Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Economia Libanului se va contracta cu 6,4% în acest an, după ce conflictul armat a transformat o scurtă redresare post-criză într-un declin abrupt, pe fondul accelerării inflaţiei şi al creşterii preţurilor de consum
Datoria externă a administraţiei publice a crescut la 599,946 miliarde de lei în luna mai, faţă de 592,836 miliarde de lei consemnate în luna precedentă, reprezentând 30,8% din Produsul Intern Brut (PIB), comparativ cu 30,5% din PIB în aprilie.
Bursele europene au fluctuat ieri, preţul mare al petrolului alimentând îngrijorările legate de oferta de ţiţei şi de inflaţie.
* Dolarul american a pierdut aproape 23% din puterea sa de cumpărare de la sfârşitul anului 2019 * Elveţia şi-a păstrat cea mai mare putere de cumpărare, pierzând mai puţin de 7% * Turcia a înregistrat cel mai abrupt declin, puterea sa de cumpărare fiind diminuată cu aproape 90%
Numărul cetăţenilor americani care au depus cereri pentru indemnizaţii de şomaj a scăzut săptămâna trecută, ceea ce arată că piaţa muncii rămâne stabilă în pofida unei scăderi neaşteptate a numărului de locuri de muncă în iulie şi permite Rezervei Federale (Fed) să îşi menţină atenţia pe controlul inflaţiei.
Preţurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari şi stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime şi al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care menţin prima de risc geopolitic. Joi dimineaţă, preţul a ajuns la 94 de dolari pe baril. Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a preţurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflaţiei la nivel global şi local.
România se află într-o poziţie paradoxală, datoria publică raportată la PIB este încă sub media europeană şi sub nivelul Ungariei, dar ţara plăteşte unul dintre cele mai mari costuri de finanţare din regiune, cauza este viteza de îndatorare şi percepţia de risc politic şi fiscal.
Consiliul Sindicatului Oil Terminal declanşează conflictul colectiv de muncă începând cu 24 august 2026. Negocierile colective au eşuat din cauza refuzului guvernului de a aproba memorandumul pentru o creştere salarială de 6,5% la nivelul companiei (sub rata actuală a inflaţiei), prevazut de cadrul legislativ
Modelul de creştere economică pe care Europa s-a bazat timp de decenii se erodează, pe fondul fragmentării comerţului mondial, al schimbării relaţiei cu Statele Unite şi al ameninţărilor geopolitice tot mai mari, a avertizat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, declară miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune şi precizează că Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit
Mediul economic din România traversează o etapă de transformări profunde. Datele oficiale din prima jumătate a anului 2026 indică o stagnare a creşterii economice, determinată în principal de eforturile de consolidare fiscală şi de o inflaţie persistentă. Consumul casnic a înregistrat scăderi clare, iar încrederea populaţiei în evoluţia pieţei financiare este la un nivel redus. Companiile şi persoanele fizice caută soluţii reale pentru a contracara erodarea activelor.
Banca centrală a Islandei şi-a majorat ratele dobânzilor de referinţă pentru a treia oară în acest an pentru a face faţă inflaţiei ridicate şi a aşteptărilor inflaţioniste pe fondul incertitudinilor economice globale
Contractele futures pe indicii bursieri din Statele Unite s-au menţinut stabile miercuri după corecţiile abrupte consemnate pe sectorul de tehnologie în şedinţa precedentă, în timp ce investitorii monitorizează perspectivele privind inflaţia şi tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Rata anuală a inflaţiei din Marea Britanie a urcat în luna iulie la 2,9%, faţă de nivelul de 2,6% înregistrat în iunie, evoluţia fiind generată în principal de majorarea cu 13% a plafonului tarifar la energie pentru gospodării.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut la 3% în iulie, de la 2,9% în iunie, iar România a înregistrat din nou cea mai ridicată rată a inflaţiei din blocul comunitar, de 8,2%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
* În iunie 2026 a fost publicată schema de ajutor de stat privind acordarea de granturi şi credite fiscale pentru investiţii pentru susţinerea realizării de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare prelucrătoare, iar în iulie 2026 a fost publicat ghidul solicitantului * Un alt proiect de schemă de ajutor de stat (care încă nu a fost publicat) constă în sprijinirea de tehnologii cu impact sistemic ridicat care redefinesc economia globală şi generează valoare adăugată mare: TechUp Romania * În trecerea la alt tip de facilităţi fiscale, ar trebui să se ia în considerare capitalul necesar pentru potenţiali beneficiari de a accesa aceste facilităţi, inflaţia şi incertitudinea fiscală şi politică.
Randamentul obligaţiunilor de stat americane cu scadenţa la 30 de ani a urcat marţi la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, pe fondul îngrijorărilor legate de deficitul bugetar al SUA, datoria publică şi persistenţa inflaţiei,
Randamentele titlurilor de stat americane au crescut în şedinţa de marţi, iar instrumentele cu maturitate lungă au atins cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii pe fondul deteriorării situaţiei fiscale a Statelor Unite ale Americii şi al persistenţei presiunilor inflaţioniste.
Afară este o vară toridă, iar căldura pare să încingă şi pieţele financiare. Săptămâna trecută s-au înregistrat noi maxime istorice de ambele părţi ale Atlanticului, atât în cazul indicelui european Stoxx 600, cât şi al celui american, S and P 500. Situaţia geopolitică şi conflictele par să nu fi afectat pieţele financiare care par mai preocupate de ratele dobânzilor şi de inflaţie. Iar săptămâna trecută, datele au confirmat acest lucru
Cheltuielile publice pentru educaţie (de la grădiniţă şi până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări comparativ cu situaţia din anul 2022, arată datele publicate marţi de Eurostat.