Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Creșterea randamentelor obligațiunilor și înăsprirea condițiilor de finanțare vor încetini creșterea economică în zona euro, a declarat sâmbătă președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde.
Eurostat, Oficiul de statistică al UE, România se menține pe primul loc în UE, în luna septembrie, în topul țărilor cu cea mai mare rată anuală a inflației, cu un nivel de 6,5%, față de o medie de 3,8% pentru statele membre, fiind urmată de Lituania (6,1%) și Bulgaria (5,6%).
Deficitul bugetar pentru primele nouă luni a ajuns la 3,82% din PIB, în scãdere cu 1,53 puncte procentuale fațã de anul trecut, a anunțat Ministerul Finanțelor, după ce a prezentat în ședința de guvern de astăzi, probabil ultima a guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, o notã cu situația execuției bugetare.
Guvernul Niculescu arată în programul de guvernare că va urmări ținta de 15% din bugetul de stat pentru educație ”până în 2030”, menținând ținta de 6% din PIB a finanțării pentru educație. Pentru cercetare, noul cabinet guvernamental prevede 1% din PIB pentru cercetare tot în 2030.
Compania Dacia va fi printre prioritățile sale, a declarat premierul desemnat Luca Niculescu, care a adăugat că România nu îți poate permite să piardă o companie care aduce câteva procente la PIB-ul României.
Institutul Național de Statistică (INS) informează că producția industrială a fost mai mică, în august 2026, față de iulie 2026 ca serie brută cu 12,6%, pe fondul scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare, dar a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,6%.
Deficitul mondial de motorină ar putea persista până în a doua jumătate a anului 2027, alimentând inflația și afectând creșterea economică, avertizat Agenția Internațională pentru Energie (AIE).
Inflația a accelerat în septembrie peste așteptările analiștilor. BCR, deși a anticipat corect cifra de la începutul toamnei, majorează estimarea pentru finele anului, pe fondul scumpirii energiei și al deprecierii cursului valutar, ale căror efecte nu le-am văzut încă integral în prețuri. Inflația ar urma însă să scadă substanțial anul viitor, inclusiv ca urmare a deficitului de cerere din economie.
România se confruntă cu o combinație macroeconomică îngrijorătoare: perspective de contracție economică, inflație persistentă și riscuri tot mai mari pentru piața muncii. Revizuirea în scădere a prognozei Fondului Monetar Internațional (FMI), coroborată cu accelerarea inflației raportate de Institutul Național de Statistică (INS), readuce în discuție pericolul stagflației, unul dintre cele mai dificile scenarii pentru o economie.
Institutul Național de Statistică (INS) anunță că rata anuală a inflației, în septembrie 2026, comparativ cu luna septembrie 2025, a fost 6,6%.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit puternic estimările privind economia României, preconizând o recesiune în acest an și o revenire mai lentă în 2027 decât anticipa inițial, conform datelor analizate de Profit.ro.
Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm a anunțat că Premiul Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel le-a fost decernat americanilor Robert E. Hall și Michael Woodford pentru lucrările lor despre ”fundamente microeconomice ale ale stabilizării macroeconomice”.
Institutul Național de Statistică (INS) arată că numărul nașterilor înregistrate în luna august 2026 a crescut față de luna august 2025, dar a scăzut față de luna precedentă (iulie 2026), în timp ce numărul deceselor s-a mărit atât față de luna august 2025, cât și față de luna precedentă (iulie 2026).
Potrivit datelor Institutului Național de Statistic, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 31 august 2026 a fost de 22,444 miliarde euro, mai mare cu 307,2 milioane euro (+1,4%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 august 2025.
4 din 10 români nu își pot permite o cheltuială financiară neprevăzută, arată datele Eurostat publicate astăzi pentru anul 2025.
România a recuperat în ultimele două decenii aproape întregul decalaj față de Polonia în privința PIB-ului pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare. În 2004, indicatorul reprezenta 34% din media Uniunii Europene în România și 51% în Polonia. În 2025, cele două țări au ajuns la 78%, respectiv 81%. Diferențele rămân însă importante în privința dimensiunii economiilor și a exporturilor, unde Polonia vinde pe piețele externe de aproape patru ori mai multe mărfuri decât România.
Solicitările Italiei și Greciei de a acorda statelor membre o flexibilitate bugetară suplimentară pentru a face față inflației provocate de creșterea prețurilor energiei și pentru a finanța măsurile de sprijin destinate populației și companiilor au fost respinse de Comisia Europeană.
România a câștigat în 2025 peste 100.000 de locuitori. Au fost mai mulți oameni care au intrat în țară pentru ședere pe termen lung decât au plecat. Țara a trecut de la scăderea accentuată a numărului de locuitori la un plus consistent printr-o decizie administrativă luată în 2022 de statul român.
Banca Națională a României a menținut la 6,5% pe an dobânda de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Inflația este așteptată să crească până la finele anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și materiilor prime și inclusiv ca urmare a creșterii recente a euro în raport cu leul.
Banca Națională a României a menținut la 6,5% pe an dobânda de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Inflația este așteptată să crească până la finele anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și materiilor prime și inclusiv ca urmare a creșterii recente a euro în raport cu leul. BNR avertizează și cu privire la incertitudinile induse de situația politică internă.