Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România a intrat, oficial, în stagflaţie, cu o stagnare a activităţii economice în 2026 şi cu o inflaţie care continuă să afecteze puternic consumul şi competitivitatea economică.
Produsul Intern Brut a crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,7% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce România, Belgia şi Franţa au raportat fiecare o stagnare, iar Austria a fost singurul stat membru UE care a consemnat un declin al economiei de 0,1%
Preşedintele IMM România, Florin Jianu, consideră că datele publicate privind Produsul Intern Brut din primul semestru al anului arată o economie care şi-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiţionale de creştere, deoarece consumul populaţiei scade, industria se contractă, iar comerţul, transporturile şi sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activităţii
Vicepreşedintele Cevdet Yilmaz a dezvăluit Programul pe termen mediu (OVP) al Turciei pentru perioada 2027-2029 pe 6 septembrie şi a evidenţiat previziunile economice actualizate şi priorităţile politice, în timp ce preconizează că inflaţia va scădea la o singură cifră până în 2029
România păstrează ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare de peste un deceniu, în timp ce consumul, principalul motor de creştere economică, încetineşte dramatic în acest an, fără alternative pregătite.
Produsul Intern Brut (PIB) a stagnat în al doilea trimestru al anului 2026, faţă de primul trimestru al aceluiaşi an, însă a scăzut cu 0,4% pe seria brută şi cu 2% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu trimestrul al doilea din 2025
Luna august a găsit România într-o situaţie pe care, cu numai câteva luni înainte, instituţiile statului ar fi prezentat-o drept improbabilă: fără Guvern cu puteri depline, cu două reactoare nucleare scoase temporar din producţie din cauza celui mai scăzut debit al Dunării din istoria măsurătorilor, cu drone pătrunse repetat în spaţiul aerian naţional sau ajunse în apropierea infrastructurii energetice strategice din Marea Neagră, cu o datorie publică trecută de pragul legal de 60% din PIB şi cu un conflict deschis între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având o miză de aproximativ 5 miliarde lei.
'Utilizarea ratelor dobânzilor pentru controlul inflaţiei echivalează cu adoptarea unei politici monetare din care lipsesc banii.
PIB Group a anunţat astăzi finalizarea achiziţiei International Insurance Broker şi reprezintă cea de-a doua achiziţie realizată de PIB Group în România
Datele preliminare privind inflaţia din Europa în ultima lună de vară arată o creştere peste aşteptări a indicilor preţurilor de consum.
Banca Centrală a Canadei a menţinut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pentru a şaptea şedinţă consecutivă, deoarece evoluţia economiei şi ritmul inflaţiei s-au situat în concordanţă cu aşteptările generale.
Valurile de căldură şi seceta care au lovit Franţa în acest an vor diminua Produsul Intern Brut cu 0,1 puncte procentuale, în principal ca urmare a scăderii producţiei agricole, a estimat miercuri Ministerul Economiei şi Finanţelor
Acţiunile globale au scăzut miercuri, deoarece noile atacuri aeriene ale Statelor Unite asupra Iranului au împins preţurile petrolului la maximele ultimelor cinci săptămâni, au alimentat îngrijorările legate de inflaţie şi au extins vânzările masive de obligaţiuni la nivel mondial.
Inflaţia din zona euro a accelerat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, în principal din cauza scumpirii energiei provocate de războiul cu Iranul şi de blocarea Strâmtorii Ormuz.
Guvernul de la Bucureşti a alocat Educaţiei aproximativ 4,4% din PIB în anul 2024, faţă de media de 4,8% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, potrivit raportului „Investing in Education 2026 ”, publicat ieri de Comisia Europeană.
Vânzările masive pe pieţele globale de obligaţiuni s-au adâncit marţi, iar randamentul obligaţiunilor japoneze pe zece ani a atins nivelul de 3% pentru prima dată din anul 1996 şi reprezintă cea mai recentă manifestare a anxietăţii traderilor referitoare la inflaţia generată de energie, restricţiile monetare şi condiţiile fiscale tot mai slabe.
Pieţele financiare se pregătesc acum pentru dobânzi mai mari în Statele Unite, întrucât preşedintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, a readus inflaţia în centrul atenţiei investitorilor prin declaraţiile sale de la reuniunea anuală a guvernatorilor băncilor centrale de la Jackson Hole
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a trecut pragul de 3% în luna august şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creşterii preţurilor la energie, ceea ce conferă un nou argument pentru o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) la următoarea şedinţă de politică monetară
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a trecut pragul de 3% în luna august, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creşterii preţurilor la energie, ceea ce conferă un nou argument pentru o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană la următoarea şedinţă de politică monetară, transmite Reuters.
Partidul Naţional Liberal prezintă pe Facebook două viziuni economice diferite reflectate în bugetul ţării, arătând că în 2024, sub guvernul Ciolacu, veniturile au crescut cu 10,4%, dar cheltuielile au crescut cu 19,1%, adică aproape de două ori mai repede decât veniturile, generând presiune suplimentară asupra deficitului şi creşterea împrumuturilor statului