Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni emise de Trezoreria SUA au urcat miercuri la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, în contextul îngrijorărilor legate de inflaţie şi în pofida unei intervenţii a Guvernului american pe piaţă, transmite AFP, relatează Agerpres.
România este și la capitolul piețe financiare una dintre ciudățeniile Europei, iar statul contribuie din plin la perpetuarea acestei situații. Mai exact, arată o analiză a viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, firmele de la noi sunt printre cele mai îndatorate din Europa deși gradul de intermediere financiară, adică procentul creditelor acordate de bănci și IFN în PIB, este de departe cel mai mic din zonă, de două ori și jumătate sub media UE.
Prețurile petrolului au continuat să crească în ultima vreme, determinând o majorare a prețurilor combustibilului la pompă. Deși evoluțiile acestora sunt foarte vizibile și atrag imediat atenția consumatorilor, mai departe de lumina reflectoarelor, prețul gazelor naturale în Europa a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, pe fondul faptului că nivelurile stocurilor se situează sub media sezonieră normală atât în UE, cât și în România. În acest context, sporește pericolul unei creșteri a inflației în timpul iernii, într-un moment în care România tocmai beneficiase de un ușor răgaz în lupta sa de a reduce inflația, care a scăzut la 8,2% în iulie, după ce se menținuse la două cifre pe parcursul ultimului an.
După publicarea ultimelor date privind evoluția PIB-ului României în trimestrul al doilea, BCR revizuiește în sens negativ perspectivele de recesiune economică, adâncind-o de la minus 0,3% creștere economică cât era inițial la minus 0,7% pentru anul 2026.
Principalul motor de creștere al economiei românești, consumul, a încetinit dramatic anul acesta și nu suntem pregătiți cu alternative. Astfel, peste un deceniu ȋn care am ocupat ultimul loc la capitolul inovare în Uniunea Europeană devine, brusc, o problemă de creștere economică.
Produsul Intern Brut a crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,7% în Uniunea Europeană, în trimestrul doi din 2026, comparativ cu trimestrul anterior, când zona euro a raportat o stagnare, iar economia UE un avans de 0,1%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România a intrat, oficial, în stagflaţie, cu o stagnare a activităţii economice în 2026 şi cu o inflaţie care continuă să afecteze puternic consumul şi competitivitatea economică, indică o analiză de specialitate, dată luni publicităţii.
Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier; anunţă, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS), dar comparativ cu trimestrul anterior din 2026, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat, potrivit News.ro
PIB Group Ltd, unul dintre principalii intermediari independenți de asigurări specializate din Europa, a anunțat astăzi finalizarea achiziției SC CND International Insurance Broker S.R.L. („CND”), un broker de asigurări român, specializat în sectoarele construcțiilor și imobiliarelor.
Economia Germaniei ar putea creşte cu 1% în acest an, dublu faţă de avansul prognozat în urmă cu doar trei luni, a declarat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, într-un interviu pentru Le Monde, preluat de Bloomberg.
Piețele financiare se pregătesc acum pentru dobânzi mai mari în Statele Unite, întrucât președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, a readus inflația în centrul atenției investitorilor prin declarațiile sale de la reuniunea anuală a guvernatorilor băncilor centrale de la Jackson Hole.
Ministerul de Finanţe din Cehia propune o ţintă de deficit bugetar de 389 de miliarde de coroane (18,71 miliarde de dolari) pentru 2027, faţă de nivelul de 310 miliarde de coroane planificat pentru acest an, a declarat luni ministrul Finanţelor, Alena Schillerova, transmite Reuters.
Impulsionată de o creştere bruscă a preţurilor la energie, inflaţia şi-a continuat tendinţa ascendentă în august, în Germania, ceea ce conferă noi argumente pentru o majorare a dobânzii de către Banca Centrală Europeană în septembrie, transmite AFP, citată de Agerpres.
Autorităţile poloneze se aşteaptă ca deficitul bugetar general să rămână neschimbat la 7,1% din PIB în 2027, aproape acelaşi nivel cu cel planificat pentru acest an, alimentat de livrările record de echipamente militare, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Andrzej Domanski, transmite Reuters.
Isabel Schnabel, membru în Comitetul Executiv al BCE, a declarat marţi că dobânzile trebuie majorate în continuare, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu şi economia surprinzător de puternică a zonei euro prezintă noi riscuri la adresa inflaţiei, transmite Bloomberg.
Risc mare de recesiune şi euro în creştere. Ce se va întâmpla cu preţul petrolului, inflaţia, cursul BNR şi deficitul bugetar. Totul, în cel mai recent sondaj realizat de CFA România.
Tot mai mulți români se împrumută pe fondul unei puteri de cumpărare în scădere, iar banii sunt folosiți fie pentru achiziția unei mașini, renovare sau chiar plata unei vacanțe, arată datele datelor Imobiliare.ro Finance.
Putem anticipa deja suma cu care se vor scumpi, de anul viitor, abonamentele de telefonie, cablu și internet. Aceasta pentru că toți operatorii din domeniu au posibilitatea legală de a indexa prețurile cu indicele inflației. Ceea ce e mai greu de explicat de către legiuitor și operatori este că Orange, Vodafone și probabil în curând și Digi aplică inflația pentru leu la tarifele în euro, adică un indice de inflație constant peste cel din zona euro, ceea ce este o formulă cel puțin bizară, probabil fără echivalent în lume.
Datoria externă a administraţiei publice a urcat la 599,946 miliarde de lei, în mai, de la 592,836 miliarde lei în luna precedentă, reprezentând 30,8% din PIB (30,5% din PIB în aprilie 2026), conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor şi consultate de AGERPRES.
Rata anuală a inflaţiei va scădea substanţial în trimestrul III din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, va fluctua uşor în trimestrul IV, urmând să reintre în intervalul ţintei abia la finele anului 2027, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 august 2026.