra Silva, Danavi, Expertus, Aquacon Proiect, DP Proiect, Top RMR Construct, Roads Design, MBS Group și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 2. Asocierea Far Foundation (lider) - Lincor Trans, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Retter Projectmanagement , Roads Design, Elektra Invest, Aquacon Proiect, RIA Design Consulting, All Inclusive Teste Laborator, Eurotest, Danavi, Toro Tech Construct, Cornel & Cornel Topoexim , Sixense Solutions , Geostud, Primacons Group, Societate Civilă de Avocați Teaha & Fuzesi, Integrated Road Solutions și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 3. Asocierea Advanced Construction Technologies (lider) - Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Emay Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ, Pirotehnic OSB, Greenviro, Altinok Müşavirlik Mühendislik AȘ, Vertatel International, Activ Proiectare Infrastructură și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 4. Asocierea Prenis (lider) - CML.RO - Automagistral-Pivden, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Valmel Star, SCIFCAR, Urban Construct Transilvania, Urban Ecoline, DP Cons, Electro-Aparataj, AMNV Geocad, Infrasoiltest, Explan, Adam Radu-Petru-Evaluator Bunuri Imobile, Paicu A. Aurel - Persoană Fizică, Dive-Med Impex, Neon Lighting, Pado Group Infrastructures, Conserd Project, Axon Rutera și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; 5. Asocierea Construcții Erbașu (lider) - Procons Group, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Váhostav, Crito Prod, Total Proiect, Expertus, Danavi, Quantum Instal, Infrasoiltest, Redis, Ecology View, Topoexim Expert, Inginerie Drumuri și Poduri, Pado Group Infrastructures, Electro Energetica, Walhalla Invest Prodcomimpex, NV Construct, Patrik Silva și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este 6 ianuarie 2027. 17 luni pentru proiectare și 31 de luni pentru execuție Durata totală prevăzută pentru implementarea contractului este de 48 de luni: 17 luni pentru proiectare și 31 de luni pentru execuția lucrărilor. Contractul va fi atribuit pe baza celui mai bun raport calitate-preț. Prețul ofertei are o pondere de 40% în punctajul final, iar cerința de performanță reprezintă 30%. Restul punctajului este acordat experienței personalului-cheie: managerul de contract (10%), șeful echipei de proiectare (7%), inginerul proiectant de drumuri (6%) și inginerul proiectant de poduri (7%). Procedura include o clauză suspensivă, semnarea contractului fiind condiționată de obținerea și aprobarea finanțării. Autoritatea contractantă estimează că această clauză se poate aplica până la 30 iunie 2028. În cazul în care contractul de finanțare nu va fi semnat până la termenul stabilit și nu va exista o altă sursă de finanțare, procedura de achiziție poate fi anulată. Investiția este inclusă în Master Planul General de Transport al României.
Șase asocieri de constructori și proiectanți au depus oferte pentru proiectarea și execuția Variantei de Ocolire Podu Iloaiei, investiție rutieră cu o valoare estimată la 96,61 milioane de lei, fără TVA. Printre companiile înscrise în licitație se află Frasinul , Viarom Construct , Danlin XXL , Eky-Sam și Daroconstruct. Viitorul drum va avea o lungime de 4,38 km și va asigura conexiunea dintre DN 28 și viitoarea Autostradă a Unirii (A8), prin sudul orașului Podu Iloaiei. Contractul are o durată de proiectare și execuție de 16 luni, iar investiția este prevăzută pentru finanțare prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat. Ofertele au intrat în etapa de evaluare tehnică și financiară, ce are termenul-limită stabilit la 8 ianuarie 2027. "Centura de Ocolire Podu Iloaiei nu mai poate aștepta și este o prioritate de la care nu ne abatem. Știu exact ce înseamnă calvarul zilnic din traficul de pe DN 28, iar soluția pe care o construim acum va pune capăt definitiv acestor blocaje care au sufocat zona ani de zile. Ne-am asumat acest proiect complex și facem tot ce ține de noi pentru a livra rapid o variantă modernă, sigură și eficientă, pe măsura așteptărilor fiecărui ieșean", a transmis Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Licitația este organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Iași Infrastructură". Studiul de fezabilitate al proiectului a fost elaborat de compania Incons, din București. Cine concurează pentru construcția VO Podu Iloaiei 1. Asocierea Frasinul (lider) - Infra Expert AD, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile CP Med Laboratory, Magistrale Rutiere Concept, Trust GP, Studio Corona Civil Engineering, Vertatel International, Danavi, precum și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia; 2. Asocierea Cornell S Tehnic Construct (lider) - CML.RO - Samus Tec - Incons - Arhicris Logistic - Ecoproiect Design, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Integrated Road Solutions, RC Geoproiect, Via McAdam, Pirotehnic OSB, Intelitech Group, East Water Drillings, Proiectare Poduri AG, Radu Luca Vision, Damiena, Loial Impex , Instal-Con, Electroconstrucția ELCO, precum și Complexul Muzeal Național "Moldova" Iași; 3. Asocierea Danlin XXL (lider) - Evropeiski Patishta - Intertranscom Impex, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Enviro Construct, Drum Proiect, Damiena, Via Design, Artera Proiect, Protelco , Vertatel International, Pirotehnic OSB, precum și Complexul Muzeal Național Neamț; 4. Asocierea Eky-Sam (lider) - Eky Route, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Loial Impex, Nedo AIC Proiect - Construct, Zoork , Infraconcept, Danavi, Corsem Impex, Damiena, Conhidro, Econova, Artcon Way, Váhostav, Search Corporation , Protelco, Powergrid Solution, Intercad Proiect, Andriala Amo, RC Geoproiect, Eneco Consulting, precum și Academia Română - Filiala Iași; 5. Asocierea Viarom Construct (lider) - Gott Strasse - Aduro , având ca subcontractanți companiile Specialist Consulting, Steerforth Consult, Euras Green Company, Eurocerad International, Züblin România , Geostud, Mondev Real Estate, Vertatel International, MDM Green Partners, Danavi, Conest , precum și Academia Română - Filiala Iași; 6. Asocierea Daroconstruct (lider) - NV Construct, având ca terți și/ sau subcontractanți companiile Virtual Business, RC Geoproiect, Danavi, Loial Impex, Rogotehnic, Jarylo Art, AG San Invest, Damiena, Econova, Strabag , We Design, Expertus, DTG Alfa, Total Proiect, precum și Complexul Muzeal Național "Moldova" Iași. Drum de 4,4 km, cu pod peste Bahlui și două sensuri giratorii Varianta de Ocolire Podu Iloaiei este proiectată pentru devierea traficului de tranzit de pe DN 28 (E583), care traversează în prezent orașul, și realizarea unei legături directe cu viitoarea autostradă A8. Traseul va ocoli localitatea prin partea de sud și va avea o lungime de 4,38 km. Drumul va fi încadrat în clasa tehnică III și proiectat pentru o viteză de maximum 90 km/h. Platforma va avea o lățime de 9 metri, din care 7 metri parte carosabilă, cu două benzi de circulație de câte 3,5 metri, și două acostamente consolidate de câte 0,5 metri. Proiectul include realizarea a două intersecții giratorii la capetele traseului, pentru conexiunea cu DN 28, precum și amenajarea legăturilor cu DJ 282D și DC 89. Printre principalele structuri prevăzute se numără un viaduct cu lungimea de 90,3 metri peste o vale, la km 0+240, și un pod de 38,1 metri peste râul Bahlui, la km 3+900. Vor mai fi executate lucrări de terasamente și structură rutieră, sisteme de colectare și evacuare a apelor pluviale, cu șanțuri, rigole și podețe, precum și lucrări pentru relocarea acceselor afectate. Nodurile rutiere vor beneficia de iluminat public, iar traseul va fi prevăzut cu parapete și semnalizare rutieră. Contractul include atât proiectarea, respectiv elaborarea Proiectului Tehnic și a Detaliilor de Execuție, întocmirea documentației pentru autorizarea lucrărilor și asistența tehnică, cât și execuția propriu-zisă a infrastructurii. Contract de 96,6 milioane de lei și durată de proiectare și execuție de 16 luni Valoarea totală estimată a contractului este de 96,61 milioane de lei, fără TVA. Din această sumă, aproximativ 61,25 milioane de lei sunt prevăzute pentru construcții și instalații, 7 milioane de lei pentru relocarea și protecția utilităților, circa 5,08 milioane de lei pentru lucrările de protecție a mediului și readucerea terenului la starea inițială și aproximativ 1,53 milioane de lei pentru proiectul tehnic și detaliile de execuție. Marja de buget de 25% este de circa 19,8 milioane de lei. Contractul are o durată totală de 76 de luni, din care 4 luni pentru proiectare, 12 luni pentru execuție și 60 de luni pentru perioada de garanție. Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț, componenta financiară având o pondere de 40%, iar restul punctajului fiind acordat componentei tehnice și experienței profesionale a experților-cheie. Investiția este prevăzută pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat. Obiectivul urmărit este îmbunătățirea fluenței traficului pe coridorul european E583, reducerea poluării în zona urbană a orașului Podu Iloaiei și îmbunătățirea condițiilor de circulație. Procedura a fost însă lansată cu o clauză suspensivă, semnarea contractului de lucrări fiind condiționată de încheierea contractului de finanțare prin Programul Transport 2021-2027. În cazul în care finanțarea nu va fi contractată într-o perioadă de 12 luni de la aprobarea raportului procedurii și nu va fi identificată o altă sursă de finanțare, procedura de atribuire va fi anulată.
Asocierea Construcții Erbașu , Bog’Art și Concrete & Design Solutions (CDS) a finalizat 15 dintre cele 19 tronsoane ale noului Planșeu Unirii, reprezentând aproximativ 70% din lungimea totală a noii structuri, după demolarea integrală a vechiului planșeu și finalizarea tuturor piloților necesari fundării. Odată cu avansul lucrărilor structurale, constructorii au început să redea treptat circulației zonele de la suprafață. Tronsonul rutier dintre Splaiul Independenței și Bulevardul Corneliu Coposu a fost redeschis, după refacerea părții carosabile și a trotuarelor și finalizarea marcajelor rutiere. În paralel, lucrările continuă în zona Podului Șerban Vodă și a restaurantului Horoscop, unde constructorii urmăresc finalizarea intervențiilor și ridicarea restricțiilor de circulație înainte de începerea noului an școlar. În zona restaurantului Horoscop se desfășoară lucrările corespunzătoare etapei a patra, iar finalizarea acestora va permite ridicarea ultimelor restricții de circulație instituite la începutul verii. Din echipa de proiect mai fac parte, ca subcontractanți și terți, societățile Erbașu Edil Construct SA, Erbașu Total Construct SA, Aquaproiect, Concelex , CES Consulting Services, DP Proiect Instal, Prospect Drill, Invest Servicii Comerciale, Drum Concept și MC General Construct Alfa. "Sub una dintre cele mai circulate zone ale Bucureștiului construim o nouă structură pentru următoarele generații. Deasupra ei, orașul începe, tronson cu tronson, să își recapete ritmul", au transmis reprezentanții Construcții Erbașu. Concrete & Design Solutions arată că implicarea companiei în proiect urmărește inclusiv dezvoltarea unor soluții de infrastructură pe termen lung. "Concrete & Design Solutions își reafirmă angajamentul de a contribui, prin expertiză și soluții integrate de proiectare, la dezvoltarea unor proiecte de infrastructură durabile și adaptate nevoilor orașului", au precizat reprezentanții companiei. Intervenții pentru creșterea capacității de tranzit a Dâmboviței Potrivit Primăriei Sectorului 4, în paralel cu lucrările de refacere a Planșeului Unirii, pe șantier se derulează și intervenții pentru creșterea capacității de tranzit a râului Dâmbovița. Constructorii și reprezentanții Apelor Române au realizat deja lucrări de curățare în zona celor patru sifoane, care erau aproape colmatate. În urma intervenției, au fost îndepărtate peste 1.000 de tone de deșeuri și aluviuni acumulate în timp. Totodată, la solicitarea Apelor Române, continuă montarea a două conducte de mari dimensiuni, destinate creșterii capacității de tranzit a râului Dâmbovița. Lucrările sunt realizate la mare adâncime, cu utilaje de tip TBM și cu o tehnologie similară celei utilizate la construcția metroului. În situația unor debite ridicate ale Dâmboviței, cele două conducte vor putea prelua surplusul de apă printr-un sistem de tip by-pass și îl vor direcționa în aval, diminuând astfel presiunea exercitată asupra infrastructurii din centrul Bucureștiului. De asemenea, împreună cu reprezentanții Apa Nova, constructorii au eliminat din cuva râului un masiv de beton care afecta cursul apei. Proiect de 800 de milioane de lei pentru refacerea Planșeului Proiectul este derulat de Primăria Sectorului 4 și finanțat prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny". Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 800 de milioane de lei. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții a fost elaborată de asocierea Concrete & Design Solutions - Yardman - Bau Stark - Euro Building Ideea. Documentația proiectului mai prevede realizarea unei platforme pentru asigurarea lucrărilor de întreținere, precum și menținerea căminului existent la nivelul carosabilului sau realizarea unuia nou pentru accesul la sifoane, în zona parcului. Suprafața de intervenție este de 69.480 mp, din care 36.744 mp reprezintă spații verzi afectate de lucrări, care vor fi reamenajate integral.
Lucrările de modernizare a DJ 102I, care va asigura o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov, continuă pe mai multe fronturi, cu un progres de 26%-27% pe sectorul din Prahova. La nivelul întregului proiect, stadiul fizic a ajuns la aproximativ 23% la data de 25 august 2026. Traseul modernizat are o lungime de 25,63 km. Antreprenorul general, compania Construcții Erbașu , are mobilizate în șantier aproximativ 130 de persoane și 27 de utilaje, echipele fiind implicate în lucrări de consolidare și realizarea structurilor necesare modernizării traseului montan. Potrivit Consiliului Județean (CJ) Prahova, în această perioadă se execută lucrări la zidurile de debleu și rambleu, gabioane, umpluturi în spatele zidurilor și podețe. Sunt în lucru, printre altele, elevațiile 5, 6, 14, 16, 17 și 21, precum și umpluturile aferente elevațiilor 10, 11 și 12. "Avem 26-27% progres pe sectorul din Prahova și lucrări deschise simultan în mai multe puncte. Este un proiect dificil, într-o zonă montană care presupune multe lucrări de consolidare și structuri de sprijin. Important este să menținem ritmul și mobilizarea din șantier. DJ 102I este o investiție strategică pentru Prahova, pentru Valea Doftanei și pentru legătura județului nostru cu Brașovul", a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele CJ Prahova, care a verificat în teren evoluția lucrărilor și nivelul de mobilizare de pe șantier. Modernizarea DJ 102I va crea o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov. Investiția are un rol important atât pentru îmbunătățirea mobilității locuitorilor, cât și pentru dezvoltarea turistică a zonei montane. Totodată, noua legătură este proiectată să contribuie la conturarea unei alternative de circulație pe relația Prahova-Brașov, oferind o nouă opțiune rutieră între cele două județe. Proiectul vizează transformarea DJ 102I într-un drum modern, adaptat cerințelor actuale de trafic și siguranță rutieră. Printre principalele lucrări prevăzute se află realizarea unei structuri rutiere complet modernizate, amenajarea unei platforme de 8 metri, cu două benzi de circulație, execuția de acostamente și rigole pentru drenaj eficient, construirea de poduri și podețe noi, modernizarea acceselor și amenajarea de parcări. Valoarea totală actualizată a investiției se ridică la 431,5 milioane de lei (circa 85 milioane de euro). Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit în martie 2023 companiei Construcții Erbașu, la o valoare inițială de 312,87 milioane de lei, fără TVA, valoare majorată ulterior la aproximativ 333,12 milioane de lei, fără TVA. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții (CNI), CJ Prahova și CJ Brașov. Proiectant general este compania Grafic Tends, iar dirigenția de șantier este asigurată de Baseli Drum Construct.
Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA) a desfășurat, în perioada 17-19 august 2026, la București, o nouă misiune de monitorizare a lucrărilor la Magistrala 6 de metrou, proiect care va asigura legătura rețelei de transport subteran cu Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni. Vizita a vizat evaluarea progresului proiectului cofinanțat prin Acordul de împrumut ROM-P5 și a inclus întâlniri cu autoritățile, constructorii și supervizorul, precum și verificări direct pe șantierele viitoarei magistrale. Delegația JICA, unul dintre finanțatorii strategici ai proiectului M6, a fost condusă de Hiroko Amano, director adjunct în cadrul Diviziei Europa - Departamentul pentru Orientul Mijlociu și Europa. Misiunea a inclus întâlniri de lucru cu reprezentanții Metrorex, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Ambasadei Japoniei în România, precum și cu supervizorul și companiile implicate în realizarea proiectului. La discuții au participat, de asemenea, reprezentanții constructorilor loturilor 1.1 și 1.2, desemnați pentru proiectarea și execuția lucrărilor de rezistență, precum și cei ai Pachetului 2, care include proiectarea și execuția lucrărilor de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și instalații de curenți slabi. Agenda misiunii JICA a cuprins atât ședințe de progres, cât și vizite pe șantierele Magistralei 6. Echipa Metrorex, coordonată de directorul general Mariana Miclăuș, a prezentat stadiul implementării, progresele înregistrate până în prezent și etapele care urmează să fie parcurse pentru continuarea proiectului. O componentă distinctă a vizitei a vizat managementul siguranței în construcții. În acest context, reprezentanții JICA au acordat o atenție specială aspectelor privind siguranța în muncă și au organizat un seminar dedicat acestei teme. Lucrările la structura de rezistență au trecut de 72% pe Secțiunea Sud La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 72% pentru structura de rezistență a Secțiunii Sud (1 Mai - Tokyo). Pe acest tronson, cele mai avansate stații erau Piața Montreal și Expoziției, ambele cu 84%, urmate de Aeroport Băneasa (83,5%), Gara Băneasa (78%) și Tokyo (74%), în timp ce la Pajura progresul ajunsese la 62%. La conexiunea cu stația existentă 1 Mai, structura era realizată în proporție de 46% pe Linia 1 și 47% pe Linia 2. În paralel, la tunelurile Secțiunii Sud au fost efectuate lucrările obligatorii de mentenanță pentru TBM-urile "Sfânta Maria" și "Sfânta Ana", primul utilaj reluând activitatea la finalul lunii iulie. Antreprenor general pentru Secțiunea Sud este asocierea Alsim Alarko - Makyol, iar supervizorul proiectului, asocierea Padeco Co., Ltd. - Oriental Consultants Global Co., Ltd. - Metroul SA. Secțiunea are un traseu de 6,6 km și, pe lângă stația 1 Mai (existentă), cuprinde 6 stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa și Tokyo. Contractul de execuție are valoarea de 1,2 miliarde lei (fără TVA). Lucrările au început în decembrie 2023 și se estimează că vor fi finalizate până în anul 2028. Proiectantul structurii este compania Concept Structure. Circa 40% stadiu la structura Secțiunii Nord La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 40% pentru Secțiunea Nord (Tokyo - Aeroport Otopeni). Pe acest tronson, cel mai avansat punct de lucru era stația Ion I.C. Brătianu, cu 71,5%, urmată de Otopeni (51%), Aeroport Otopeni (46%), Paris (26%), Washington și Bruxelles (câte 19%). Secțiunea Nord (Lotul 1.2) are un traseu de 7,6 km și va cuprinde șase stații noi: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroportul Otopeni. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023, având valoarea de atribuire de 1,28 miliarde lei (fără TVA). Antreprenor general al lucrărilor pe Secțiunea Nord este asocierea Gülermak Ağir Sanayi Insaat ve Taahhüt AS - Somet SA, iar proiectanți sunt 3TI Progetti și TPF Ingenieria. Proiectarea și execuția Secțiunii Nord a Magistralei 6 sunt finanțate de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile, prin creditul acordat de JICA - Japan International Cooperation Agency. În ansamblu, proiectul M6 beneficiază de finanțare guvernamentală, europeană și japoneză. Finalizarea proiectului: cel mai devreme la sfârșitul anului 2028 Magistrala 6 va asigura legătura rețelei de metrou din București cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, printr-un traseu de 14,2 km între stația 1 Mai și aeroport. Proiectul include 14,2 km de cale dublă, 12 stații moderne și 12 trenuri noi. Deși termenul contractual inițial pentru anumite loturi viza anul 2027, estimările actualizate indică faptul că întreaga magistrală ar putea fi operațională cel mai devreme către finalul anului 2028. Șantierele continuă să genereze restricții semnificative pe DN1 și Bulevardul Expoziției, afectând considerabil timpii de deplasare la intrarea în Capitală. {youtube}https://www.youtube.com/watch?v=jbrGMT6d38U{/youtube}
Asocierea Maristar Com (lider) - Viarom Construct , cu subcontractanții Infranova Soluții Tehnice în Construcții, Studio Corona SRL Civil Engineering, Vertatel International și Planexe Design, a fost desemnată câștigătoare a contractului pentru consolidarea și modernizarea Podului Băneasa, din București. Lucrările au o valoare de atribuire de 19,5 milioane de lei (circa 4 milioane de euro), fără TVA, și o durată de implementare de 20 de luni. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept, vor fi realizare lucrări de consolidare a infrastructurii și de înlocuire a suprastructurii, asigurând o durată de exploatare a podului de minimum 50 de ani, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere curente și periodice. Cu acest contract, Administrația Străzilor București a finalizat procedurile de atribuire pentru cele 3 dintre cele mai importante pasaje din Capitală, aflate în risc seismic: Pasajul Lujerului, Pasajul Bucur Obor și Podul Băneasa. Pentru contractul privind consolidarea și reabilitarea Pasajului Lujerului, constructor a fost selectată asocierea Bog'Art (lider) - Straco Holding , având ca terți susținători companiile Dineng Dev, Artehnis și Feza Taahhut AS, și ca subcontractanți societățile Proiect-Construct Regiunea Transilvania, 3TI Progetti Italia - Ingegneria Integrata SPA, Way Research, Invest Servicii Comerciale, Vertatel International și Brenneka Install . Contractul are valoarea de 187 milioane de lei (fără TVA) și o durată de implementare de 36 de luni (3 luni pentru proiectare și 33 pentru execuție). Vor fi executate lucrări de intervenții specifice pe o suprafață totală de aproape 25.000 mp, din care 15.500 mp parte carosabilă. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept (proiectant general) și East Water Drillings (proiectant de specialitate), vor fi realizare reparații la infrastructură, în timp ce suprastructura va fi schimbată parțial, aproximativ 70% din grinzi fiind degradate. În cazul Pasajului Bucur Obor, contractul, în valoare de 109 milioane de lei, a fost atribuit asocierii Concelex - X-Way Infrastructure, cu subcontractanții Zoork , Vertatel International, Quadratum Architecture , AUA Tech Support și Urban Scope . Proiectul prevede lucrări de intervenții specifice pe o suprafață totală de aproape 24.840 mp. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept (proiectant general) și East Water Drillings (proiectant de specialitate), vor fi realizate lucrări de consolidare a infrastructurilor și înlocuire a suprastructurii. Contractul prevede atât elaborarea proiectului tehnic, cât și execuția lucrărilor de modernizare și consolidare structurală. Durata de implementare estimată pentru Pasajul Obor este de 27 de luni (3 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție).
Consiliul Județean Covasna a primit 8 oferte de participare la licitația pentru reabilitarea și modernizarea DJ 114 Sânzieni - Lemnia, investiție cu o valoare estimată de 130,47 milioane de lei (circa 26 milioane de euro), fără TVA. Printre companiile înscrise în competiția pentru contract se află companii de top , precum Strabag , Citadina 98 , Geiger România , Swietelsky și Viarom Construct , potrivit informațiilor disponibile pe SEAP. Proiectul vizează modernizarea unui sector de aproximativ 20 km și include, pe lângă lucrările rutiere și de poduri, piste pentru biciclete, trotuare, iluminat inteligent, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme de monitorizare a traficului. Cele 8 oferte participante la licitație se află încă în etapa de evaluare, al cărei termen a fost prelungit. Acestea au fost depuse de: 1. Strabag, având ca subcontractanți companiile Patrik Silva, Connexion Group, Montrepcom, Züblin România , Manro, Muzeul Județean Mureș și Integrated Engineering Systems; 2. Diferit AG, având ca subcontractanți companiile Egas, Altimate, Construcții Feroviare Mureș, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Agisfor, Electro-Aparataj și Diferit; 3. Asocierea Citadina 98 (lider) - Valdek Impex - Drum Asfalt, având ca subcontractanți companiile Electroconstrucția Elco, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Flash Lighting Services, Montrepcom și Construcții Feroviare Mureș; 4. Asocierea ING Service (lider) - Euro Strada, având ca subcontractanți companiile Montrepcom, Construcții Feroviare Mureș, Tigra-Will, Muzeul Secuiesc al Ciucului și Green Regard Tech; 5. Asocierea Geiger Brașov (lider) - Geiger Transilvania - Drumuri și Poduri Covasna, având ca subcontractanți companiile Aloton, Electric Light Expert, Pro Hart Group, Patrik Silva, Arheosib Consulting și Construcții Feroviare Mureș; 6. Asocierea Transilvania Grand Construct (lider) - Frasinul , având ca subcontractanți companiile Electro-Aparataj, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Dianova Instal și PIM Corporation; 7. Asocierea Swietelsky Construct (lider) - Viarom Construct - Swietelsky Magyarorszag Kft, având ca subcontractanți companiile Sanel, Montrepcom, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Aloton; 8. Asocierea Autoprima Serv (lider) - Miracons - Kronstarr Bau Company - CML.RO, având ca subcontractanți companiile San Electroterm Grup, Gazmind, Acormed, Construcții Feroviare Mureș, Arheosib Consulting și Terra Silva. Aproximativ 20 km de drum județean vor fi modernizați Contractul vizează reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de aproximativ 20 km din DJ 114, obiectivul principal fiind creșterea viabilității și siguranței sectorului rutier. Lucrările vor include sporirea capacității portante a drumului, îmbunătățirea sistemului de scurgere a apelor și instalarea semnalizării rutiere conform normelor în vigoare. Proiectul prevede, totodată, amenajarea intersecțiilor cu rețelele rutiere existente, a celor cu drumurile și accesele agricole, precum și modernizarea acceselor către proprietăți. O componentă importantă o reprezintă reabilitarea și modernizarea lucrărilor pentru evacuarea apelor, inclusiv a podurilor și podețelor. Investiția mai cuprinde amenajarea de parcări, trotuare, piste pentru biciclete, stații de autobuz și spații verzi. Modernizarea DJ 114 include și o componentă consistentă de infrastructură inteligentă. Pe întregul traseu vizat este prevăzută implementarea unui sistem de iluminat "smart", precum și a unui sistem pentru monitorizarea traficului și controlul greutății vehiculelor. În cadrul proiectului vor fi instalate stații de încărcare pentru automobile electrice, senzori de poluare, detectoare de zgomot, senzori pentru măsurarea densității traficului și echipamente pentru controlul greutății. Documentația mai prevede implementarea unor soluții tehnologice destinate îmbunătățirii siguranței rutiere. Durata de realizare a proiectului prevăzută în documentația de atribuire este de 108 luni. Proiectul beneficiază de finanțare europeană, prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027. Serviciile de proiectare, inclusiv elaborarea DTAC, PT, DE, a caietelor de sarcini și DTOE au fost elaborate de Like Consulting , care va asigura și asistența tehnică din partea proiectantului pe întregaa durată de execuție a lucrărilor.
Lucrările de modernizare a liniilor de tramvai din București avansează conform graficului general, iar în două puncte importante ale proiectului - Podul Constanța și Lacul Tei, aferente loturilor 4 și 6 - echipele Construcții Erbașu sunt în avans față de programul de execuție. Ritmul lucrărilor permite prioritizarea celor două zone, cu obiectivul de a reduce pe cât posibil impactul șantierelor asupra circulației. La Podul Constanța, echipele Construcții Erbașu au început deja montarea componentelor noii căi de rulare, respectiv a traverselor și șinelor. Lucrările au fost accelerate și prioritizate, astfel încât intervențiile de sub pod să poată fi finalizate în prima parte a lunii septembrie. Un avans față de program se înregistrează și pe segmentul Lacul Tei, unde lucrările sunt înaintea graficului avut în vedere pentru această etapă. Constructorii estimează continuarea intervențiilor în ritm susținut, luna octombrie fiind reperul pentru finalizarea lucrărilor din această zonă. În paralel, lucrările continuă și pe celelalte segmente aflate în execuție, în funcție de etapele tehnologice și de situația infrastructurii descoperite în teren. Important de menționat este că, pe anumite tronsoane, lucrările de modernizare presupun și intervenții importante asupra rețelelor de utilități aflate sub actuala cale de rulare. Conductele vechi de apă, canalizare sau gaze identificate în aceste zone trebuie înlocuite înainte de montarea noii infrastructuri de tramvai. Intervențiile trebuie coordonate cu administratorii rețelelor de utilități și finalizate înainte de lucrările la noua cale de rulare și de refacerea carosabilului, pentru a evita intervenții ulterioare asupra infrastructurii nou executate. Înlocuirea acestor rețele în această etapă este necesară pentru ca, după finalizarea liniei și refacerea carosabilului, infrastructura nou executată să nu fie afectată de eventuale intervenții la conductele vechi. Avansul înregistrat în cele două zone vine în contextul în care constructorii și beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului București, au prioritizat intervențiile cu impact direct asupra circulației, astfel încât perioadele de restricții să fie reduse pe cât posibil. Lucrările aferente loturilor 4 și 6 sunt executate de Construcții Erbașu în asociere cu Tancrad București.
După mai multe decenii în care lipsa conexiunilor rapide a limitat competitivitatea provinciei istorice Moldova, axele A7 și A8 au intrat într-o etapă care poate modifica structural economia regiunii. Lucrările avansează, contractele acoperă tot mai multe sectoare, iar perspectiva unei legături continue spre Transilvania, Republica Moldova și coridoarele Europei Centrale capătă consistență. În paralel, volumul record de proiecte pune presiune pe capacitatea administrativă, finanțarea multianuală, resursa umană și aprovizionarea cu materiale. Asociația " Moldova Vrea Autostradă" (MVA), organizație civică independentă implicată în monitorizarea proiectelor A7, A8 și A13, urmărește din teren evoluția șantierelor și susține accelerarea investițiilor strategice. În cele ce urmează, Flaviu Manea, președintele asociației MVA , analizează progresele din 2026, blocajele care continuă să afecteze implementarea, impactul economic al Autostrăzii Unirii și prioritățile necesare pentru dezvoltarea coerentă a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, logistice și energetice din estul României. - Cum evaluați, la jumătatea anului 2026, ritmul de implementare a marilor proiecte de infrastructură rutieră din Moldova, în special Autostrada A7 și Autostrada A8? Care sunt cele mai importante progrese și cele mai mari motive de îngrijorare? - Suntem într-un moment istoric pentru Moldova. Pe axa A7 Ploiești - Siret, 2025 a fost anul în care regiunea noastră a devenit, în sfârșit, marea beneficiară a inaugurărilor: aproximativ două treimi din kilometrii de autostradă deschiși la nivel național au fost pe axa care deservește Moldova, inclusiv legătura continuă Buzău - Focșani - Adjud. În 2026 așteptăm închiderea etapizată a segmentului până la Pașcani – întâi Bacău, apoi Săbăoani și, spre finalul anului, Pașcani, unde prinde contur și nodul Turbion A7 x A8, viitoarea inimă rutieră a Moldovei, pe care echipele noastre de monitorizare o filmează constant din dronă în deja celebrele Dronathoane MVA (avem 12 ediții până acum). Iar de la Pașcani înspre nord, către Suceava și Siret, avem din fericire finanțarea asigurată prin programul european SAFE și contracte de execuție semnate, o garanție că A7 nu se oprește la jumătatea drumului, ci merge până la granița cu Ucraina. Pe A8, vestea excelentă a acestui an este că, după contractarea loturilor de la est de Moțca – sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, inclusiv Lotul 4 semnat la începutul lui iulie, care aduce în premieră primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova – întreaga autostradă, inclusiv sectorul montan, are constructori desemnați. Se așteaptă doar soluționarea ultimei contestații. Este un prag pe care, acum câțiva ani, puțini îl credeau posibil. Motivele de îngrijorare rămân însă: ritmul de mobilizare încă modest pe unele loturi montane aflate în execuție, întârzierile dintre semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere și fiecare lună pierdută în proceduri, care înseamnă bani europeni puși în risc. - Din perspectiva asociației MVA, care sunt principalele blocaje care continuă să întârzie proiectele de infrastructură majoră din România: procedurile de avizare, exproprierile, capacitatea administrativă, finanțarea sau execuția lucrărilor? - Toate contează, dar din monitorizarea noastră de teren și din datele oficiale pe care le urmărim sistematic, ierarhia arată astfel: Primul blocaj este capacitatea administrativă și birocrația internă a beneficiarilor publici: termene de evaluare a ofertelor prelungite nejustificat – am semnalat public cazuri în care evaluarea a fost împinsă cu peste un an – intervale mari între semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere, autorizații de construire care întârzie. Sunt etape care nu depind de constructori, ci exclusiv de stat. Al doilea este fenomenul contestațiilor și para-contestațiilor. Aici trebuie spus deschis: legislația care ar trebui să prevină abuzul de contestații nu este foarte eficientă. Puțini achizitori ajung să execute efectiv garanțiile depuse de contestatari, deși acestora nu li s-a dat dreptate. Atâta timp cât contestația abuzivă nu costă aproape nimic în practică, ea va rămâne un instrument de blocaj, iar zeci de kilometri de autostradă vor sta pe loc în etapa dinaintea semnării. Al treilea aspect ține de finanțare, dar aș nuanța: nu vorbim atât despre o lipsă de finanțare, cât despre o lipsă de încredere în finanțare. Timpul a demonstrat că toate facturile au fost plătite până la scadență, iar constructorii de autostrăzi au încheiat anul fiscal 2025 cu profit cu două cifre și zero arierate. Ceea ce lipsește este predictibilitatea: o bugetare multianuală clară, care să le permită tuturor jucătorilor să investească în capacitate cu încredere, mai ales acum, când mai multe autostrăzi majore vor "alerga" simultan pe bugetul de stat. În ceea ce privește execuția propriu-zisă, ne bucurăm că constructorii au acces la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Provocarea reală este resursa umană, la toate nivelurile – de la muncitori calificați la ingineri și personal de supervizare, calitatea lucrărilor depinde enorm de modul în care se face execuția. Avizele și exproprierile, problemele cadastrale sau litigiile juridice rămân probleme reale, dar punctuale. - Autostrada A8 este considerată un proiect strategic atât pentru conectarea Moldovei cu Transilvania, cât și pentru integrarea în coridoarele europene de transport. Ce impact economic și investițional estimați că va avea finalizarea acestei autostrăzi asupra regiunii? - A8 este proiectul care schimbă cu adevărat paradigma. Dacă A7 facilitează în primul rând tranzitul pe direcția nord-sud și leagă Moldova de Capitală, A8 sparge bariera istorică a Carpaților Orientali și conectează direct Moldova de Transilvania și, mai departe, de rețeaua de autostrăzi a Europei Centrale. Estimăm o reducere de circa 40% a timpilor de parcurs pentru transportatorii de marfă pe relația Iași - Cluj, prin eliminarea traversării localităților și a traseelor sinuoase. Efectele se văd deja în anticipare: investitori din industriile productive, cu plusvaloare, prospectează terenuri în vecinătatea traseului A8 și parcurile industriale din zona Iași, Pașcani și Roman. Finalizarea autostrăzii va debloca acest potențial: relocări industriale, logistică, valorificarea unei resurse umane tinere și calificate, cu un pol universitar și IT puternic la Iași. Nu în ultimul rând, A8 nu se termină la Iași. În viziunea europeană, coridorul continuă spre Chișinău și Odesa, iar Iașiul devine placă turnantă pentru fluxurile către și dinspre Republica Moldova, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Faptul că proiectul este parte a coridorului de mobilitate militară avut în vedere de UE prin inițiativa Readiness 2030 îi adaugă o miză strategică pe care România nu își permite să o rateze. - Cum apreciați activitatea CNIR și CNAIR în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor de infrastructură? Considerați că noua structură instituțională contribuie la accelerarea investițiilor? - Apreciem echilibrat și pe bază de rezultate. Merită reamintit că operaționalizarea CNIR a fost un jalon asumat în PNRR, deci este dificil spre imposibil să schimbăm această decizie fără să ne coste enorm de mult. Discuția utilă nu este "dacă", ci "cum" facem ca cele două companii să livreze. Pe termen foarte scurt, existența competitivă a celor două companii poate însemna o oportunitate reală pentru creșterea capacității statului, per ansamblu, de a implementa proiectele rutiere – un portofoliu record cere capacitate suplimentară de procesare. CNAIR a demonstrat pe A7 că statul român poate livra kilometri de autostradă în ritm susținut atunci când finanțarea este asigurată și contractele sunt bine gestionate, dar am întâlnit și întârzieri inexplicabile fie în demararea procedurilor de achiziție, în evaluarea lor sau în emiterea Ordinului de începere a lucrărilor, ceea ce ne-a costat (ex. loturile din A8 care au pierdut finanțarea prin PNRR). CNIR, la rândul său, a dus la capăt licitațiile pentru sectorul ieșean al A8, inclusiv Lotul 4 cu componenta transfrontalieră. Se observă că CNIR este o companie mai modernă, mai transparentă, mai deschisă spre nou, dar trebuie spus onest că abia în viitor va trece prin adevăratul test: dificultățile gestionării relației cu constructorii, pe șantiere deschise, cu revendicări, claim-uri și situații de teren. Deocamdată însă s-au descurcat conform așteptărilor noastre. Ca asociație, vom judeca ambele companii după aceleași criterii pe care le aplicăm de ani de zile: termene respectate, transparență în raportarea stadiilor fizice și predictibilitate pentru constructori. Instituțiile nu se validează prin organigrame, ci prin kilometri recepționați. - În ultimii ani, constructorii români și internaționali și-au crescut semnificativ capacitatea de execuție. Considerați că industria construcțiilor este pregătită să gestioneze simultan volumul record de proiecte aflate în derulare sau există riscul unor întârzieri generate de lipsa resurselor? - Industria a făcut un salt remarcabil – o vedem lot cu lot, în teren. Antreprenorii români au demonstrat pe A7 mobilizări la standarde care păreau imposibile acum un deceniu, iar intrarea unor jucători internaționali serioși pe loturile A8 confirmă atractivitatea pieței. Ne bucură accesul constructorilor la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Riscul real ține de suprapunerea de vârf din 2026-2028, când sectoarele montane ale A8, A1 Sibiu - Pitești, A13 și salba de drumuri expres vor concura simultan pentru agregate, materii prime, forță de muncă specializată și utilaje. Aici statul are un rol activ de jucat: ar trebui să faciliteze accesul constructorilor la materii prime – de la agregate și balastiere la bitum și ciment – și să încurajeze producția locală a elementelor de infrastructură, de la prefabricate la structuri metalice. Fiecare element produs în regiune înseamnă costuri mai mici, termene mai sigure și valoare adăugată care rămâne în economia românească. Iar dincolo de tehnologie și materiale, este nevoie de resursă umană la toate nivelurile: muncitori calificați, mecanici de utilaje, ingineri, personal de laborator și supervizare. Dacă statul asigură cash-flow predictibil, plăți la timp și fronturi de lucru eliberate, industria va fi la înălțimea volumului record de proiecte. - Ce alte investiții în infrastructura de transport considerați esențiale pentru dezvoltarea Moldovei, dincolo de autostrăzi? Mă refer la modernizarea căilor ferate, a aeroporturilor, a centurilor ocolitoare sau a conexiunilor logistice. - Am spus-o constant: Moldova nu duce lipsă doar de autostrăzi, ci și de conexiuni feroviare moderne. Prioritatea majoră este modernizarea magistralelor feroviare care leagă regiunea de restul țării și de frontiera cu Republica Moldova – axele Pașcani - Iași - Ungheni frontieră (Magistrala M606) și Iași - Tecuci (Magistrala M600) – unde vitezele actuale sunt nedemne de secolul XXI. Spre exemplu M600 (Iași - Tecuci) nu este încă electrificată, viteza comercială în regiune este în continuare foarte mică, materialul rulant este vechi și necorespunzător din punct de vedere tehnic, calea de rulare are probleme. Ne bucură că transportul metropolitan a trecut din faza de discuție în cea de accesare a fondurilor europene: trenul metropolitan al zonei Iași, cu orizont de implementare până în 2029, va schimba mobilitatea zilnică a zeci de mii de oameni. Aeroportul Internațional Iași trebuie susținut în continuare ca poartă aeriană a regiunii, iar conectarea lui rapidă la rețeaua de mare viteză este esențială – salutăm faptul că Lotul 4 al A8 include nodul de perspectivă pentru drumul de legătură către Aeroport și viitorul Spital Regional. La nivel urban și logistic, centurile ocolitoare rămân vitale: MVA a propus încă de acum câțiva ani varianta ocolitoare Iași-Est, care va degreva traficul din zona sudică și estică a municipiului. Adăugăm salba de drumuri expres a regiunii (Bacău - Piatra Neamț, legăturile spre Brăila - Galați), autostrada A13 Bacău - Brașov ca al doilea coridor peste Carpați și consolidarea conexiunilor peste Prut cu ansamblul de poduri inclusiv cel de la Ungheni si Drumul Expres Tișița - Albița. Și mai este un aspect prea des uitat: infrastructura energetică. Toate tipurile de infrastructură de transport – autostrăzi cu stații de încărcare electrică, cale ferată electrificată, aeroporturi, tren metropolitan – vor avea nevoie de rețele electrice moderne și capacitate de stocare și alimentare corespunzătoare. Infrastructura este un sistem: rutier, feroviar, aerian, logistic și energetic, toate trebuie planificate și dezvoltate împreună. - Care sunt prioritățile Asociației "Moldova Vrea Autostradă" pentru perioada următoare și ce mesaj transmiteți autorităților și mediului de afaceri privind importanța accelerării investițiilor în infrastructura de transport din estul României? - Prioritățile noastre rămân cele care ne definesc de la înființare: monitorizare, advocacy și educație. Continuăm monitorizarea independentă din teren și din dronă a șantierelor A7 și A8 – arhiva Dronathon MVA documentează lot cu lot evoluția lucrărilor – și dezvoltăm "Radarul Civic pentru A8" , platforma digitală prin care orice cetățean poate urmări transparent stadiul proiectelor. În paralel, derulăm proiecte de educație și siguranță rutieră, pentru că o autostradă sigură se construiește nu doar cu utilaje, ci și cu cetățeni informați și responsabili. Propunem proiecte și argumente tehnice, suntem parteneri de dialog și, după ce am avut statut de membru observator pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, am devenit membri cu drept de vot în Comitetul de Monitorizare al Programului Transport 2021-2027 și acum suntem parte a Grupurilor de lucru pentru Planul Național și Regional de Parteneriat (PNPR) 2028-2034. Pe zona de advocacy, vom continua să cerem ferm emiterea rapidă a ordinelor de începere pe loturile contractate ale A8, soluționarea cu celeritate a ultimei contestații (lotul Târgu-Frumos - Lețcani din A8), asumare bugetară multianuală predictibilă corelat cu abordarea și protejarea fiecărui euro nerambursabil disponibil din PNRR, Programul Transport actual și viitor, instrumentul SAFE. Și, o informație pe care o anunțăm în premieră: "Moldova Vrea Autostradă" este membră fondatoare a unei noi asociații – Moldova Vrea Infrastructură – prin care dorim să replicăm implicarea civică constructivă, curată și de bun simț care ne-a consacrat, în mai multe tipuri de infrastructură care să deservească zona Moldovei: feroviar, aerian, energetic, medical, educațional, logistic, sportiv. Obiectivul este același dintotdeauna: premisele unei dezvoltări echilibrate și coezive a regiunii. Mesajul nostru către autorități este simplu: Moldova vrea responsabilitate. Cerem consens politic, dincolo de culori de partid, pentru proiectele regiunii. Mediului de afaceri îi transmitem că Moldova devine, în sfârșit, o regiune conectată: cine investește acum, în anticiparea A7 și A8, va culege primul roadele. Suntem o asociație apolitică, independentă, formată din voluntari, și rămânem un partener constructiv, dar exigent, pentru toți cei care construiesc, la propriu, viitorul acestei regiuni.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Lotului 5 Băile Herculane - P.O. Nou Poarta, parte a proiectului de reabilitare a liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș. Contractul, cu o valoare de 18,64 milioane de lei (fără TVA), a fost atribuit asocierii ISPCF SA (lider) - TPF Inginerie - Vio-Top. Proiectul vizează supervizarea lucrărilor pe o lungime de 32,6 km (Magistrala 100), incluzând reabilitarea liniilor existente și construcția unor elemente noi de infrastructură pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara (județul Caraș-Severin). Valoarea ofertei câștigătoare este de 18,64 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată a contractului este de 183 luni și include 12 luni pentru proiectare, 48 pentru execuție, 120 de luni garanție și alte 3 pentru perioada post-garanție. Antreprenor general al proiectului este compania PORR Construct, care va implementa proiectul alături de grupurile IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH, Kontron Transportation GmbH, PORR Bau GmbH, PORR, Hitachi Rail GTS Deutschland GmbH și Hitachi Rail GTS România - ca terți susținători, și de companiile Pirotehnic OSB, SSF-RO, Proiect Consult, Eco Geodrum, IMSAT, Egis România, Anayar Garden, Salubris Waste Management, Elektra Invest și Muzeul Olteniei Craiova, ca subcontractanți. Oferta financiară a PORR Construct a fost de 2,14 miliarde lei (circa 428 milioane de euro), fără TVA. Sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat. Lucrările includ îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului (25 kV), mărirea capacității de tranzit, modernizarea stațiilor (inclusiv haltele de mișcare) de pe întreaga linie, construcția drumurilor de întreținere de-a lungul căii ferate, reabilitarea/ modernizarea clădirilor stațiilor de călători, incluzând construcțiile pasarelelor și/sau tunelurilor pietonale și ridicarea nivelului peroanelor, montarea de panouri fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a nivelului de zgomot, precum și instalarea de sisteme de centralizare electronică noi, în stații, și introducerea sistemului de siguranță ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R). Pe traseu vor fi modernizate și 6 stații CF Băile Herculane, Mehadia Nouă, Mehadia, Iablanița, Crușovăț, Domașnea Cornea, precum și 54 de podețe, 16 poduri, un pasaj superior și vor fi construite un viaduct nou (7x50 m) și un tunel nou - Poarta I (1.279 m, galerie dublă). De asemenea, va fi reabilitat și tunelul Rachitoberg (496 m). Studiul de fezabilitate necesar proiectului de reabilitare a CF Craiova - Caransebeș a fost elaborat de asocierea Italferr SpA - ISPCF SA - Italrom Inginerie Internațională.
România traversează una dintre cele mai intense perioade de investiții în infrastructura de transport, cu proiecte majore aflate simultan în execuție pe segmentele rutier, feroviar și de metrou. Finalizarea programului PNRR, constrângerile bugetare și necesitatea respectării jaloanelor asumate transformă anul 2026 într-un test decisiv pentru capacitatea administrativă a statului și pentru piața locală a construcțiilor. Autostrada Moldovei A7, Autostrada de Centură a Capitalei A0, Autostrada Transilvania și modernizarea principalelor magistrale feroviare se află între investițiile care pot modifica semnificativ conectivitatea teritorială și competitivitatea economică. Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii , prezintă prioritățile pentru perioada următoare în domeniu, criteriile de etapizare a proiectelor și efectele reorganizării instituționale din sectorul rutier. Oficialul analizează totodată capacitatea constructorilor de a gestiona volumul fără precedent de lucrări, principalele blocaje întâlnite pe șantiere și modificările procedurale necesare pentru accelerarea investițiilor. În perspectivă, strategia pentru intervalul 2027-2030 a MTI urmărește conectarea provinciilor istorice prin infrastructură modernă și consolidarea rolului României de nod logistic regional și poartă estică a Uniunii Europene. - Care sunt proiectele pe care le considerați definitorii pentru anul 2026 și ce rezultate concrete estimați că vor fi livrate până la finalul acestuia? - Anul 2026 poate deveni un an istoric pentru infrastructura de transport din România, iar la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii lucrăm în fiecare zi pentru a transforma acest obiectiv în realitate. Dacă vorbim despre proiecte definitorii, primul exemplu este Autostrada Moldovei A7, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere că programul PNRR ajunge la final în acest an, depunem împreună cu antreprenorii eforturi consistente pentru a îndeplini toate jaloanele asumate și pentru a valorifica integral finanțarea europeană disponibilă. Un alt proiect strategic este Autostrada de Centură a Capitalei A0. Obiectivul nostru este ca până la finalul anului să circulăm integral pe inelul de autostradă din jurul Bucureștiului, un proiect cu impact major asupra mobilității și competitivității economice a regiunii. De asemenea, 2026 poate deveni un an record pentru Autostrada Transilvania. După mulți ani de promisiuni și termene ratate, există premisele inaugurării a aproape 100 de kilometri noi. Practic, între Târgu Mureș și Oradea ar mai rămâne nefinalizat un singur sector, cel mai complex din punct de vedere tehnic, situat în zona Zalăului. Pe calea ferată, sunt esențiale proiectele de modernizare a magistralelor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Arad - Timișoara - Caransebeș, finanțate tot prin PNRR. În paralel, acordăm o atenție deosebită intervențiilor de tip "quick wins", investiții de dimensiuni mai reduse, dar cu efecte imediate în eliminarea restricțiilor de viteză și creșterea performanței rețelei feroviare naționale. - Ce probleme identificați cel mai frecvent în timpul vizitelor pe șantiere și în ce măsură contribuie monitorizarea directă la respectarea graficelor de execuție? - Marile proiecte de infrastructură, cu valori de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, presupun un proces extrem de complex și interdisciplinar. Vorbim despre proceduri de achiziție, exproprieri, avize, acorduri de mediu, autorizații, relația cu autoritățile locale și cu cetățenii afectați de proiecte, dificultăți tehnice, alunecări de teren, probleme de aprovizionare, fluctuații ale prețurilor și multe alte provocări. În esență, infrastructura funcționează ca un lanț cu foarte multe verigi. Dacă una dintre ele se blochează, întregul proiect poate avea de suferit. Tocmai de aceea consider foarte importantă prezența în teren. Vizitele pe șantiere oferă o perspectivă directă asupra realității de la firul ierbii și completează informațiile pe care le primim la nivelul Ministerului. Discuțiile cu antreprenorii, proiectanții, consultanții și reprezentanții autorităților locale permit identificarea timpurie a riscurilor și intervenția înainte ca acestea să genereze întârzieri majore. Monitorizarea constantă nu înlocuiește mecanismele contractuale, dar contribuie semnificativ la anticiparea problemelor și la menținerea unui ritm susținut de execuție. - Cum vor fi prioritizate investițiile în infrastructura de transport în contextul constrângerilor bugetare și al renegocierii PNRR? - În perioada imediat următoare, prioritatea absolută o reprezintă proiectele finanțate prin PNRR. Facem toate eforturile necesare pentru a îndeplini până la finalul lunii august toate jaloanele asumate, astfel încât România să beneficieze integral de fondurile europene disponibile. Dincolo de această prioritate, trebuie să recunoaștem că necesarul de investiții în infrastructura de transport depășește cu mult capacitatea de finanțare disponibilă pe termen scurt. România are nevoie de o etapizare firească și responsabilă a proiectelor, realizată în funcție de fondurile europene disponibile, de capacitatea administrativă și de limitele bugetare necesare pentru respectarea țintelor de deficit. În prezent, bugetul Ministerului Transporturilor destinat investițiilor este de aproximativ 7 miliarde de euro anual. În schimb, valoarea totală a proiectelor aflate în diferite faze de pregătire și implementare se ridică la multe zeci de miliarde de euro. În acest context, prioritizarea devine inevitabilă și trebuie făcută pe criterii obiective, care să maximizeze impactul economic și social al investițiilor. - Considerați că antreprenorii și autoritățile beneficiare au capacitatea tehnică și administrativă necesară pentru implementarea volumului actual de investiții fără întârzieri semnificative? - Unul dintre motivele de satisfacție pentru noi este faptul că piața construcțiilor de infrastructură a reușit să absoarbă o creștere fără precedent a investițiilor în ultimii ani. Dacă în anul 2020 valoarea investițiilor era de puțin peste un miliard de euro, astăzi depășim pragul de 7 miliarde de euro anual. Acești bani se transformă în autostrăzi, linii de cale ferată modernizate, trenuri noi, magistrale de metrou și alte proiecte care schimbă fundamental infrastructura României. În același timp, această creștere a contribuit la dezvoltarea unei piețe mai mature a constructorilor. Vedem companii care investesc în utilaje moderne, atrag specialiști români și străini și își consolidează capacitatea de a livra proiecte complexe. Tot mai multe firme sunt pregătite nu doar pentru proiectele din România, ci și pentru o eventuală extindere regională. Desigur, există în continuare provocări și nevoia de creștere nu s-a epuizat. Dorim să recuperăm într-un interval relativ scurt decalaje acumulate în multe decenii. Din acest punct de vedere, cred că piața are încă potențial de dezvoltare. Întrebarea esențială este dacă vom reuși, ca stat, să menținem și să creștem nivelul investițiilor necesar pentru susținerea acestui ritm. - Cum vedeți colaborarea dintre MTI, CNAIR și CNIR și ce beneficii va aduce reorganizarea pentru ritmul de implementare a investițiilor? - În urma reformelor asumate prin PNRR și a cadrului legislativ adoptat anterior, Compania Națională de Investiții Rutiere reprezintă noua structură responsabilă de implementarea proiectelor noi de infrastructură rutieră majoră. Obiectivul acestei reorganizări este clar: separarea activităților de dezvoltare a rețelei de cele privind administrarea și întreținerea infrastructurii existente. Astfel, CNIR se concentrează pe pregătirea și implementarea marilor proiecte de autostrăzi și drumuri expres, în timp ce CNAIR își păstrează rolul principal în administrarea și întreținerea rețelei aflate în exploatare. Obiectivul CNIR este să crească ritmul de livrare și calitatea acestor proiecte majore și, până în acest moment, o face foarte bine. În actuala perioadă de tranziție, în care ambele companii gestionează proiecte importante, este firesc să existe uneori suprapuneri și o anumită competiție instituțională. Sunt însă convins că, după finalizarea procesului de transfer, responsabilitățile vor fi clar delimitate, iar fiecare companie se va concentra pe propriul domeniu de activitate, în beneficiul implementării mai eficiente a investițiilor. - Ce modificări legislative, procedurale sau tehnice sunt necesare pentru accelerarea proiectelor și reducerea blocajelor din fazele de proiectare, avizare și execuție? - Există mai multe direcții în care putem eficientiza procesele actuale. În primul rând, consider utilă introducerea unui sistem de clasificare a constructorilor pe baza experienței și performanței demonstrate, similar modelelor existente în numeroase state europene. Un astfel de mecanism ar permite participarea la proiecte de complexitate ridicată doar a companiilor care au demonstrat anterior capacitatea de a executa lucrări similare. În prezent, la fiecare procedură de achiziție sunt analizate volume foarte mari de documente care verifică, în esență, aceleași aspecte de eligibilitate și experiență. O altă zonă care necesită simplificare este procedura de scoatere din circuitul forestier a terenurilor afectate de proiectele de infrastructură. Deși rezultatul final este, în majoritatea cazurilor, previzibil, procedura rămâne una lungă și consumatoare de timp. De asemenea, cred că trebuie reanalizat modul în care sunt gestionate documentele de calitate în șantiere. În prezent, marile proiecte generează volume impresionante de documentație, care consumă resurse administrative importante. Cu toate acestea, experiența ultimilor ani arată că existența unei cantități foarte mari de documente nu garantează automat și calitatea execuției. Au existat situații în care au apărut deficiențe de execuție, în ciuda unui volum considerabil de verificări birocratice. Este un subiect care merită analizat pentru a găsi un echilibru mai bun între controlul calității și eficiența proceselor. - Care sunt obiectivele strategice ale României pentru perioada 2027-2030 și ce proiecte vor schimba cel mai mult conectivitatea și competitivitatea economică a țării? - Pentru perioada 2027-2030, obiectivul strategic principal trebuie să fie conectarea provinciilor istorice ale României prin infrastructură modernă, atât rutieră, cât și feroviară. Mi-aș dori ca la finalul acestui deceniu să putem călători exclusiv pe autostradă sau pe linii feroviare modernizate, cu trenuri noi și servicii competitive, între marile regiuni ale țării: de la Iași la Craiova, de la Constanța la Oradea, de la Timișoara la Giurgiu și către toate marile centre economice. La fel de importante sunt conexiunile transfrontaliere moderne către statele vecine. România trebuie să își consolideze rolul de nod logistic regional și de poartă estică a Uniunii Europene. Investițiile în coridoarele europene de transport, în infrastructura feroviară și în conectivitatea regională vor avea un impact direct asupra competitivității economiei și asupra calității vieții cetățenilor.
Compania Națională de Investiții Rutiere ( CNIR ) SA pregătește startul construcției Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii (A8), Iași - Vama Ungheni. Recent, conducerea societății a participat la o ședință de lucru desfășurată la Chișinău, dedicată implementării contractului de proiectare și execuție. Finanțat prin mecanismul SAFE, proiectul include, în premieră, și primii kilometri de autostradă ce vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Întâlnirea a reunit reprezentanții CNIR, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, ai Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova și ai asocierii de constructori italieni Itinera - Saipem - ICM, care va începe în august proiectarea lucrărilor. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a precizat că una dintre principalele teme ale discuțiilor a fost reducerea perioadei alocate proiectării. "În cadrul întâlnirii, am discutat cu viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, cu directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova, Ștefan Popa, și cu reprezentantul antreprenorului, posibilitatea de a accelera realizarea Proiectului Tehnic. Ne dorim să devansăm termenul de 10 luni pentru că va contribui la pregătirea și avizarea documentațiilor necesare derulării procedurilor de expropriere, precum și a celorlalte avize, acorduri și autorizații necesare pentru realizarea traseului autostrăzii pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat Gabriel Budescu. În cadrul reuniunii au fost analizate aspectele tehnice privind elaborarea proiectului, fiind oferite proiectantului clarificări referitoare la studiile geotehnice și topografice, precum și la celelalte investigații și activități necesare întocmirii documentației tehnice. De asemenea, participanții au discutat despre modul de derulare a contractului, corelarea activităților dintre părți, responsabilitățile fiecărei instituții implicate și etapele necesare pentru continuarea implementării investiției. Contract de 3,57 miliarde lei pentru 15,5 km de autostradă Contractul pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii a fost semnat la 2 iulie 2026 cu asocierea italiană Itinera - Saipem - ICM. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde lei, iar durata totală de implementare este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării, iar 36 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea câștigătoare fac parte și subcontractanții Pirotehnic OSB, Luxten Lighting Company, Terra Silva, Photovoltaic Systems, Elektra Invest, Tecnic Consulting Engineering România, Muzeul Național de Istorie a României, SD Green Group și CIS Gaz. Tronsonul Iași - Vamă Ungheni va avea o lungime de 15,5 kilometri și va include 14 poduri și pasaje, două tunele - dintre care tunelul de la kilometrul 83 va avea o lungime de 1.760 metri și două noduri rutiere, respectiv un nod rutier de perspectivă pentru legătura cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești. Din 24 august începe proiectarea pentru 60 km ai Autostrăzii Unirii CNIR reamintește că, începând cu 24 august, aproximativ 60 km ai Autostrăzii Unirii, pe sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, vor intra în etapa de proiectare, în baza contractelor semnate cu asocierile UMB - EuroAsfalt, FCC Construcción și Itinera - Saipem - ICM. Studiul de fezabilitate al Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Neamț - Iași - Ungheni a fost revizuit și actualizat de compania Consitrans , alături de o echipă extinsă de proiectanți de la Artera Proiect, Pirotehnic OSB, Geostud, Drum Proiect, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" și Geo-Serv, ca subcontractanți. 14 oferte pentru contractul de supervizare a Tronsonului 4 CNIR SA a primit 14 oferte de participare la licitația pentru supervizarea lucrărilor pe tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni. Contractul are o valoare estimată de 55 milioane de lei, o durată de 110 luni, incluzând cele 46 de luni pentru proiectare și execuție, respectiv 60 de luni garanția lucrărilor. Cele 14 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 8 martie 2028, ora 18:00. Acestea au fost depuse de: 1. TPF Inginerie ; 2. Consitrans; 3. IRD Engineering; 4. EGIS România; 5. Asocierea TQM Management (lider) - Dohwa Engineering - Triangle AG; 6. Asocierea Pro Toby (lider) - Transprojekt Gdanski - B-Act Spółka Akcyjna; 7. Asocierea Infranova Soluții Tehnice în Construcții (lider) - Botek - Irimat Cons; 8. Asocierea Ghallard Sys (lider) - Gestion Integral Del Suelo Sl; 9. Asocierea Peyco Proyectos - Estudios Y Construcciones SA (lider) - K-Box Construction Design - We Project Engineering; 10. Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ, având ca subcontractant compania Metroul; 11. Asocierea Septembrie Consulting (lider) - Search Corporation - Constantina-Tamara Olcer-Cundiev Cabinet Avocat; 12. Asocierea Konsent (lider) - MGGP Engineering - MGGP; 13. Asocierea Civil Engineering Institute "Macedonia" JSc. Skopje (lider) - CCAT Solution Grup; 14. Asocierea Leviatan Design (lider) - Smart Infrastructure Solutions - Padeco Company Limited.