Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Banca Națională a României va menține dobânda de politică monetară, în contextul inflației încă ridicate, cred analiștii economici. Aceștia urmăresc eventualele comentarii ale băncii privind o revizuire a estimării de inflație, precum și pe cele privind evoluția recentă a cursului valutar, după ce leul a atins un nou minim istoric. O scădere a ratei cheie ar putea veni abia anul viitor, însă e condiționată de stabilitate politică și reducerea deficitului bugetar.
România are o problemă veche cu proiectul de țară. O discuție despre un consiliu monetar devine interesantă dacă ne ne uităm de câteva luni că bulgarii au adoptat deja euro, iar noi suntem foarte departe de acest, să îi zicem,deziderat. Campionii inflației de stat suntem în UE.
Vânzările Jumbo în România au revenit pe scădere în septembrie, după o pauză de doar o lună de la începutul anului, în contextul în care retailerul grec de jucării și decorațiuni se confruntă cu o cerere mai slabă pe piața românească, pe fondul inflației ridicate și al înăspririi fiscale.
Rata anuală a inflației în zona euro a ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar tendința ar urma să continue, pe fondul creșterii prețurilor la energie.
Inflația din SUA a accelerat mai puțin decât se anticipa în august, în timp ce cheltuielile de consum au avansat peste așteptări.
Vânzările Hornbach în România au scăzut în prima jumătate a anului fiscal, România fiind singura piață negativă pentru grupul german de bricolaj, în contextul în care îngrijorările legate de inflația ridicată și creșterea economică redusă afectează cheltuielile de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.
Sistemul medical românesc a înregistrat cheltuieli curente totale de 127,98 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 6,68% din Produsul Intern Brut (PIB), cu aproape 30% mai mult față de anul 2023, arată studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, lansat în 2026 de Academia de Studii Economice din București.
Datoria statului a urcat în iulie la 1.204,99 miliarde de lei, de la 1.197 miliarde lei în iunie, și se situează pentru prima dată peste pragul de 1.200 de miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Indicele ESI care măsoară încrederea managerilor firmelor și populației în situația actuală a economiei și perspectivele acesteia a scăzut ușor în septembrie, în linie cu evoluțiile europene. Indicii industriei și serviciilor au scăzut, au crescut în schimb cei din construcții și retail, și s-a îmbunătățit foarte ușor moralul consumatorilor. Este a 17-a lună la rând când ESI este în teritoriul de recesiune, conform datelor Profit.ro. Vestea bună este că datele pe ansamblul celui de-al treilea trimestru sugerează o accelerare a economiei.
Ministrul interimar al Finanțelor spune că România va sta 10 ani în procedura de deficit excesiv, începută în 2020 și preconizată să se încheie în 2031, perioadă în care guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB. El a respins ideile potrivit cărora am putea lua o pauză de la consolidarea fiscală, pe de o parte pentru că agențiile de rating ne pot penaliza oricând, pe de altă parte pentru că reducerea deficitului este un pas obligatoriu în procesul de aderare la zona euro.
Dumitru Chisăliță explică, într-un interviu pentru Cotidianul, că România, prin anumite instituții pe care nu le divulgă, a semnat în octombrie 2025 un contract cadru pentru a cumpăra GNL american. Acest contract ar fi fost păgubos, în lipsa unei strategii a companiilor din energie de a investi în extinderea și pe alte piețe decât cea românească. Acest contract ar fi problema, nu Coridorul Vertical în sine, care e de fapt benefic pentru economia României.
Politicienii PSD au început să critice programul de guvernare depus sâmbătă în Parlamen de premierul propus, Sigrfried Mureșan. Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, spune că programul prezentat pe Sănătate este ''o rușine'', prezentând ''aceleași promisiuni, aceeași viziune bazată pe tăieri și constrângeri''. Natalia Intotero contestă faptul că la Educație ''revedem vechea promisiune cu 6% din PIB, dar fără un calendar bugetar clar, există riscul să rămână doar o altă cifră pe hârtie.
Raluca Turcan, nominalizată de PNL pentru funcția de ministru al Muncii în Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, afirmă că printre prioritățile sale se numără reducerea în timp a taxării salariilor, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, indexarea pensiilor cu inflația în limita bugetului pe 2027.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a afirmat că obiectivul viitoarei guvernări îl reprezintă o indexare a pensiilor în 2027, dar a explicat că răspunsul la întrebarea cu cât vor crește pensiile va putea fi dat la finalul acestui an, atunci când va fi elaborată legea bugetului de stat pe 2027 și a adăugat că totul va depinde și de rata inflației.
Deficitul bugetar în primele opt luni ale anului 2026 s-a situat la 59,42 miliarde lei, respectiv 2,89% din PIB față de deficitul de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,51% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,62 puncte procentuale, anunță Ministerul Finanțelor.
Randamentele titlurilor de stat americane pe termen lung au urcat joi la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, extinzând un val de vânzări care s-a intensificat recent, pe fondul temerilor că prețurile ridicate ale energiei, creșterea economică robustă și cheltuielile guvernamentale sporite vor menține inflația la un nivel ridicat.
Randamentele cerute de investitori pentru finanțarea României au urcat astăzi la un nou maxim al ultimului an, în condițiile incertitudinilor politice interne și ale mediului extern nefavorabil. România rămâne sub amenințarea retrogradării la junk, avertizează Erste. La nivel european, inflația este așteptată să crească în continuare, ca urmare a perturbărilor din piețele energetice.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan anunță că propune oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Potrivit liniilor directoare ale programului de guvernare, în economie, sunt prevăzute păstrarea cotei unice și neintroducerea de impozite noi în 2027. Ajutoarele de stat vor fi orientate către companiile care produc, exportă și creează locuri de muncă în România. Statul își va plăti la timp datoriile către firme, iar modificările Codului fiscal vor fi anunțate cu cel puțin șase luni înainte.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan anunță că propune oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Potrivit liniilor directoare ale programului de guvernare, în economie, sunt prevăzute păstrarea cotei unice și neintroducerea de impozite noi în 2027. Ajutoarele de stat vor fi orientate către companiile care produc, exportă și creează locuri de muncă în România. Statul își va plăti la timp datoriile către firme, iar modificările Codului fiscal vor fi anunțate cu cel puțin șase luni înainte.
Creditul privat a accelerat în august atât ca dinamică nominală, cât și reală. Pentru prima oară după august 2025, ritmul anual de creștere a soldului creditului a bătut inflația. Firmele preferă în continuare creditele în valută, mai ieftine.