Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România a intrat, oficial, în stagflație, cu o stagnare a activității economice în 2026 și cu o inflație care continuă să afecteze puternic consumul și competitivitatea economică. Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027.
Institutul Național de Statistică (INS) anunță că Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, față de același trimestru din anul 2025, o scădere cu 0,4% pe seria brută și cu 2,0% pe seria ajustată sezonier.
România se află în continuare sub un scenariu stagflaționist: economia scade, în timp ce inflația rămâne relativ ridicată. ING anticipează o continuare a investițiilor cu fonduri UE, după finalizarea PNRR, dar la un ritm mai redus. Instabilitatea politică rămâne o amenințare pentru ratingul de credit și piețe.
Înaintea alegerilor, guvernul elen pregătește măsuri fiscale cu caracter stimulativ, în echivalent de 15% din PIB.
Un guvern minoritar PSD ar ridica riscul unui derapaj fiscal către finalul anului la 6,2% din PIB, avertizează un raport al băncii americane de investiții JP Morgan.
PIB Group, unul dintre principalii intermediari independenți de asigurări specializate din Europa, cu sediul la Londra, preia brokerul român de asigurări CND International Insurance Broker, specializat în sectoarele construcțiilor și imobiliarelor.
Inflația din zona euro a urcat la 3,3% în august și atinge cel mai ridicat nivel din septembrie 2024.
Inflația și-a continuat tendința ascendentă în august, în Germania, impulsionată de o creștere bruscă a prețurilor la energie, ceea ce conferă noi argumente pentru o majorare a dobânzii de către Banca Centrală Europeană în septembrie.
Costurile de împrumut din zona euro și Japonia au atins astăzi cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, după ce o creștere cu 3% a prețurilor petrolului, în contextul reluării atacurilor militare din Orientul Mijlociu, a amplificat temerile cu privire la inflație, în timp ce băncile centrale sunt așteptate să majoreze ratele dobânzilor.
Indicele de încredere în economie a scăzut ușor în august, pe fondul unui pesimism mai accentuat al consumatorilor, în timp ce indicatorii s-au îmbunătățit în rândul managerilor firmelor, mai ales al celor din comerț. Sunt 16 luni de când indicele este în zona de recesiune și un an de când este printre cele mai scăzute din regiune.
Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%.
Președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, a transmis vineri un mesaj mult mai ferm privind inflația, sugerând că Fed ar putea majora dobânzile dacă presiunile asupra prețurilor nu se reduc. Discursul de la Jackson Hole îl plasează totodată în opoziție cu președintele Donald Trump, care cere reducerea dobânzilor.
Cel mai recent sondaj al Asociației CFA România, publicat pentru luna iulie 2026, arată că cei mai mulți analiști financiari din România se așteaptă ca euro să se scumpească față de leu în următorul an.
Prețul mediu al locuințelor din România a ajuns la 2.031 euro/mp în trimestrul 2 2026, cu 10% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, avertizează că modelul de creștere economică pe care Europa s-a bazat timp de decenii se erodează, pe fondul fragmentării comerțului mondial, al schimbării relației cu Statele Unite și al amenințărilor geopolitice tot mai mari.
Potrivit Oficiului European de Statistică Eurostat, România conduce detașat în topul statelor membre ale UE cu cea mai mare inflație, în luna iulie, cu 8,2%, față de o medie de 3%, la nivelul Uniunii, fiind urmată de Lituania, Cipru și Bulgaria.
Investițiile străine directe au scăzut cu peste 80%, intermedierea financiară din România a coborât de la circa 40% din PIB în 2010 la 23% în prezent, iar numărul băncilor s-a redus de la 42 la 29, susține Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). El acuză un „mediu extrem de ostil" pentru industria bancară, în contextul taxării suplimentare, al inițiativelor legislative și al amenzii istorice aplicate de Consiliul Concurenței.
Economia României a rămas sub presiune în trimestrul al doilea. Deși este de așteptat o revenire graduală în lunile următoare, începutul slab de an va face foarte dificilă o evitare a unei contracții în 2026, arată economiștii ING Bank. Investițiile au prevenit o recesiune mai profundă, în condițiile în care consumul a rămas slab.
Datoria publică a României ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.
Cel mai recent Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a României (BNR) subliniază impactul pozitiv avut de prețurile la alimente în temperarea inflației. Totodată, documentul băncii centrale remarcă impactul pozitiv al agriculturii și industriei alimentare în echilibrarea balanței comerciale a României.