Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 0,6% în Uniunea Europeană şi cu 0,7% în zona euro, în septembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în ambele zone, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Prim-ministrul Luca Niculescu a declarat, joi seara, că România trebuie să producă mai mult, iar Guvernul pregăteşte un plan de relansare economică, în valoare de mai multe miliarde, care va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut în septembrie cu 2,6% în Uniunea Europeană şi cu 2,5% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, când avansul a fost de 1,9%, respectiv 2%, iar Bulgaria, Lituania, Grecia, Spania, Danemarca, Italia, Suedia, România şi Croaţia au înregistrat cele mai mari creşteri ale acestui indicator, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Puterea medie de cumpărare în România este de 11.283 euro pe cap de locuitor în 2026, de 1,8 ori mai mică decât în Europa. Ocupăm astfel pe locul 32 din 42 de țări europene, după ce am pierdut o poziție față de 2025. Totuși, locuitorii din București beneficiază de o medie de 22.941 euro, adică peste media europeană.
Inflația este cel mai mare dușman al macroeconmiei românești, conjugată cu deficitul bugetar mare, iar retrogradarea așteaptă după colț. Este opinia lui Adrian Codîrlașu, președinte CFA România și a lui Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank. ”Chiar dacă ultimii bani care trebuie să vină din PNRR vor intra în propoție de 90% până la sfârșitul anului, ca să îndeplinim ținta de deficit nugetar, nu cred că am trecut hopul”, spune Adrian Codîrlașu, președinte CFA.
România trebuie să se îndrepte spre un deficit bugetar de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2027, însă o ţintă exactă nu a fost încă stabilită, aceasta urmând să fie discutată după introducerea datelor necesare elaborării bugetului pentru anul viitor, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la nouă luni. Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare. Investițiile și cheltuielile cu datoria publică au fost prioritare în trimestrul III. Atingerea țintei de deficit în 2026 depinde ded ultimele încasări din PNRR, spăune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Economia zonei euro a înregistrat o creştere de 0,4% în trimestrul al treilea din 2026, în încetinire faţă de avansul de 0,6% din trimestrul precedent, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Eurostat, transmite CNBC. Rezultatul a depăşit totuşi estimările economiştilor consultaţi de Reuters, care anticipau o creştere de numai 0,2%, relatează News.ro.
Se apropie sărbătoarea de Halloween, acea zi a anului în care căutăm în mod deliberat să ne speriem. Facem eforturi mari pentru a-i înspăimânta pe ceilalți și, uneori, chiar și pe noi înșine. Însă, în ultimii ani, realitatea, inclusiv lumea economiei și a investițiilor, a fost plină de teamă. În plan economic, ultimele 12 luni au fost probabil cele mai înfricoșătoare din 2022 încoace, poate chiar din 2008.
Bugetul pentru anul 2027 va fi complicat de construit, în condiţiile în care România pierde finanţări din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) echivalente cu 1,5% din PIB şi trebuie să integreze cheltuieli importante pentru apărare, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, după şedinţa de Guvern.
Deficitul bugetar cash ar putea atinge ţinta de 6,25% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, însă absorbţia fondurilor europene şi rambursarea sumelor prevăzute în buget reprezintă principalele riscuri pentru execuţia bugetară, potrivit opiniei Consiliului Fiscal (CF) referitoare la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026.
Populaţie migranţi România. Ţara noastră a înregistrat cu aproape 280.000 de locuitori în plus datorită imigraţiei, în perioada 2022 - 2025, relevă datele incluse în Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert, pe baza statisticii oficiale.
Un studiu bazat pe datele din platforma Termene.ro arată evoluția mediului de afaceri local în perioada 2008-2025, oferind o imagine detaliată a transformărilor prin care a trecut: un motor care a accelerat, s-a adaptat și a navigat turbulențele globale, construind o bază de business mai mare și mai robustă.
Rectificare bugetară. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a trimis datele economice în baza cărora se va construi proiectul de rectificare bugetară. Cel mai probabil, proiectul va fi gata chiar mâine. Cât estimează CNSP că vor fi cursul de schimb valutar, PIB și salariul mediu net în perioada 2026-2029.
Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, nemodificată dobânda de referinţă, o decizie aşteptată de analişti dar care a fost eclipsată de anunţul anterior privind demisia preşedintei Christine Lagarde la data de 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de data la care se încheie în mod normal mandatul său, transmite AFP.
Tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economia României, echivalentul a 1,1% din PIB, și au susținut 161.000 de locuri de muncă, arată studiul realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.
Populaţia României, calculată în funcţie de domiciliu, a ajuns la 21,5 milioane de persoane la 1 iulie 2026, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura țării, în ultimii 20 de ani, iar acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ţine pasul cu ritmul de dezvoltare al pieţei, a afirmat directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), Sebastian Metz.
Industria auto din România, care generează circa 14% din PIB în mare parte prin companii multinaţionale ale căror filiale se află în ţară, are nevoie de o foaie de parcurs cu privire la evoluția prețului energiei în viitorii ani, a explicat secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că i-a cerut ministrului Finanţelor să prezinte public situaţia economică „reală” a ţării. Fostul premer Bolojan susține că este o temă menită să asigure „scuzele pentru un eșec”.