Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5%, afirmă autoritățile, astfel că se poate ajunge la o majorare cu circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Românii folosesc cardul, aplicațiile bancare și plățile online, urmăresc ofertele și încearcă să economisească. Cu toate acestea, atunci când trebuie să explice cum funcționează dobânda compusă, ce efect are inflația asupra economiilor sau care este legătura dintre risc și randament, lucrurile devin mai complicate.
Într-un an în care companiile își controlează atent costurile, dar angajații resimt presiunea inflației și a cheltuielilor recurente, cardul de masă rămâne unul dintre cele mai eficiente beneficii extrasalariale.
Prețul gazului cu furnizare în ziua de luni a ajuns din nou la 300 de lei/MWh, cu 77% peste cel din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce va conduce la o majorare a facturilor, va pune presiune pe inflație și va scumpi suplimentar gazul pentru iarna viitoare, acesta fiind prețul plătit nu numai de furnizori, ci chiar și de producătorii interni pentru gazul înmagazinat, relevă analiza Profit.ro.
Economia Rusiei a revenit pe creștere în trimestrul al doilea, rezistând mai bine decât anticipau mulți analiști după patru ani și jumătate de război în Ucraina și însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar și inflație până la scăderea veniturilor din energie și deteriorarea puterii de cumpărare a populației, transmite CNBC.
Economia globală este estimată să ajungă la 126.000 de miliarde de dolari în 2026. Doar patru țări generează jumătate din PIB-ul global. Statele Unite singure reprezintă peste un sfert din producția globală. România se clasează pe locul 39 la PIB nominal în lume, conform datelor analizate de Profit.ro.
Economia României s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Banca Națională a României ar putea discuta reducerea dobânzii de politică monetară la începutul anului viitor, după ce scade inflația. O discuție în acest moment ar fi prematură, având în vedere că dobânzile sunt în continuare real negative, ceea ce nu se mai practică nicăieri în lume, spune guvernatorul Mugur Isărescu. El vorbește și de flexibilitatea mai mare a cursului valutar, după două episoade de depreciere a leului, dar și de perspectiva economiei în acest an: creștere apropiată de zero sau o scădere ușoară.
România a păstrat ratingul de credit recomandat investițiilor după cele două evaluări ale agențiilor Fitch și Moody’s, în cazul celei dintâi după o contestație a autorităților române. Isărescu spune că deciziile de menținere a ratingurilor au fost absolut corecte, ca urmare a ajustării mari a deficitului fiscal, de peste 2% din PIB. Pe de altă parte, spune guvernatorul, pentru viitor este nevoie de o revenire la coaliția de guvernare care a luat deciziile, astfel încât să existe claritate în ceea ce privește deciziile următoare.
Banca Națională a României a majorat de la 5,5% la 6,6% estimarea privind inflația la finele acestui an, ca urmare a efectelor generate de războiul din Golful Persic, de seceta severă, precum și pe fondul impactului creșterii chiriilor la stat.
Salariul mediu net pe economie a crescut ușor mai accelerat în iunie, dar rămâne consistent sub rata inflației.
Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, declin mai lent decât cel anticipat de economiști, ca urmare a unei inflații lunare încă ridicate. Rata inflației anuale intrat totuși pe o pantă de scădere, ca urmare a unui efect de bază favorabil.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. Banca anticipează o scădere substanțială a inflației pe parcursul trimestrului al treilea și revenirea în țintă pe finele anului viitor. Riscuri importante la adresa țintei vin din efectele secetei, creșterea prețului petrolului și impactul politicilor fiscal-bugetare.