Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Obiectivul principal al programului de guvernare pe care îl pregătește premierul desemnat Siegfried Mureșan îl reprezintă creșterea economică, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Deși salariile nominale din România au crescut cu 4,8% în 2025, inflația de 9,7% a anulat aproape integral acest avans, iar salariul real al angajaților s-a redus cu aproximativ 4,5%.
Un patron care își pierde în mai puțin de un an oamenii formați cu trudă ne spune despre economia României mai mult decât multe strategii naționale.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan afirmă că premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii și avertizează că, dacă cineva se așteaptă ca el să sting lumina, ”se înșeală amarnic”. Afirmațiile vine la mai puțin de o zi după ce a anunțat că va construi pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul Bolojan, obiectivele sale fiind reducerea inflației, creșterea economiei și să îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor.
Potrivit datelor publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3,2%, în luna august, de la un nivel de 3% în luna iulie, însă România se numără printre statele membre unde rata anuală a inflației a fost mai mică în luna august comparativ cu luna iulie.
Economia românească pare să iasă din recesiune, însă dinamica pe termen scurt va rămâne una modestă, arată economiștii Băncii Comerciale Române. O problemă majoră vine însă din zona politică, unde instabilitatea pune sub semnul întrebării planurile de reducere a deficitului bugetar pentru anul viitor, în condițiile în care ratingul României are perspectivă negativă de la cele trei mari agenții. Banca a revizuit în scădere prognoza de inflație, după datele mai bune de la finele verii.
Într-un context internațional marcat de aversiune la risc și într-o economie în recesiune, investitorii de la BVB manifestă o nehotărâre evidențiată de oscilațiile minore ale indicilor și volumele în scădere.
Mai mulți oficiali de la Banca Centrală Europeană au declarat că inflația din zona euro ar putea depăși estimările, deja revizuite în sus, iar evoluțiile recente ale prețurilor la energie sunt îngrijorătoare, în special creșterea explozivă a prețurilor gazelor naturale.
Guvernul a aprobat majorarea cheltuielilor de natură salarială, ocuparea posturilor vacante, precum și creșterea numărului de personal și a costurilor aferente pentru 22 de companii și regii aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea primăriilor din 18 județe, prezentând decizia ca fiind un efect urmare a dezvoltării activității,
Institutul Național de Statistică a publicat datele pentru august: rata anuală a inflației a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie și de la 10,4% în iunie. În trei luni, indicatorul s-a înjumătățit față de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparația europeană, nivelul este de 6,3%.
Inflația anuală a scăzut în august la 6,17%, ca efect al asimilării creșterii TVA și liberalizării tarifelor la energie din vara anului trecut.
Banca Centrală Europeană crește dobânda de referință la 2,5% și lasă de înțeles că ar putea urma și alte majorări, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze șocuri energetice și inflație persistentă, iar perspectiva rămâne foarte incertă.
Banca Centrală Europeană crește dobânda de referință la 2,5% și lasă de înțeles că ar putea urma și alte majorări, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze șocuri energetice și inflație persistentă, iar perspectiva rămâne foarte incertă.
Banca Centrală Europeană crește dobânda de referință la 2,5% și lasă de înțeles că ar putea urma și alte majorări, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze șocuri energetice și inflație persistentă, iar perspectiva rămâne foarte incertă.
Katrin Adt a împlinit un an de când a fost numită în fruntea mărcii Dacia, în cea mai înaltă poziție: CEO al afacerii Dacia din cadrul Renault Group. A prins unul dintre cei mai agitați ani ai mărcii și este în același timp unul dintre managerii care se plânge de inflație și de salariile în creștere din România.
Cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar al României pentru întreg anul 2026 ar putea fi sub nivelul de 6% din PIB, ținta cu care a fost construit bugetul pentru acest an, arată analiștii băncii americane Goldman Sachs într-un raport privind regiunea, analizat de Profit.ro. Banca atrage însă atenția că "unele dintre cele mai mari partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea implementată până în prezent".
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, cu un credit neguvernamental de 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate, un paradox explicat de structura finanțării companiilor, în care împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din surse, iar creditele de la băncile și IFN-urile autohtone sub o zecime, arată viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, într-o analiză publicată marți pe blogul său.
Când vorbim despre dezvoltarea unei economii, atenția se îndreaptă aproape automat către salarii, PIB, consum, investiții sau deficit. Sunt indicatori importanți, dar niciunul nu răspunde singur la întrebarea de ce unele societăți reușesc să-și consolideze prosperitatea de la o generație la alta. În spatele cifrelor de moment există un proces mai lent: formarea patrimoniului și extinderea capacității productive.
BCR și-a revizuit în scădere estimarea privind dinamica economiei în 2026 și vede o contracție mai serioasă. ING Bank menține prognoza, dar vede riscuri pentru o scădere mai pronunțată. Investițiile sunt singurele care atenuează scăderea adâncă a consumului din prima parte a anului și este nevoie ca acestea să rămână turate pentru a evita o recesiune mai adâncă, explică economiștii băncii olandeze.
Deficitul bugetar pentru anul următor s-ar putea situa la circa 5,5% din PIB, în contextul continuării procesului de ajustare a deficitului finanțelor publice, potrivit raportului Consiliului Fiscal (CF). Estimarea, care reprezintă o evaluare proprie a CF, este ușor peste țintele proiectate de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară, de 5,1% cash și 5,2% ESA, pentru anul următor.