Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Franţa nu va mai putea atinge, în acest an, obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB, în condiţiile în care economia va înregistra o creştere mai slabă decât cea estimată anterior, a anunţat vineri ministrul Finanţelor, Roland Lescure.
USR afirmă pe Facebook că în Europa începe negocierea pentru viitorul buget al Uniunii Europene, iar unele dintre marile state contribuitoare cer reducerea bugetului comun şi o concentrare mai mare a banilor pe propriile priorităţi, iar pentru România este importantă fondurile pentru coeziune, agricultură, infrastructură, dar şi investiţiile în competitivitate şi securitate
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă pe Facebook că premierul interimar Ilie Bolojan se laudă cu o creştere mai mică a inflaţiei şi prezintă cifre care nu au legătură cu scăderea din buzunarele românilor
La 18 ani de la falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers din 15 septembrie 2008, economia României este mult mai mare şi mai complexă, însă datoria publică raportată la PIB a crescut de aproape cinci ori, iar vulnerabilităţile financiare s-au mutat către sectorul bancar paralel şi dobânzile ridicate.
Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă, vineri, după anunţul INS privind inflaţia, că rezultatele eforturilor făcute de întreaga societate încep să se vadă, potrivit unei postări pe Facebook.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Africii de Sud (SACCI), adv. Mtho Xulu, a declarat: „Africa de Sud şi Africa însăşi au început să-şi definească propria înţelegere a viitorului energiei şi a tranziţiei energetice într-un mod care să echilibreze cerinţele de mediu şi ambiţiile de creştere economică ”, potrivit publicaţiei Hindustan Times.
Rata anuală a inflaţiei în luna august 2026, comparativ cu luna august 2025, a fost 6,2%, în timp ce rata inflaţiei de la începutul anului (august 2026, comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,6%, anunţă, vineri, INS.
Economia mondială a făcut faţă mai bine decât se anticipa şocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu, iar produsul intern brut global este în continuare aşteptat să crească cu aproximativ 3% în 2026, însă riscurile rămân ridicate, a anunţat joi Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.
Probabilitatea ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda săptămâna viitoare a urcat la 70%, după noile date privind inflaţia la nivelul producătorilor şi creşterea petrolului american peste pragul de 100 de dolari pe baril, potrivit CNBC.
* Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de politică monetară; petrolul a depăşit pragul de 100 dolari pe baril * Christine Lagarde: Şocul provocat de preţurile energiei şi tensiunile comerciale globale continuă să reprezinte riscuri pentru creşterea economică * Ed Hutchings, Aviva Investors: Este clar că vor urma noi majorări şi este posibil să fie mai mult de una
Inflaţia persistentă, cererea externă relativ scăzută la produse industriale, o piaţă a forţei de muncă nerestructurată, precum şi taxarea au contribuit la contracţia economiei în ultimele 18 luni. Sunt puţin surprins de datele INS pentru semestrul I 2026. Mă aşteptam la recesiune tehnică, după 2 ani de stagflaţie.
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis joi majorarea celor trei dobânzi cheie cu 25 de puncte de bază, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaţioniste, iar inflaţia este de aşteptat să rămână mult peste ţintă pentru o perioadă prelungită
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis joi majorarea celor trei dobânzi cheie cu 25 de puncte de bază, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaţioniste, iar inflaţia este de aşteptat să rămână mult peste ţintă pentru o perioadă prelungită
Banca Centrală Europeană a decis joi majorarea celor trei dobânzi cheie cu 25 de puncte de bază, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaţioniste, iar inflaţia este de aşteptat să rămână mult peste ţintă pentru o perioadă prelungită
Contractele futures asociate indicilor bursieri Dow Jones şi S and P 500 au înregistrat o tentativă de redresare după trei şedinţe consecutive de scădere, investitorii revenind cu prudenţă către acţiuni înaintea noilor date privind inflaţia din Statele Unite, în timp ce menţinerea tensiunilor din Orientul Mijlociu a împins cotaţiile petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril şi a sporit aşteptările privind o eventuală majorare a dobânzii de către Rezerva Federală (Fed).
Banca Centrală Europeană (BCE) este aşteptată să majoreze joi dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 2,50%, în condiţiile în care creşterea puternică a preţurilor la energie, alimentată de războiul din Orientul Mijlociu, a amplificat temerile privind inflaţia în zona euro, transmite Reuters.
Cotaţia ţiţeiului Brent a urcat miercuri spre pragul de 100 de dolari pe baril şi a menţinut o atmosferă rezervată pe bursele asiatice, în contextul în care atacurile din Orientul Mijlociu s-au intensificat şi au alimentat temerile legate de inflaţie înaintea publicării datelor privind indicele preţurilor de consum din Statele Unite.
Pieţele dezvoltate au avansat solid, în august, susţinute de un sezon de raportări excepţional şi de entuziasmul pentru inteligenţa artificială, în timp ce inflaţia persistentă şi randamentele obligaţionare în urcare au ţinut băncile centrale într-un ton restrictiv. Discursul preşedintelui Fed, Kevin Warsh, de la Jackson Hole a răsturnat aşteptările de politică monetară în ultimele zile ale lunii şi a declanşat corecţii pe aur, argint şi criptomonede.
Preţurile petrolului au continuat să crească în ultima vreme, fapt care a determinat o majorare a preţurilor combustibilului la pompă
Deputatul PSD Mihai Fifor afirmă pe Facebook că datele INS arată că PIB-ul României a scăzut cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind al treilea trimestru consecutiv de scădere economică, iar aceasta este rezultatul politicilor de austeritate, al majorărilor de TVA şi accize şi al loviturii date consumului