Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, anunță că partidul este dispus să susțină formarea unui nou guvern, dar numai dacă programul de guvernare va include măsuri pentru schimbarea direcției economice și dacă PNL și UDMR își vor asuma o majoritate politică transparentă. Social-democrații resping varianta unui guvern tehnocrat și avertizează că, în lipsa unor garanții clare, nu vor susține noul demers politic.
Luca Niculescu, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, începe joi consultările cu partidele parlamentare pentru formarea Guvernului și conturarea programului de guvernare. Niculescu are programate întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, în încercarea de a construi majoritatea parlamentară necesară pentru învestirea noului Executiv.
Luca Niculescu, prim-ministrul desemnat să formeze Guvernul, spune că programul de guvernare la care lucrează în aceste zile va avea ca priorități creșterea economică, protejarea puterii de cumpărare, relansarea mediului de afaceri și găsirea unor soluții pentru prețurile la energie.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că, în prezent, ritmul de creștere economică necesar pentru reducerea datoriei fără reduceri bugetare sau majorări de taxe pare de neatins, în condițiile în care datoria publică globală se îndreaptă spre depășirea pragului de 100% din PIB.
Economia României va scădea cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai mari cu energia, potrivit celei mai recente ediții a raportului „Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity”, publicat marți, 6 octombrie, de Banca Mondială. Pentru 2027, Banca Mondială estimează revenirea economiei pe creștere, cu un avans al PIB de 1,7%, urmat de o creștere de 2% în 2028.
Economia României ar putea avea o revenire anemică în 2027, cu o creștere a PIB-ului estimată între 0 și 0,5%, mult sub prognozele de consens, avertizează CFA România. Specialiștii anticipează o inflație de 4–5%, un curs de până la 5,5 lei pentru un euro și un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, în timp ce riscul unei retrogradări a ratingului de țară va rămâne ridicat.
Ministrul Finanțelor le-a prezentat reprezentanților Moody’s evoluția execuției bugetare și rezultatele ajustării fiscale din 2026, în condițiile în care deficitul a coborât la 2,9% din PIB după primele opt luni. Nazare avertizează că stabilitatea politică și adoptarea la timp a bugetului pentru 2027 sunt esențiale pentru continuarea consolidării fiscale și menținerea încrederii investitorilor.
Adrian Negrescu consideră că „respingerea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan prelungește criza politică și introduce o nouă perioadă de incertitudine pentru economia României, într-un moment în care țara trebuie să continue consolidarea fiscală și să pregătească bugetul pentru 2027”.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, avertizează că menținerea echilibrelor macroeconomice și continuarea consolidării fiscal-bugetare sunt esențiale pentru o creștere economică sustenabilă și pentru păstrarea credibilității României în fața piețelor financiare, informează Euronews România.
Fostul premier Theodor Stolojan atrage atenția că economia României a intrat pe o traiectorie de încetinire încă din 2022, în pofida fondurilor europene și a creșterii investițiilor publice. El susține că, în actualul context, corectarea deficitelor și monitorizarea echilibrelor externe trebuie să fie prioritare, iar România are nevoie de investiții străine, tehnologii noi și o alocare mai eficientă a resurselor pentru a-și valorifica potențialul de creștere.
Premierul interimar Ilie Bolojan susține că programul de guvernare depus de Siegfried Mureșan continuă reformele începute și urmărește modernizarea României, creșterea economică și responsabilitatea față de finanțele publice. Premierul desemnat își structurează viziunea în jurul unei Românii moderne, prospere, drepte și sigure, urmând ca miniștrii propuși să fie audiați înaintea votului de învestitură din Parlament.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, în scădere cu 31% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor arată că veniturile au crescut cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%, iar investițiile susținute din fonduri europene și PNRR au înregistrat o creștere de 67,3%.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat principalele măsuri ale programului de guvernare susținut de PNL, USR și UDMR, construit în jurul a 28 de linii directoare. Documentul prevede reformarea administrației, reducerea risipei bugetare, fără noi taxe în 2027, investiții în infrastructură și energie, digitalizarea statului, reforme în sănătate și justiție și creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB.
Președintele Nicușor Dan a acuzat Rusia că și-a abandonat responsabilitatea de menținere a păcii și securității internaționale și a reafirmat, la ONU, sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova. Șeful statului a avertizat asupra amenințărilor hibride la adresa Europei și a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, subliniind totodată potențialul energetic și economic al României.
Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 3,2% în august 2026, de la 3% în iulie, în timp ce România a înregistrat o scădere puternică, de la 8,2% la 6,3%. România a avut însă, în continuare, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE, notează Agerpres.
Fed, banca centrală a Statelor Unite, a majorat miercuri dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la un interval de 3,75%-4%, în încercarea de a contracara inflația persistentă, informează ABC News.
Încrederea românilor în economie și în propria situație financiară s-a deteriorat puternic în ultimii trei ani. Inflația, salariile, siguranța locului de muncă și taxele se află printre principalele motive de îngrijorare, în timp ce partidele politice au cel mai scăzut nivel de încredere.
Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor INS. Scăderea este încurajatoare, însă prețurile serviciilor au crescut cu 11,28% într-un an, menținând presiunea asupra consumatorilor. În acest context, BNR și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 6,1%.