Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Aproape unul din patru respondenți (23,9%) spune că Guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să pună pe primul loc crearea de locuri de muncă pentru tineri în următoarele șase luni. Este răspunsul cel mai frecvent în sondajul INSCOP din noiembrie 2026, urmat de reducerea inflației și a costului vieții (19,2%) și de creșterea veniturilor populației (16,4%).
România dispune de capital, resurse, economii care pot fi direcţionate către investiţii şi acces la fonduri europene, însă dezvoltarea economică are nevoie şi de un alt tip de capital, cel al încrederii între stat şi mediul de afaceri, între instituţii şi cetăţeni, a declarat premierul Luca Niculescu.
Bucureștiul va găzdui, pe 19 și 20 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului, cea de-a 15-a ediție a Bucharest Forum, cea mai important platformă de dialog strategic între reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri și organizațiilor internaționale din regiune. Sub tema „On the Edge of Realignment”, ediția aniversară va aborda schimbările care reconfigurează alianțele, securitatea și economia globală, precum și opțiunile prin care România și statele din regiune își pot consolida rolul în acest context.
România se pregătește să împlinească 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care economia a recuperat o parte importantă din decalajul față de statele occidentale. Între 2007 și 2025, țara noastră a primit peste 108 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile, de trei ori mai mult decât a contribuit la bugetul comunitar, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania. Ömer Tetik, directorul general al celei mai mari bănci din România, spune că una dintre cele mai bune decizii personale a fost să aibă încredere în România și că își menține acest pariu pentru următorii ani.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns în octombrie la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2023, iar tendinţa ar urma să continue, pe fondul creşterii preţurilor la energie, menţinând presiunile pentru o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE), în decembrie, transmite Reuters.
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa creşte la 21.153 de euro în 2026, în timp ce România înregistrează 11.283 de euro şi coboară de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european.
România este ca un copil foarte talentat, care ar putea fi printre primii din clasă, dar care nu își face întotdeauna temele, așa descriu economiștii ING economia românească într-o analiză dedicată potențialului de dezvoltare al țării. Deși se confruntă cu inflație ridicată, stagnare economică și un deficit bugetar important, România are avantaje pe care puține state europene le dețin simultan: resurse energetice, specialiști în tehnologie, terenuri agricole, o poziție geografică strategică și spațiu pentru investiții.
Banca Comercială Română (BCR) a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un profit net de aproximativ 2 miliarde de lei, în scădere cu 18,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatele arată că, deși banca a continuat să acorde mai multe credite și să obțină venituri mai mari din dobânzi și comisioane, cheltuielile operaționale, provizioanele pentru riscuri și alte costuri au pus presiune pe profitabilitate. Evoluția vine într-un context în care inflația, deprecierea leului și taxarea suplimentară continuă să afecteze sectorul bancar din România.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare din 2026. Sănătatea, pensiile și bugetele locale se numără printre principalele beneficiare ale fondurilor suplimentare, în timp ce veniturile estimate ale statului scad cu 4,7 miliarde de lei. Guvernul păstrează ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, iar deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei.
BRD a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un profit net de aproape 1,2 miliarde de lei, în creștere ușoară față de anul trecut, deși activitatea de creditare a avansat cu peste 12%. Banca a resimțit însă presiunea taxelor și a riscurilor din economie: numai taxa pe cifra de afaceri a costat-o 209 milioane de lei, cu 76 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, românii au continuat să se împrumute pentru locuințe, în timp ce cererea de credite de consum a fost mai afectată de inflație.
Populaţia României, calculată în funcţie de domiciliu, a ajuns la 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) propune lansarea unui proiect naţional pentru adoptarea monedei euro, care să reunească Guvernul, Banca Naţională a României şi alţi actori-cheie, astfel încât, în termen de 12 luni, să fie elaborată o foaie de parcurs cu obiective anuale privind consolidarea fiscală, reducerea inflaţiei şi convergenţa structurală şi juridică, potrivit unui comunicat al organizaţiei.
Deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, ajungând la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. Statul a încasat mai mulți bani din taxe și impozite, în special din TVA, și a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor. În schimb, costurile cu dobânzile pentru datoria publică au crescut semnificativ, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Leul ar putea continua să se deprecieze în următoarele 12 luni, până la un curs mediu de 5,3893 lei pentru un euro, potrivit estimărilor analiștilor financiari. În același timp, rata inflației este așteptată să scadă la 5,77% până în octombrie 2027, de la nivelul actual de 6,61% indicat în sondaj. Deși încrederea în economia României a crescut în septembrie, aceasta rămâne sub pragul neutru pentru a 26-a lună consecutivă.
Inteligenţa Artificială ar putea impulsiona creşterea economică globală, însă ţările sărace, companiile mai mici şi lucrătorii tineri riscă să fie lăsaţi în urmă, dacă nu se îmbunătăţesc accesul la energie, la infrastructură digitală şi competenţele, potrivit unor oficiali din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite Reuters.
Ajustarea fiscală trebuie să continue în anii următori pentru ca deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Creșterea fiscalității din ultimul an a pus presiune pe companii și populație, iar economia resimte efectele, cu o creștere estimată la doar 0,7% anul acesta. România trebuie, așadar, să găsească un mix care să permită continuarea consolidării fiscale fără să fragilizeze și mai mult creșterea economică.
Ministrul propus pentru portofoliul de la Sănătate, Alexandru Rogobete, a declarat că premierului interimar Ilie Bolojan îi este greu să înţeleagă un tabel macroeconomic şi că macroeconomia, în general, n-a înţeles-o, "drept dovadă că am ajuns unde am ajuns".
Luca Niculescu, premierul propus de Nicușor Dan, dă astăzi cel mai important examen în Parlament. Acesta a anunțat înainte de votulului pentru guvernul pe care l-a format care sunt planurile și programul său de guvernare. Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat în plenul Parlamentului pentru votul de învestitură, că România nu mai are timp de pierdut şi putem pune în capăt astăzi unei perioade de mai bine de 5 luni de interimat şi de blocaj politic. "Cred în România și în oamenii ei", a conchis Luca Niculescu în discursul său.
Companiile private din România participante la studiul PwC PayWell 2026 estimează o creștere medie de 5,65% a salariilor de bază în 2027, după majorări de 6,67% în 2026 și de 7,47% în 2025. Datele indică astfel o continuare a încetinirii ritmului de creștere a salariilor. Această evoluție are loc într-un context economic dificil. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), PIB-ul României a scăzut cu 0,7%, pe seria brută, în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat față de primele trei luni ale anului.
Agenția de rating Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va continua să scadă în următorii ani, de la 7,9% din PIB în 2025 la 5,8% în 2026 și 5,5% în 2027. Formarea unui nou Guvern și adoptarea până la sfârșitul anului a bugetului pentru 2027 sunt considerate evoluții pozitive pentru profilul de credit al țării, însă agenția avertizează că ajustarea fiscală rămâne dificilă, în contextul presiunilor asupra cheltuielilor publice.