Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Economia Greciei ar urma să crească cu 2,3% în 2027, după un avans estimat la 2% în acest an, depăşind ritmul de creştere al marilor economii europene şi media zonei euro, potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, publicat luni de guvernul de la Atena.
Banca Centrală Europeană trebuie să fie pregătită pentru diverse evoluţii ale inflaţiei, în condiţiile în care situaţia din Orientul Mijlociu continuă să domine perspectivele privind preţurile de consum, a afirmat luni Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, în Sorrento, Italia.
Asociaţia CFA România lansează luni a treia ediţie a raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook ”, analiză cu previziunile macroeconomice pentru anul 2027.
Amir Khosru Mahmud Chowdhury, ministrul de finanţe al Bangladeshului, a declarat sâmbătă la Dhaka că refacerea încrederii în sectorul bancar este urgentă şi că guvernul pune pe primul loc controlul inflaţiei, încrederea în bănci şi îmbunătăţirea climatului pentru investiţiile private
Deputata Raluca Turcan (PNL) susţine că menţinerea ratingului de ţară de către Agenţia Standard and Poor 's pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, trebuie analizată din perspectiva faptului că Guvernul Bolojan a fost nevoit să corecteze un deficit economic „uriaş ”, de 9,3% din PIB, din anul 2024
Preţurile de consum din Tokyo, fără alimentele proaspete, au crescut în septembrie cu 2,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după 1,8% în august
Produsul intern brut al Vietnamului a crescut în trimestrul al treilea cu 9,95% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai rapid ritm din trimestrul al treilea al anului 2022
Guvernul Italiei şi-a majorat estimarea de creştere economică pentru 2026 la 1%, de la 0,6%, şi pentru 2027 la 0,8%, de la 0,6%
Guvernul Germaniei urmează să ridice prognoza de creştere economică la 1,3% pentru 2026 şi la 1,1% pentru 2027, după un prim semestru peste aşteptări
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar tendinţa ar urma să continue, pe fondul creşterii preţurilor la energie, menţinând presiunile pentru o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană
Inflaţia a urcat în această lună la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani în principalele economii ale zonei euro, pe fondul persistenţei presiunilor generate de preţurile energiei, evoluţie care ar putea determina Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze din nou dobânda-cheie luna viitoare
Italia vrea ca autorităţile Uniunii Europene să acorde o „flexibilitate suplimentară ” în aplicarea regulilor bugetare comunitare, pentru a ţine cont de impactul inflaţiei ridicate provocate de costurile energiei, a declarat miercuri premierul Giorgia Meloni, transmite Reuters.
Preţurile globale ale produselor agricole au consemnat în ultimul trimestru cea mai puternică creştere de după începutul invaziei ruseşti în Ucraina, pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre şi al fenomenelor meteorologice extreme, evoluţie care ar putea complica eforturile băncilor centrale de a-şi atinge obiectivele de inflaţie, potrivit Bloomberg.
Inflaţia din Statele Unite a crescut în august într-un ritm mai redus decât estimau analiştii, conform indicatorului urmărit de Rezerva Federală, în timp ce cheltuielile de consum au înregistrat o creştere peste prognoze, relatează CNBC.
Bursele europene au fluctuat ieri, atenţia fiind orientată spre sectorul tehnologiei şi inflaţia din Statele Unite.
Rata anuală a inflaţiei din Italia atinge nivelul de 4,2 la sută în luna septembrie 2026, cel mai ridicat punct din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii energiei şi a produselor alimentare.
Un indicator al inflaţiei urmărit cu atenţie de Rezerva Federală a SUA (Fed) a crescut mai puţin decât se estima în august, ceea ce a redus şansele unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a SUA (Fed)
Presiunea actuală nu trebuie privită doar ca o succesiune de crize, ci ca momentul în care România poate fi obligată să-şi mobilizeze propriile resurse, să-şi repare dezechilibrele şi să transforme ceea ce are deja în capital, productivitate şi creştere economică.
Produsul Intern Brut al României va înregistra un avans de 2,5 procente în anul 2027, pe fondul unei etape de ajustare macroeconomică.
* Din 2012 până în februarie 2022, investitorii au avut la dispoziţie un singur ETF; astăzi sunt zece, dintre care şapte cu expunere pe acţiuni locale * Adrian Mitroi, CFA: ”Expunerea pe ETF-uri reprezintă cea mai la îndemână măsură de protecţie împotriva inflaţiei pentru investitorul novice sau intermediar ” * Nicolae Pastor, Globinvest: ”O pondere dominantă a ETF-urilor poate crea achiziţii şi vânzări automate, direcţionând capitalul strict în funcţie de ponderea în indice, nu neapărat în funcţie de evaluările fundamentale ale companiilor ”