Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, luni, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi Grupului parlamentar SOS România şi a constatat că Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal şi creştere economică) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, este constituţională
Creşterea economică a Japoniei de 0,3% pe bază trimestrială şi de 1,1% pe bază anuală în al doilea trimestru a fost sub aşteptări, alimentând o diviziune de politici între Banca Japoniei şi Tokyo cu privire la modul de gestionare a inflaţiei în creştere a ţării
Economia Rusiei a revenit pe creștere în trimestrul al doilea, rezistând mai bine decât anticipau mulți analiști după patru ani și jumătate de război în Ucraina și însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar și inflație până la scăderea veniturilor din energie și deteriorarea puterii de cumpărare a populației, transmite CNBC.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, despre majorarea preţurilor la motorină, că oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi şi a subliniat că creşterea preţurilor la combustibil are un efect asupra inflaţiei
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, despre majorarea preţurilor la motorină, că oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi şi a subliniat că creşterea preţurilor la combustibil are un efect asupra inflaţiei
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei, în primele şase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) şi pentru produse Electro-IT, în creştere cu 3,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în contextul inflaţiei ridicate, al încrederii scăzute şi al unei puteri de cumpărare cu circa 6% mai […]
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei, în primele şase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) şi pentru produse Electro-IT, în creştere cu 3,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în contextul inflaţiei ridicate, al încrederii scăzute şi al unei puteri de cumpărare cu circa 6% mai mică decât în 2025, arată un barometru, publicat de o companie de cercetare de piaţă.
Producătorii de petrol din Orientul Mijlociu continuă să transporte volume mari de țiței în afara Golfului Persic prin operațiuni de tip navetă (shuttle-runs), contribuind astfel la limitarea creșterii cotațiilor internaționale ale țițeiului și la temperarea temerilor privind un nou val de inflație alimentat de energie, chiar dacă războiul cu Iranul continuă, potrivit Bloomberg. Transportul petrolului […] Articolul Cum iese petrolul din Golful Persic în plin război: Emiratele Arabe au scos în secret, prin Strâmtoarea Ormuz, cu sprijin american, 135 mil. barili de țiței – 150 de petroliere așteaptă în largul Omanului apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Este posibil ca, anul acesta, economia să nu rămână pe plus, dar, dacă vom avea recesiune, aceasta va fi una uşoară, lucru fundamental pentru revenirea viitoare. Dar datele la trimestrul al doilea, publicate de INS la finalul săptămânii trecute, arată că „fundul gropii“ a fost atins T1 şi, după stagnarea din T2, urmează trimestrele de recuperare.
Economia Rusiei a rezistat mai bine decât anticipau mulţi analişti după patru ani şi jumătate de război în Ucraina şi a revenit pe creştere în trimestrul al doilea, însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar şi inflaţie până la scăderea veniturilor din energie şi deteriorarea puterii de cumpărare a populaţiei.
Economia României a rămas sub presiune în al doilea trimestru din 2026, consemnând o stagnare de la un trimestru la altul și o scădere anuală de 0,4%, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși cifrele indică o evoluție slabă, rezultatul a depășit estimările pesimiste ale pieței și confirmă faptul că economia […]
În România, conversația despre investiții începe aproape întotdeauna în același punct: „oamenii nu investesc pentru că nu au bani.” Este o explicație convenabilă și, până la un punct, reală. Costul vieții a crescut, inflația a redus puterea de cumpărare, iar pentru multe familii prioritățile sunt legate de prezent, nu de următorii 10 sau 15 ani.
Dacă ai fost în concediu în ultimele săptămâni și ai încercat, pe bună dreptate, să stai cât mai departe de inflație, PIB, deficit și dobânzi, ai avut ceva de recuperat la întoarcere. Vara a venit cu o serie de cifre importante pentru economia României și, surprinzător, nu toate sunt rele. Inflația a dat primul semn mai serios că începe să coboare, deficitul bugetar s-a redus puternic, iar deficitul comercial a scăzut și el. Economia, în schimb, rămâne punctul sensibil: față de anul trecut suntem pe minus, iar în trimestrul al doilea PIB-ul nu a mai scăzut, dar nici nu a crescut. Peste toate acestea, BNR ține în continuare piciorul pe frână și nu se grăbește să reducă dobânda-cheie. Mugur Isărescu spune că economia ar putea termina anul în jurul unei creșteri zero sau chiar ușor negative, dar nu vede o „recesiune dramatică”.
Economia va rămâne cu greu pe plus în acest an, dar recesiunea ce se prefigurează va fi una uşoară, ceea ce oferă o bază bună pentru o revenire de peste 2% în 2027.
* (Interviu cu George Bădescu, directorul executiv al AMRCR) Reporter: Cum percepeţi piaţa de retail din România, după adoptarea repetată de noi măsuri fiscale şi în contextul inflaţiei crescute, crizei politice, războaielor etc.?
Unele cifre economice, oricât de impresionante, rămân greu de tradus în realitatea de zi cu zi. Informaţia că activitatea unei singure companii, Kaufland, generează în România o contribuţie economică de 2,89 miliarde de euro, echivalentă cu aproximativ 0,8% din Produsul Intern Brut, poate părea doar un indicator sec dintr-un raport financiar.
* (Interviu cu Cristian Pelivan, directorul executiv al ARMO) Reporter: Cum percepeţi sectorul comerţului online din România, după adoptarea repetată de noi măsuri fiscale şi în contextul inflaţiei crescute, crizei politice, războaielor etc.?
Retailul românesc traversează o perioadă în care volatilitatea economică, inflaţia, schimbările fis ¬cale şi incertitudinile geopolitice pun presiune atât pe magazinele fizice, cât şi pe comerţul online. În acelaşi timp, piaţa demonstrează o capacitate remarcabilă de adaptare, iar schimbarea cea mai importantă nu este dispariţia unui canal în favoarea celuilalt, ci transformarea comportamentului de consum.
Banca centrală a Japoniei (BOJ), una din cele mai importante instituții financiare din lume, ar urma să majoreze dobânzile de politică monetară fie în luna septembrie, la următoarea reuniune de politică monetară, fie la cea din octombrie, relatează Bloomberg. Agenția de presă scrie că guvernul premierului japonez Sanae Takaichi susține decizia de majorare a dobânzii […] Articolul Banca Japoniei pregătește noi majorări de dobândă, pentru a calma presiunile pe deprecierea yen-ului – Tokyo e epicentrul celui mai mare carry-trade din lume apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .