Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
România a realizat, în ultimele două decenii, unul dintre cele mai rapide procese de convergenţă economică din Uniunea Europeană. PIB-ul pe locuitor exprimat în standardul puterii de cumpărare a crescut de la aproximativ 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025.
Fondurile de pensii private Pilon II mai au spaţiu pentru a cumpăra titluri de stat, însă apetitul lor pentru aceste instrumente va depinde de randamentele pe care le pot obţine pentru participanţi.
România poate avea un parcurs de creştere economică care să ne asigure continuarea convergenţei spre standardul de viaţă occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Există o senzaţie că businessul românesc a ajuns într-un punct de blocaj şi tot mai multă lume se întreabă ce se poate face pentru a înainta. La această senzaţie contribuie atât cei trei ani de când creşterea economică s-a înjumătăţit, precum se diminuează gradul de radioactivitate la un element, câte 1/2 în fiecare perioadă, astfel încât acum a ajuns la zero şi chiar cu minus, cât şi situaţia haotică de pe scena politică, unde partidele nu se înţeleg pentru un guvern şi preşedintele nu e în stare să pună piciorul în prag.
În ultimele decenii, businessul local s-a dezvoltat mai mult în ciuda statului decât cu susţinere din partea lui, dar locurile de muncă şi dezvoltarea economică vin din mediul privat, care a condus creşterea economică din ultimii ani. Tocmai de aceea, vocea mediului de business local ar trebui ascultată şi mesajele antreprenorilor, executivilor, managerilor duse mai departe.
Presiunile asupra monedei naţionale au revenit, cursul valutar apropiindu-se ieri de 5,28 lei/euro, într-un context intern volatil caracterizat prin tensiuni politice prelungite care amână formarea unui nou Guvern, frânare a economiei, deficite încă mari (deşi în scădere) şi o inflaţie persistentă. Iar la situaţia delicată de pe plan intern, se adaugă şi climatul extern turbulent, marcat de incertitudini de tot felul şi aversiune la risc, în care investitorii străini tind să îşi retragă capitalurile de pe pieţele emergente şi să se orienteze către active mai sigure.