Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
On the streets, discontent wears faces that electoral statistics struggle to capture. There are young students who can no longer afford their rent, teachers working in underfunded educational institutions, and pensioners watching their personal income evaporate amidst daily price hikes in shops and pharmacies.
În stradă, nemulţumirea are chipuri pe care statisticile electorale le surprind greu. Tineri studenţi care nu îşi mai permit să achite chiria, profesori care lucrează în unităţi de învăţământ subfinanţate, pensionari care văd cum venitul personal se topeşte în majorările zilnice de preţuri din magazine şi farmacii.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, în scădere pronunţată faţă de soldul negativ de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) consemnat în perioada similară din 2025, potrivit execuţiei bugetare publicate de MF. Diminuarea deficitului a fost de 24,17 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu o reducere de peste 23% în termeni nominali şi cu o ajustare de 1,5 puncte procentuale din PIB, arată datele transmise de instituţie.
Mandatul fundamental al băncilor centrale vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, aşa cum prevede şi statutul BNR. De peste două decenii, BNR urmăreşte îndeplinirea acestui mandat prin ţintirea directă a inflaţiei. Însă istoria ne arată că nicio strategie de politică monetară nu trebuie privită drept cadru imuabil. În acest sens, schimbările structurale impun evaluări periodice ale premiselor care fundamentează deciziile de politică monetară. Un astfel de exerciţiu este cu atât mai necesar în contextul în care traversăm una dintre cele mai volatile perioade pentru economia globală. Problema nu este strategia de ţintire a inflaţiei în sine, ci tendinţa de a transforma un cadru de analiză într-un mecanism decizional aproape automat.
OVB Allfinanz România, broker de asigurări Unit-Linked de pe piaţă şi subsidiară a OVB Holding AG, unul dintre cele mai importante grupuri de consultanţă financiară din Europa, anunţă niveluri record de creştere a adoptării asigurărilor, cu 16% pe toate segmentele în primele nouă luni ale anului şi cu 15% mai multe contracte noi, pe fondul contextului economic volatil şi al unei înţelegeri mai profunde a beneficiilor asigurărilor în rândul populaţiei României.
Costurile ridicate ale construcţiilor, cerinţele de reglementare şi procedurile lente de autorizare afectează dezvoltarea proiectelor rezidenţiale şi de infrastructură din Marea Britanie, punând presiune suplimentară asupra obiectivului guvernului de accelerare a creşterii economice, înaintea prezentării bugetului, relatează Reuters.
Preţul aurului a crescut luni, 26 octombrie, pe fondul scăderii cotaţiilor petrolului, care a temperat temerile privind inflaţia, în timp ce investitorii aşteaptă decizia Rezervei Federale a SUA privind dobânzile, relatează Reuters.
Piaţa imobiliară comercială din România traversează, în acest an, o perioadă de ajustare şi consolidare, într-un context economic caracterizat de inflaţie ridicată, creştere economică modestă şi o diminuare temporară a consumului.
Un angajat nu are cum să obţină pentru banii lui pe un an un câştig mai mare decât inflaţia, de 6,61%: nicio plasare pe un an la îndemâna lui nu dă acum atât
Fostul premier Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că problemele legate de deficit şi cheltuieli vor continua să reprezinte o provocare pentru actualul său guvern, avertizând că, dacă nu vor fi menţinute echilibrele ţării, există riscul ca o criză bugetară să degenereze într-o criză economică în care ar avea de suferit toţi românii
Oficialii Rezervei Federale sunt aşteptaţi pe scară largă să menţină rata dobânzii de politică monetară neschimbată la şedinţa de miercuri, semnalând prudenţă în lupta împotriva inflaţiei
Analiştii şi investitorii de pe pieţele internaţionale anticipează că preţul aurului ar putea înregistra un nou record istoric în următoarele 12-18 luni, pe fondul incertitudinilor geopolitice, al persistenţei inflaţiei şi al achiziţiilor derulate de băncile centrale.
Deficitul bugetar al României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB faţă de 2024, ajungând la 7,8% din PIB conform metodologiei europene ESA 2010, arată datele oficiale publicate de Eurostat şi validate în cadrul procedurii de deficit excesiv, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat la 3,1% din PIB.
Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut, în termeni nominali, în primele opt luni ale anului în curs, cu 2,8%, comparativ cu perioada similară din 2025
Rata anuală a inflaţiei de bază din Japonia a urcat în luna septembrie la 2,1%, atingând cel mai ridicat nivel din cursul acestui an, pe fondul scumpirii bunurilor durabile, al tarifelor la utilităţi şi al presiunilor generate de deprecierea yenului asupra costurilor de import.
Inflaţia de bază din Japonia a depăşit în septembrie ţinta de 2% a Băncii Japoniei pentru prima dată în nouă luni, ajungând la 2,1% în ritm anual, o evoluţie care consolidează argumentele pentru o nouă majorare a dobânzii de referinţă în perioada următoare, relatează Reuters.
Partidul Naţional Liberal (PNL) a transmis o replică la adresa Partidului Social Democrat (PSD), acuzând formaţiunea de interpretarea eronată a datelor Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) privind deficitul bugetar şi precizând că execuţia la şase luni indică un nivel de 2% din PIB pe metodologia cash.
Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB faţă de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%
Regiunea Bucureşti-Ilfov se numără printre zonele Uniunii Europene cu cea mai mare creştere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2019-2024, cu un avans de peste 33%, în schimb, regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia se află în partea de jos a clasamentului, cu scăderi de două cifre.
Inteligenţa artificială ar putea stimula creşterea economică globală, însă ţările sărace, companiile mici şi lucrătorii tineri riscă să rămână în urmă dacă nu se îmbunătăţesc accesul la energie, infrastructura digitală şi nivelul competenţelor, avertizează oficiali ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).