Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
* Dolarul american a pierdut aproape 23% din puterea sa de cumpărare de la sfârşitul anului 2019 * Elveţia şi-a păstrat cea mai mare putere de cumpărare, pierzând mai puţin de 7% * Turcia a înregistrat cel mai abrupt declin, puterea sa de cumpărare fiind diminuată cu aproape 90%
Bursele europene au fluctuat ieri, preţul mare al petrolului alimentând îngrijorările legate de oferta de ţiţei şi de inflaţie.
România are clienți mulțumiți de serviciile de internet și telefonie mobilă, dar operatorii nu reușesc să transforme acest avantaj în venituri: țara ocupă ultimul loc din 34 de piețe analizate de Kearney la capacitatea comercială a sectorului. Studiul arată că problema este legată de dificultatea de a crește veniturile, de a susține prețurile și de a convinge clienții să adopte servicii avansate de conectivitate.
Prețul mediu al locuințelor din România a ajuns la 2.031 euro/mp în trimestrul 2 2026, cu 10% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Numărul cetăţenilor americani care au depus cereri pentru indemnizaţii de şomaj a scăzut săptămâna trecută, ceea ce arată că piaţa muncii rămâne stabilă în pofida unei scăderi neaşteptate a numărului de locuri de muncă în iulie şi permite Rezervei Federale (Fed) să îşi menţină atenţia pe controlul inflaţiei.
Preţurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari şi stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime şi al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care menţin prima de risc geopolitic. Joi dimineaţă, preţul a ajuns la 94 de dolari pe baril. Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a preţurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflaţiei la nivel global şi local.
Datoria guvernului american a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Trezorerie, pe fondul creşterii costurilor de împrumut, scrie AFP. După ultima emisiune de obligaţiuni de marţi, datoria Trezoreriei americane se ridică acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creşteri atât a […] Articolul Datoria SUA depăşeşte în premieră pragul de 40.000 mld. $, reprezentând 125% din PIB apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
România se află într-o poziţie paradoxală, cu o datorie publică raportată la PIB încă sub media europeană şi sub nivelul Ungariei, dar plătind unul dintre cele mai mari costuri de finanţare din regiune, din cauza vitezei de îndatorare şi a percepţiei de risc politic şi fiscal, susţine consultantul financiar, Adrian Negrescu.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar asta înseamnă că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune, în contextul în care că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare cât timp pragul datoriei este depășit. În plus, […] Articolul Ministrul Finanțelor: Legea nu mai permite creșteri de cheltuieli cu personalul cât timp datoria e peste 60% din PIB. Despre legea salarizării: „Orice angajament permanent trebuie calibrat în limitele cadrului fiscal” apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Investițiile străine directe (ISD) în România au scăzut la doar 669 milioane de euro în primul semestru din 2026, de câteva ori sub nivelurile înregistrate în perioadele similare din ultimii ani. România riscă să se confrunte nu doar cu un episod conjunctural, ci cu o pierdere structurală de competitivitate, avertizează Daniel Anghel, Country Managing Partner...
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, avertizează că modelul de creștere economică pe care Europa s-a bazat timp de decenii se erodează, pe fondul fragmentării comerțului mondial, al schimbării relației cu Statele Unite și al amenințărilor geopolitice tot mai mari.
România se află într-o poziţie paradoxală, datoria publică raportată la PIB este încă sub media europeană şi sub nivelul Ungariei, dar ţara plăteşte unul dintre cele mai mari costuri de finanţare din regiune, cauza este viteza de îndatorare şi percepţia de risc politic şi fiscal.
Conflictul din Iran, întârzierile din PNRR şi instabilitatea politică au redus cu aproximativ un punct procentual potenţialul de creştere a economiei româneşti în acest an, în timp ce efectele asupra inflaţiei continuă să se amplifice, spune Iulian Lolea, economist-şef al Concordia, principala confederaţie patronală din ţară. În aceste condiţii, România ar putea încheia anul cu o scădere a economiei de aproximativ 0,5%.
Consiliul Sindicatului Oil Terminal declanşează conflictul colectiv de muncă începând cu 24 august 2026. Negocierile colective au eşuat din cauza refuzului guvernului de a aproba memorandumul pentru o creştere salarială de 6,5% la nivelul companiei (sub rata actuală a inflaţiei), prevazut de cadrul legislativ
Potrivit Oficiului European de Statistică Eurostat, România conduce detașat în topul statelor membre ale UE cu cea mai mare inflație, în luna iulie, cu 8,2%, față de o medie de 3%, la nivelul Uniunii, fiind urmată de Lituania, Cipru și Bulgaria.
Investițiile străine directe au scăzut cu peste 80%, intermedierea financiară din România a coborât de la circa 40% din PIB în 2010 la 23% în prezent, iar numărul băncilor s-a redus de la 42 la 29, susține Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). El acuză un „mediu extrem de ostil" pentru industria bancară, în contextul taxării suplimentare, al inițiativelor legislative și al amenzii istorice aplicate de Consiliul Concurenței.
Modelul de creştere economică pe care Europa s-a bazat timp de decenii se erodează, pe fondul fragmentării comerţului mondial, al schimbării relaţiei cu Statele Unite şi al ameninţărilor geopolitice tot mai mari, a avertizat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde
Economia României a rămas sub presiune în trimestrul al doilea. Deși este de așteptat o revenire graduală în lunile următoare, începutul slab de an va face foarte dificilă o evitare a unei contracții în 2026, arată economiștii ING Bank. Investițiile au prevenit o recesiune mai profundă, în condițiile în care consumul a rămas slab.