Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Fondurile de acţiuni se apropie tot mai mult de fondurile de obligaţiuni din punctul de vedere al activelor, în contextul în care raliul Bursei de Valori Bucureşti din ultimul an s-a reflectat şi în randamentele obţinute de fondurile cu expunere pe acţiuni, atrăgând din ce în ce mai mulţi investitori spre piaţa locală de capital.
Fondurile de acţiuni se apropie tot mai mult de fondurile de obligaţiuni din punctul de vedere al activelor, în contextul în care raliul Bursei de Valori Bucureşti din ultimul an s-a reflectat şi în randamentele obţinute de fondurile cu expunere pe acţiuni, atrăgând din ce în ce mai mulţi investitori spre piaţa locală de capital.
Mădălina Manoilă, partener al RE/MAX – companie de servicii imobiliare în sistem de franciză din Statele Unite – şi vicepreşedintele APAIR (Asociaţia Profesională a Agenţilor Imobiliari din România), spune că piaţa imobiliară din România şi-a revenit de la începutul verii, înregistrând o creştere consistentă a numărului de cumpărători. Astfel, deşi România trece printr-o perioadă de stagnare economică, inflaţie accentuată şi scădere a consumului, preţurile imobiliarelor vor continua să crească din cauza deficitului cerere-ofertă.
Cu inflaţia din zona euro situată la 3,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, şi costurile energiei în creştere vertiginoasă, pieţele pariază că Banca Centrală Europeană va majora din nou dobânzile pe 10 septembrie.
Băncile comerciale au încasat în primul semestru (S1) din 2026 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 26,2 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 11,5 mld. lei, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.
Maghiarii au primit veşti foarte bune: economia ţării lor se îndepărtează cu rapiditate de zona de stagnare, cu o creştere de 0,5% în trimestrul II, faţă de trimestrul anterior, iar guvernul a reuşit să redeschidă accesul Ungariei la fondurile europene.
Băncile comerciale au încasat în primul semestru (S1) din 2026 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 26,2 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 11,5 mld. lei, conform datelor de la BNR transmise ZF.
În Europa sunt 38 milioane de firme care angajează 162 de milioane de oameni şi contribuie cu 28.000 de miliarde de dolari la PIB-ul bătrânului continent, potrivit revistei Tharawat Magazine – For Family Businesses and Entrepreneurs.
Bursa de la Bucureşti a revenit pe creştere în prima zi a lunii septembrie după ce a pierdut 3,6% luni, marcând a cincea şedinţă consecutivă de scădere.
Contextul economic volatil - cu intrare a economiei în recesiune, deficite încă mari, dobânzi ridicate, creştere a numărului de insolvenţe şi majorare a volumului de credite neperformante pe anumite segmente - face recuperatorii de creanţe să stea „în gardă“, pregătiţi să preia împrumuturile neperformante (NPL - non-performing loans) de la bănci.
Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decât în perioada similară din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, în condiţiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor.
În ultimii 20 de ani, Franţa şi Italia au pierdut cel mai mult în ceea ce priveşte contribuţia la PIB-ul Uniunii Europene. Aceste ţări ocupă locurile doi şi trei în UE la mărimea economiei. Statul care a câştigat cel mai mult în această perioadă este cea mai mare economie est-europeană, Polonia.
Programul de austeritate al guvernului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea economiştilor români. Deficitele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.
Cu inflaţia la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, banca centrală a Ungariei a efectuat săptămâna aceasta cea de-a treia rundă de reduceri de dobânzi la rând. Dobânzile mai mici tind să încurajeze consumul şi să stimuleze creşterea economică.
Într-o familie cunoscută mai ales pentru fotbal, Matei Lucescu a ales un teren diferit: antreprenoriatul. Alături de soţia sa Ioana Lucescu dezvoltă Bere Griviţa, un brand pe care cei doi au vrut de la început să îl păstreze legat de România, de producţie şi de istoria locală.
Soldul creditului privat total, retail şi corporate, acordat de bănci a ajuns la finalul lunii iulie din acest an la 472,4 mld. lei, în creştere cu 7,6% faţă de perioada similară din 2025, în timp ce comparativ cu luna iunie s-a redus cu 0,3%, potrivit datelor publicate de BNR. În termeni reali, ajustat cu inflaţia, creditarea privată a scăzut cu 0,5% faţă de iulie 2025 şi cu 0,8% comparativ cu luna precedentă.