Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a dat publicității un document în care notează că „la începutul mandatului noului Guvern, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) subliniază că procesul de consolidare fiscală trebuie să avanseze în paralel cu măsurile care susțin creșterea economică și sporesc competitivitatea României”.
Deficitul bugetului general consolidat a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, faţă de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor privind execuţia bugetară, publicate luni de Ministerul Finanţelor și citate de Agerpres.
Analiştii CFA România anticipează în continuare o reducere a ratei inflaţiei, dar şi o depreciere a leului până la 5,39 lei pentru un euro în următoarele 12 luni, potrivit preşedintelui organizaţiei, Adrian Codirlaşu, citat de Agerpres.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică seara că își dorește o indexare a pensiilor la începutul anului 2027, însă decizia privind majorarea va fi luată după ce vor fi disponibile toate datele bugetare. El a avertizat că o creștere nesustenabilă a pensiilor poate accentua dezechilibrele bugetare și inflația.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, transmite că România este deja aproape de jumătatea drumului de la un deficit de 9,3% din PIB către obiectivul de 3%, însă această evoluţie pozitivă nu trebuie să creeze un fals sentiment de siguranţă. Potrivit ministrului, apropierea de pragul de deficit de 3% necesită şi mai multă disciplină bugetară, responsabilitate şi predictibilitate, într-un context marcat de presiuni multiple.
Fostul premier Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că problemele legate de deficite şi cheltuieli vor continua să reprezinte o provocare şi pentru actualul sau viitorul guvern, avertizând că, dacă nu vor fi menţinute echilibrele ţării, există riscul ca o criză bugetară să degenereze într-o criză economică în care ar avea de suferit toţi românii.
Analiştii şi investitorii internaţionali anticipează că preţul aurului ar putea atinge un nou maxim istoric în următoarele 12 - 18 luni, printre factorii ce ar putea susţine creşterea numărându-se incertitudinile geopolitice, inflaţia şi cererea din partea băncilor centrale, relevă o analiză de specialitate realiyat[ de TAVEX, dată vineri publicităţii.
Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut, în termeni nominali, în primele opt luni ale anului în curs, cu 2,8%, comparativ cu perioada similară din 2025, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Inteligenţa Artificială ar putea impulsiona creşterea economică globală, însă ţările sărace, companiile mai mici şi lucrătorii tineri riscă să fie lăsaţi în urmă, dacă nu se îmbunătăţesc accesul la energie, la infrastructură digitală şi competenţele, potrivit unor oficiali din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite Reuters.
Datele publicate de Eurostat privind deficitul consemnat de România în trimestrul doi din 2026 se referă la deficitul înregistrat în interiorul unui trimestru raportat la Produsul Intern Brut (PIB) din acea perioadă, a declarat joi Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, la conferinţa "România sub lupă - Economia românească între presiuni globale şi decizii interne".
România se află aproape de limita inferioară a categoriei investment grade, adică exact la pragul minim de la care un stat este considerat suficient de sigur pentru investitorii instituționali. Chiar dacă a evitat anul acesta retrogradarea în categoria junk, riscul unei astfel de evoluții persistă. O retrogradare ar putea restrânge baza de investitori și ar declanșa vânzări de obligațiuni, ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și ar accentua presiunile asupra monedei naționale și economiei. Pe termen mai lung, deprecierea leului și ieșirile de capital ar putea frâna investițiile și consumul intern, afectând nivelul de trai al populației, explică specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Ajustarea fiscală trebuie să continue în anii următori pentru ca deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Creșterea fiscalității din ultimul an a pus presiune pe companii și populație, iar economia resimte efectele, cu o creștere estimată la doar 0,7% anul acesta. România trebuie, așadar, să găsească un mix care să permită continuarea consolidării fiscale fără să fragilizeze și mai mult creșterea economică.
Activitatea economică ar urma să se redreseze în semestrul al doilea din 2026, însă într-un ritm mai modest decât cel anticipat anterior, cu o contribuţie importantă a agriculturii în trimestrul III, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 8 octombrie 2026, publicată marţi.
Rata anuală a inflaţiei va creşte până la sfârşitul anului 2026, urmând să depăşească nivelul de 6,1% anticipat în prognoza din august, pe fondul scumpirii combustibililor şi energiei, al majorării cotaţiilor materiilor prime şi al evoluţiei cursului de schimb, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 8 octombrie 2026, publicată marţi, relatează Agerpres.
România rămâne în urma piețelor europene mai avansate în adoptarea inteligenței artificiale, iar un ritm prea lent ar putea însemna și un câștig economic mai mic pentru țară din această revoluție tehnologică, avertizează Boris Georgiev, director pentru Europa Centrală și de Est și Asia Centrală în cadrul Google Cloud.
Guvernul ungar a anunţat luni un nou impozit pe marile averi şi o creştere a cotei impozitului pe profit pentru cele mai mari companii, obiectivul fiind reducerea deficitului bugetar până la 4,9% din PIB în 2027 şi finanţarea reducerii impozitelor pentru persoanele cu venituri mici şi creşterea pensiilor, informează EFE, transmite Agerpres.
„Cred că cea mai bună măsură pe care ar putea să o ia statul ar fi să aibă grijă de propriile finanțe, să comprime ratele de dobândă la care se împrumută. Apoi, ca mecanism aproape imediat de transmisie, în economie, în ansamblul ei, ratele de dobândă se vor comprima”, a spus Adrian Negru, CEO al societății de administrare a investițiilor Raiffeisen Asset Management, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”, realizată de Termene.ro.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că în cursul zilei de luni va prezenta într-o conferinţă de presă un bilanţ al activităţii guvernamentale din perioada petrecută la şefia Guvernului.
Zeci de mii de persoane au protestat în centrul Lisabonei față de creșterea costului vieții și agravarea crizei locuințelor din Portugalia. Manifestația pune presiune pe guvernul de centru-dreapta, în contextul în care chiriile, prețurile locuințelor și costurile alimentelor continuă să crească.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a fost, în iulie 2026, de aproape 1.205 miliarde de lei, în creştere de la 1.197 de miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF), consultate de Agerpres.