Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a deschis conferinţa cu investitorii şi analiştii pe rezultatele primului semestru, printre cei prezenţi fiind şi americanii de la JP Morgan, argumentând că scenariul de convergenţă al economiei româneşti rămâne valabil, în pofida condiţiilor în care creşterea economică s-a oprit în acest an, iar cele trei agenţii de rating ţin România la limita categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.
PIB-ul Ungariei creşte mai rapid decât cel al Germaniei şi al altor economii mari europene, producţia industrială s-a dezgheţat, inflaţia s-a retras la cote de invidiat, forintul este puternic, dobânzile scad, creditul se ieftineşte, consumul este în expansiune şi încrederea, atât a companiilor, cât şi a populaţiei, se îmbunătăţeşte. Accesul la fondurile europene este pe cale să fie redeschis.
Când Guvernul de la Bucureşti a convenit, la finalul lui 2024, un plan de ajustare structurală până în 2031, socoteala era că la reducerea deficitului participă, deopotrivă, veniturile şi cheltuielile.
Republica Moldova a depăşit recent, la unii dintre principalii indicatori privind dimensiunea sistemului bancar raportată la economie, nivelurile înregistrate de România, însă ambele ţări rămân mult sub media europeană, a spus Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul ZF Bankers Summit 2026. Creditele acordate sectorului privat reprezintă aproape 30% din PIB în Republica Moldova, în timp ce activele bancare au ajuns la 53% din PIB, faţă de aproximativ 51% în România.
Programul de austeritate al guvernului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea economiştilor români. Deficitele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.
În pofida încetinirii economiei, a contextului tensionat (sociopolitic intern şi geopolitic extern), cu război la graniţă, cu inflaţie care scade lent, cu taxe mărite şi dobânzi nu foarte mari la depozite, numărul românilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro a urcat cu aproape 4.000 în ultimul an, la finalul primului semestru (S1) din 2026 ajungând la aproape 86.000.
Opoziţia Comisiei Europene faţă de noua legea a salarizării unitare este doar o chestiune punctuală dintr-un ansamblu de constrângeri la care România este supusă din cauza deficitelor mari şi, mai nou, a datoriei publice trecute de limita de 60% din PIB a Tratatului de la Maastricht.
Indicele BET înregistrează în 2026 o creştere de circa 50%, în timp ce valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a urcat cu 50% faţă de anul trecut, la 271 de milioane de lei, însă avansul puternic al acţiunilor a dus şi evaluările companiilor listate la niveluri mai ridicate.
Conflictul din Iran, întârzierile din PNRR şi instabilitatea politică au redus cu aproximativ un punct procentual potenţialul de creştere a economiei româneşti în acest an, în timp ce efectele asupra inflaţiei continuă să se amplifice, spune Iulian Lolea, economist-şef al Concordia, principala confederaţie patronală din ţară. În aceste condiţii, România ar putea încheia anul cu o scădere a economiei de aproximativ 0,5%.