Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România a rămas şi în prima parte a acestui an la coada topului Uniunii Europene (UE) cu cea mai mică pondere a creditelor acordate populaţiei în PIB, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR, intermedierea financiară scăzută fiind una dintre problemele importante.
Piaţa interbancară a fost şi în sezonul de vară pe excedent de lichiditate, ca şi în primele trei luni din acest an, surplusul oscilând în jurul a 30 mld. lei (6 mld. euro), medie zilnică. Practic, băncile au continuat să ţină banii la BNR şi în lunile de vară, la dobândă de 5,5%, în timp ce creditarea merge domol, cu un ritm de 7-8%, iar economia este în recesiune.
România a rămas în ultimii ani la coada clasamentului european în privinţa gradului de intermediere financiară, cu cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor (circa 22% din PIB) şi activelor bancare (50% din PIB).
Consiliul Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei (MNB) va decide în curând dacă va reduce actuala ţintă de inflaţie, scrie Portfolio.hu. În ultimele luni, revizuirea ţintei a fost discutată în principal în contextul dezbaterilor despre introducerea monedei euro, dar banca centrală poate lua în considerare acest lucru indiferent dacă Ungaria intră sau nu în zona euro.
La un an după intrarea în vigoare a pachetului fiscal, analiza veniturilor bugetare arată că majorarea TVA a fost singura măsură care a adus încasări suplimentare la buget ca pondere în PIB, în timp ce efectele celorlalte creşteri de taxe au fost limitate, afirmă Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group. În opinia sa, dacă România vrea să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2031, accentul ar trebui mutat de la noi creşteri de taxe către reducerea fiscalităţii pe muncă şi eficientizarea cheltuielilor publice.
Aproape o treime din numărul total al instituţiilor de credit din România, adică una din trei bănci, au înregistrat pierderi la finalul primului semestru (S1) din acest an, în timp ce celelalte bănci (69%) au fost pe profit, într-un context caracterizat de dobânzi încă mari, inflaţie persistentă şi recesiune.
Automobile Dacia a avut opt directori generali în cei 27 de ani scurşi de la privatizarea din iulie 1999, iar durata mandatelor spune că perioadele lungi de la conducerea companiei au coincis cu momentele în care uzina de la Mioveni a câştigat modele şi volume, iar perioadele de instabilitate, cu cele în care a început să le piardă.
Automobile Dacia a avut opt directori generali în cei 27 de ani scurşi de la privatizarea din iulie 1999, iar durata mandatelor spune că perioadele lungi de la conducerea companiei au coincis cu momentele în care uzina de la Mioveni a câştigat modele şi volume, iar perioadele de instabilitate, cu cele în care a început să le piardă.
Aproape o treime din numărul total al instituţiilor de credit din România, adică una din trei bănci, au înregistrat pierderi la finalul primului semestru (S1) din acest an, în timp ce celelalte bănci (69%) au fost pe profit, într-un context caracterizat de dobânzi încă mari, inflaţie persistentă şi recesiune.