Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România a fost şi în prima parte a acestui an la coada topului Uniunii Europene (UE), penultima, cu a doua cea mai mică pondere în PIB a creditelor bancare acordate companiilor, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR. Intermedierea financiară scăzută, mai ales pe segmentul companiilor, rămâne una dintre problemele importante.
România a fost şi în prima parte a acestui an la coada topului UE, penultima, cu a doua cea mai mică pondere în PIB a creditelor bancare acordate companiilor, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR. Intermedierea financiară scăzută, mai ales pe segmentul companiilor, rămâne una dintre problemele importante. Aproape de România în acest clasament sunt Irlanda, cu o pondere de doar 4% a creditelor corporate în PIB, Slovenia şi Polonia, cu 15% fiecare, şi Letonia cu 16%, în timp ce Bulgaria are credite corporate în PIB de 24%, adică mai mult decât dublu faţă de România.
Sub conducerea lui Kevin Warsh, Rezerva Federală a SUA a majorat dobânda de referinţă cu 0,25 de puncte procentuale, la 3,75%-4%, pentru a frâna inflaţia în ţara sa şi a indicat că nu se va opri aici cu creşterile. Efectul în Europa de Est a fost imediat. Dolarul s-a apreciat în raport cu zlotul, leul şi forintul. Iar momentul este cum nu se poate mai prost.
Vehiculele din România care au speriat Europa. Suntem una dintre țările cele mai dezvoltate din punctul de vedere al numărului firmelor de transport rutier de marfă, un lucru bun pentru economie, în condițiile în care această activitate este una dintre puținele care au excedent extern, adică aduc valută în țară, ca să nu mai vorbim de numărul foarte mare de angajați și contribuția la PIB. Există, însă, și un revers al medaliei: camioanele provoacă daune uriașe, în țară și mai ales în afara țării.
Viitorul premier/guvern va prelua administrarea României într-un moment în care ajustarea fiscală începută vara trecută produce rezultate: deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în 2025, inflația a coborât rapid de la peste 10% la 6,2%, iar economia dă primele semne de ieșire din recesiune.Aceste evoluții nu par însă suficiente pentru a normaliza percepția […] Articolul Situația de la care pornește noul premier: deficit în scădere și inflație în frânare, dar industrie în cădere, șomaj în creștere, energie în criză, dobânzi de „junk” și un necesar de finanțare acoperit abia 65%. Piețele nu mai au răbdare apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Doar 29% dintre români investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, față de 41% la nivel european, arată un studiu realizat de Ipsos pentru ING Research. În același timp, șase din zece respondenți din România consideră că lipsa investițiilor reprezintă un risc, deoarece inflația poate reduce în timp valoarea economiilor. Diferența ... The post Șapte din zece români nu investesc, deși majoritatea văd inflația ca pe un risc pentru economii appeared first on Forbes Romania .
Rezerva Federală a SUA a majorat miercuri seara ratele dobânzilor cu 0,25%. Este prima majorare din iunie 2023 încoace. Comitetul Federal pentru Operaţiuni de Piaţă (FOMC) a votat în unanimitate, iar perspectivele sugerează o altă majorare a ratei până la sfârşitul anului. Pe fondul reevaluării de către pieţe a perspectivei unei înăspriri suplimentare a politicii monetare, investitorii analizează modul în care vor trebui să-şi repoziţioneze portofoliile.
Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 3,2% în august 2026, de la 3% în iulie, în timp ce România a înregistrat o scădere puternică, de la 8,2% la 6,3%. România a avut însă, în continuare, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE, notează Agerpres.
Potrivit datelor publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3,2%, în luna august, de la un nivel de 3% în luna iulie, însă România se numără printre statele membre unde rata anuală a inflației a fost mai mică în luna august comparativ cu luna iulie.
România a avut cea mai mare inflație din UE în august 2026, de 6,3%, în timp ce BNR a ridicat prognoza pentru finalul anului la 6,1%.
Contractele futures pe indicii bursieri americani au consemnat creşteri semnificative joi, după ce decizia Rezervei Federale de a majora rata dobânzii de referinţă a reconfirmat angajamentul băncii centrale în combaterea inflaţiei şi a eliminat o sursă prelungită de incertitudine din pieţe.
Doar 29% dintre românii chestionați spun că investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri. Media europeană este de 41%.
Șapte din zece români nu investesc în prezent, deși 60% sunt conștienți că păstrarea banilor exclusiv sub formă de economii implică un risc, deoarece inflația le poate reduce valoarea. Lipsa banilor disponibili, teama de risc și cunoștințele insuficiente despre investiții sunt principalele bariere, arată un studiu ING Research realizat de Ipsos.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3,2%, în luna august, de la un nivel de 3% în luna iulie, însă România se numără printre statele membre unde rata anuală a inflaţiei a fost mai mică în luna august comparativ cu luna iulie, potrivit datelor publicate, joi, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3,2%, în luna august, de la un nivel de 3% în luna iulie, dar România se numără printre statele membre unde rata anuală a inflaţiei a fost mai mică în luna august comparativ cu luna iulie, potrivit datelor publicate, joi, de Oficiul de […]
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut până la 3,2% în august, de la un nivel de 3% în luna iulie, iar între statele membre cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în august comparativ cu luna iulie
* 71% dintre români nu investesc în prezent, iar principalele bariere sunt economiile insuficiente (40%), teama de risc (35%) şi lipsa cunoştinţelor despre investiţii (33%). * 60% sunt conştienţi şi că lipsa investiţiilor reprezintă un risc, dat fiind că economiile îşi pot pierde valoarea din cauza inflaţiei. * Mai mult de jumătate dintre români (69%) cred că sistemul public de pensii este sub presiune şi doar 1 din 3 români se aşteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Europa riscă să finanțeze explozia inteligenței artificiale din Statele Unite fără să beneficieze în aceeași măsură de creșterea economică generată de această tehnologie. Avertismentul vine de la Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, care a vorbit despre decalajul tot mai mare dintre Europa și SUA în cursa pentru AI.