Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
*Uniunea Europeană, India, Brazilia, Canada, Australia, Kenya şi Barbados au lansat, cu prilejul Adunării Generale anuale a ONU, iniţiativa Partners for Multilateralism *Cei şase membri semnatari ai iniţiativei reprezintă 27% din PIB-ul global şi au schimburi comerciale anuale de peste 430 miliarde dolari
Preţul energiei şi nivelul redus al consumului industrial reprezintă două dintre problemele majore cu care se confruntă economia României, iar statul trebuie să găsească mecanisme prin care să sprijine industriile afectate de costurile ridicate, susţine Antal Istvan-Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României.
USR afirmă, într-o postare pe Facebook, că liderul PSD, Sorin Grindeanu, se plânge că în România este inflaţie şi că s-a scăzut puterea de cumpărare şi din acest motiv nu va vota Guvernul Siegfried Mureşan, deşi PSD stăpâneşte continuu politicile de sărăcire a românilor şi economiei româneşti.
Italia va rămâne şi în 2026 sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, după ce datele revizuite ale institutului naţional de statistică ISTAT au arătat că deficitul bugetar s-a situat la 3,1% din PIB în 2025, peste limita de 3% stabilită la nivel comunitar.
Inflaţia din Germania este de aşteptat să rămână la un nivel ridicat în perioada următoare, pe fondul costurilor mai mari la energie asociate conflictului din Iran şi al reformelor din sistemul de sănătate care vor intra în vigoare anul viitor, estimează Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).
Cu toate că salariile nominale din România au crescut cu 4,8% în 2025, inflaţia de 9,7% a anulat aproape integral acest avans, iar salariul real al angajaţilor s-a redus cu aproximativ 4,5%
USR afirmă, într-o postare pe Facebook, că deşi se spune frecvent că „nu mai producem nimic ” şi că economia României este distrusă, cifrele Institutului Naţional de Statistică arată o realitate mai complicată, iar deputatul USR Adrian Echert a analizat aceste date.
România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar şi inflaţia au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanţare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalităţii, consumului slab şi lipsei de predictibilitate
Rezerva Federală a SUA a majorat miercuri seara ratele dobânzilor cu 0,25%. Este prima majorare din iunie 2023 încoace. Comitetul Federal pentru Operaţiuni de Piaţă (FOMC) a votat în unanimitate, iar perspectivele sugerează o altă majorare a ratei până la sfârşitul anului. Pe fondul reevaluării de către pieţe a perspectivei unei înăspriri suplimentare a politicii monetare, investitorii analizează modul în care vor trebui să-şi repoziţioneze portofoliile.
Contractele futures pe indicii bursieri americani au consemnat creşteri semnificative joi, după ce decizia Rezervei Federale de a majora rata dobânzii de referinţă a reconfirmat angajamentul băncii centrale în combaterea inflaţiei şi a eliminat o sursă prelungită de incertitudine din pieţe.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut până la 3,2% în august, de la un nivel de 3% în luna iulie, iar între statele membre cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în august comparativ cu luna iulie
* 71% dintre români nu investesc în prezent, iar principalele bariere sunt economiile insuficiente (40%), teama de risc (35%) şi lipsa cunoştinţelor despre investiţii (33%). * 60% sunt conştienţi şi că lipsa investiţiilor reprezintă un risc, dat fiind că economiile îşi pot pierde valoarea din cauza inflaţiei. * Mai mult de jumătate dintre români (69%) cred că sistemul public de pensii este sub presiune şi doar 1 din 3 români se aşteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Economia Franţei va înregistra o creştere modestă în acest an, în condiţiile în care consumatorii îşi reduc cheltuielile, iar companiile îşi limitează investiţiile din cauza incertitudinilor privind preţurile energiei, finanţele publice şi tensiunile geopolitice, transmite Reuters.
Organizaţia Mondială a Comerţului avertizează că incertitudinea privind politicile comerciale frânează creşterea economică, iar în acest context crizele comerciale pot reduce semnificativ PIB-ul mondial şi afecta milioane de locuri de muncă
Randamentele obligaţiunilor americane pe 10 ani au urcat marţi la cel mai ridicat nivel din 2007, pe fondul scumpirii energiei şi al intensificării temerilor privind persistenţa inflaţiei şi o posibilă înăsprire a politicii monetare a Rezervei Federale (Fed).
*Sentimentul economic general s-a înrăutăţit constant din Q3 2023 până în Q2 2026: pesimiştii au urcat de la 74% la 87% (cu un minim de 59% în Q2 2024), iar optimiştii au scăzut de la 16% la 8% *Comparat cu acelaşi trimestru de anul trecut, Q2 2026 faţă de Q2 2025, toate cele trei componente ale acestui indicator (Consumer Sentiment) au scăzut: economia românească (de la -1,16 la -1,27), finanţele gospodăriei (de la -0,58 la -0,86) şi situaţia organizaţiei (de la -0,45 la -0,66) *Din cele 14 instituţii evaluate ca nivel de încredere, niciuna nu trece de scorul de 5 din 7: pe primul loc e şcoala, cu 4,7, urmată de companiile private, cu 4,3 *Rata de inflaţie pe care o estimează românii a scăzut de la 21% în Q3 2023 la 16% în Q2 2026
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat luni că Europa ar putea suporta o parte din nota de plată pentru dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale în Statele Unite fără să beneficieze însă de acelaşi ritm de creştere.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat, în şedinţa din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României, document care stabileşte pentru perioada 2027-2036 ce echipamente militare va cumpăra România şi care sunt priorităţile în domeniul apărării
Americanii se confruntă din nou cu o scădere a puterii de cumpărare, după ce inflaţia a ajuns să crească mai repede decât salariile. Preţurile de consum au avansat cu 3,4% în august faţă de anul trecut, în timp ce salariul mediu pe oră a crescut cu numai 3,1%, potrivit CNBC.
Inflaţia din SUA a continuat să exercite presiuni în august, iar datele publicate vineri au determinat investitorii să majoreze puternic estimările privind o creştere a dobânzii Rezervei Federale săptămâna viitoare, potrivit CNBC.