Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Luca Niculescu afirmă că România are capital, economii care pot fi mobilizate pentru investiții, acces la fonduri europene, resurse și companii competitive pe piețele internaționale, însă dezvoltarea economică depinde și de reconstruirea încrederii între stat și mediul de afaceri, între instituții și cetățeni.
88% dintre consumatorii români intenționează să cumpere produse în perioada campaniilor de reduceri de la sfârșitul anului, cel mai ridicat procent dintre cele zece țări incluse într-un studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG). În același timp, România înregistrează cele mai mari ponderi ale consumatorilor îngrijorați de creșterea prețurilor și de persistența inflației.
Incertitudinea economică, transformările tehnologice și presiunile asupra mediului impun o nouă abordare a provocărilor actuale, bazată pe educație, încredere și cooperare. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a evidențiat importanța gândirii pe termen lung, a instituțiilor reziliente și a dialogului între generații și state, în cadrul conferinței „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată la sediul BNR.
Rata anuală a inflației în cele 21 de state care folosesc moneda euro a crescut de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie, pe fondul accelerării prețurilor la energie, care au avansat cu 20,8%. BCE avertizează că inflația s-ar putea menține peste 4% în prima jumătate a anului 2027, iar o nouă majorare a dobânzilor în decembrie este luată în calcul.
Deficitul bugetar s-a redus cu peste 24 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 107,77 miliarde de lei.
Alexandru Nazare, Ministrul Finanţelor, transmite că deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, după primele nouă luni din 2026, în scădere cu 24,17 miliarde de lei faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit Raportului privind execuţia bugetară în trimestrul III, publicat de Ministerul Finanţelor.
Alegerile recente din Brazilia și Israel au produs rezultate politice diferite. În Brazilia, victoria la limită și, în cele din urmă, surprinzătoare a lui Luiz Inácio Lula da Silva, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, i-a permis acestuia să rămână în funcție.
Ministrul Finanțelor spune că bugetul de anul viitor va fi pus sub presiune de pierderea unor fonduri europene și de cheltuielile suplimentare pentru Apărare, inclusiv cele prin programul SAFE.
Flavius Jakubowicz, președintele AAFBR, consideră că prima rectificare bugetară din 2026 este corectă contabil, dar insuficientă structural.
Ministerul Finanțelor a publicat joi, 29 octombrie, proiectul primei rectificări bugetare din 2026, care menține ținta de deficit bugetar cash la 6,2% din PIB și redistribuie fonduri către sănătate, pensii, cheltuieli sociale și investiții.
CNSP a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2026 și anticipează o contracție de 0,4%, față de o creștere de 0,1% în prognoza anterioară. Consumul privat ar urma să scadă cu 1,6%, în timp ce investițiile sunt estimate să crească cu 8,2%, potrivit prognozei pe termen mediu 2026-2029, actualizată în contextul rectificării bugetare.
România avea 21,558 milioane de persoane cu domiciliul în țară la 1 iulie 2026, cu 0,5% mai puține decât în urmă cu un an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Numărul persoanelor de peste 65 de ani a ajuns la 4,098 milioane, cu 39,2% mai mare decât cel al copiilor cu vârste între 0 și 14 ani, în timp ce vârsta medie a populației a crescut la 43,4 ani.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile totale au avansat cu 5,5%.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să publice cât mai rapid un raport privind situația reală a finanțelor țării, invocând o diferență de aproximativ 30 de miliarde de lei între deficitul calculat în sistem cash și cel raportat potrivit metodologiei europene ESA, pentru primul semestru. Grindeanu cere și clarificarea situației facturilor neachitate, precum și evaluarea lucrărilor executate, dar încă nefacturate, și îl critică pe fostul premier Ilie Bolojan pentru nivelul ridicat al deficitului și inflației.
Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări cod galben de ploi însemnate cantitativ pentru cinci județe și de intensificări ale vântului pentru alte patru, valabile marți și miercuri. În sudul și estul țării sunt prognozate precipitații de până la 40 l/mp și rafale de vânt de 50–70 km/h, în timp ce la munte se va depune un nou strat de zăpadă. În București, vremea va fi rece și ploioasă, iar temperaturile maxime vor coborî la 11–12 grade Celsius.
Pensionarii ar putea beneficia de o creștere a veniturilor cu 7,7% de la începutul anului 2027, în funcție de rata inflației și evoluția salariilor. Pentru o pensie de 3.000 de lei, majorarea ar însemna aproximativ 231 de lei în plus pe lună. Deocamdată, procentul este doar o estimare, iar aplicarea indexării depinde de situația bugetară și de decizia autorităților.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, afirmă că România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB și să continue eforturile de stabilizare economică pentru a avansa spre zona euro. Deși Banca Națională este pregătită din punct de vedere tehnic, aderarea necesită implicarea tuturor autorităților și presupune atât avantaje, cât și provocări.
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere față de 9,2% în 2024, potrivit datelor Eurostat. Deși ajustarea fiscală se numără printre cele mai importante din Uniunea Europeană, țara noastră continuă să înregistreze cel mai mare deficit din blocul comunitar.
Deficitul bugetar de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru România în trimestrul al doilea din 2026 reflectă situația din cele trei luni analizate, nu deficitul calculat pentru întregul an, a explicat Valentin Lazea, economistul-șef al BNR. Acesta a atras atenția asupra variațiilor mari de la un trimestru la altul și a amintit că amânarea unor cheltuieli, pe fondul neaprobării bugetului în primul trimestru, a influențat evoluția indicatorului. România rămâne statul UE cu cel mai ridicat deficit pentru perioada analizată.
Partidul Social Democrat critică politicile economice ale Guvernului Bolojan, după ce datele Eurostat citate de formațiune indică un deficit bugetar de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026. PSD susține că majorările de taxe și măsurile de austeritate nu au produs rezultatele promise și cere schimbarea direcției de guvernare, cu accent pe protejarea persoanelor cu venituri mici și medii și sprijinirea industriei și a micilor antreprenori.