Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a depăşit pragul de 60% din PIB, iar în aceste condiţii cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, şi îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială, arată o Informare transmisă de Guvern, conform Agerpres.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3%, în luna iulie, de la un nivel de 2,9% în luna iunie, iar România este, din nou, ţara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al preţurilor de 8,2%, arată datele publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Locuința proprie, o mașină, renovarea casei sau pornirea unei afaceri sunt planuri pentru care mulți români ajung, mai devreme sau mai târziu, să aibă nevoie de finanțare. Numai că „visul românesc” întâlnește în 2026 un consumator mult mai atent la bani decât în urmă cu câțiva ani. Dobânzile sunt încă ridicate, inflația a erodat puterea de cumpărare, iar creditarea populației a început din nou să încetinească. În același timp, se schimbă radical drumul până la credit: tot mai multe etape se mută din sucursală pe telefon, iar băncile, brokerii și tehnologia încep să redefinească modul în care românii caută și obțin finanțare.
Românii țin peste 400 de miliarde de lei în numerar și în bănci, bani care își pierd din puterea de cumpărare atunci când dobânzile nu acoperă inflația, spune Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental. În același timp, indicele BET al Bursei de Valori București a crescut cu 47,1% de la începutul anului, performanță care plasează România pe locul al șaptelea la nivel mondial. Reprezentantul Investimental, companie cumpărată recent de Vista Bank, spune că pentru clienți tranzacția ar trebui să aducă mai multe resurse și oportunități de dezvoltare, fără ca societatea de brokeraj să fie absorbită de bancă, cele două urmând să rămână entități distincte.
Cheltuielile publice pentru educaţie (de la grădiniţă şi până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări comparativ cu situaţia din anul 2022, arată datele publicate de Eurostat.
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei, în primele şase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) şi pentru produse Electro-IT, în creştere cu 3,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în contextul inflaţiei ridicate, al încrederii scăzute şi al unei puteri de cumpărare cu circa 6% mai mică decât în 2025, arată un barometru, publicat de o companie de cercetare de piaţă.
Dacă ai fost în concediu în ultimele săptămâni și ai încercat, pe bună dreptate, să stai cât mai departe de inflație, PIB, deficit și dobânzi, ai avut ceva de recuperat la întoarcere. Vara a venit cu o serie de cifre importante pentru economia României și, surprinzător, nu toate sunt rele. Inflația a dat primul semn mai serios că începe să coboare, deficitul bugetar s-a redus puternic, iar deficitul comercial a scăzut și el. Economia, în schimb, rămâne punctul sensibil: față de anul trecut suntem pe minus, iar în trimestrul al doilea PIB-ul nu a mai scăzut, dar nici nu a crescut. Peste toate acestea, BNR ține în continuare piciorul pe frână și nu se grăbește să reducă dobânda-cheie. Mugur Isărescu spune că economia ar putea termina anul în jurul unei creșteri zero sau chiar ușor negative, dar nu vede o „recesiune dramatică”.
În România, conversația despre investiții începe aproape întotdeauna în același punct: „oamenii nu investesc pentru că nu au bani.” Este o explicație convenabilă și, până la un punct, reală. Costul vieții a crescut, inflația a redus puterea de cumpărare, iar pentru multe familii prioritățile sunt legate de prezent, nu de următorii 10 sau 15 ani.
Absent de la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj în care a vorbit despre rolul strategic al Mării Negre pentru securitatea Europei și pentru economia României. Șeful statului a pus accent pe Portul Constanța, Dunăre, industria navală și resursele energetice, pe care le-a descris drept o oportunitate importantă de dezvoltare.
Piața de capital românească traversează în 2026 una dintre cele mai puternice perioade din perspectiva randamentelor bursiere. Indicele BET înregistrează, de la începutul anului, un avans nominal de 47,1%, iar după ajustarea cu inflația acumulată în aceeași perioadă, randamentul real rămâne la 41,8%. În această comparație internațională, România ocupă locul al șaptelea la nivel mondial, atât în termeni nominali, cât și reali.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că noile date publicate de INS arată că economia României intră într-o etapă de reechilibrare: contracția s-a temperat, investițiile continuă să susțină activitatea, deficitul extern se reduce, iar inflația a revenit pe o traiectorie descendentă. În opinia sa, următoarea miză este ca această stabilizare să se transforme într-o creștere economică sustenabilă.
Produsul intern brut a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană, în trimestrul doi din 2026, comparativ cu precedentele trei luni, când zona euro a raportat o stagnare, iar economia UE un avans de 0,1%, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, însă, economia este pe minus, iar datele pentru întregul prim semestru arată o contracție.
Săptămâna aceasta, România a primit unele dintre cele mai importante anunțuri din economie: inflația a scăzut, iar astăzi vom ști și cum a performat economia în al doilea trimestru din 2026. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că se așteaptă la o creștere zero sau chiar ușor negativă în acest an, însă șeful Băncii Naționale nu vede o recesiune dramatică în România. În ceea ce privește inflația, chiar dacă actuala criză energetică ar putea duce la noi scumpiri, Isărescu își pune baza și în cunoștințele sale despre geografie și spune că în România „toamna plouă”.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat măsurile luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan și a acuzat Executivul că economia României traversează o perioadă de contracție, în timp ce statul continuă să se împrumute masiv.
Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Banca centrală estimează acum o rată anuală a inflației de 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% în prognoza anterioară, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,6 puncte procentuale.
După mai bine de un an cu scumpiri alerte și creșteri de taxe, inflația din România a coborât sub 10%. Totuși, economiștii nu sunt mulțumiți de datele anunțate săptămâna aceasta de INS, scăderea inflației fiind sub așteptări și determinând ING să revizuiască în sus prognoza pentru finalul anului, de la 6,00% la 6,50%. Aceștia subliniază paradoxul faptului că inflația rămâne ridicată, chiar dacă salariile românilor nu mai cresc precum în trecut.
Viteza cu care se scumpesc bunurile și serviciile din România a început să scadă, dar banii românilor nu sunt complet protejați de inflație dacă aleg titlurile de stat sau depozitele bancare. În momentul de față, cea mai bună ofertă bancară oferă o dobândă cu peste un punct procentual sub rata actuală a inflației, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, vei pierde bani. Același lucru se întâmplă și în cazul titlurilor de stat: chiar dacă veniturile obținute din acestea nu sunt impozitate, nici Tezaur, nici Fidelis nu te protejează complet de inflație. Iată cât câștigi dacă alegi să economisești 10.000 de lei în aceste instrumente.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 8,16% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres.
Banca Națională a României (BNR) decide astăzi dacă modifică dobânda de politică monetară, principalul instrument prin care influențează costul creditelor și al depozitelor din economie. Economiștii ING România estimează însă că banca centrală va menține și la această ședință dobânda-cheie la 6,50%, urmând ca prima reducere să aibă loc abia în ianuarie 2027, după ce inflația va intra pe o traiectorie mai clară de scădere.