Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Soldul creditului privat total, retail şi corporate, acordat de bănci a ajuns la finalul lunii iulie din acest an la 472,4 mld. lei, în creştere cu 7,6% faţă de perioada similară din 2025, în timp ce comparativ cu luna iunie s-a redus cu 0,3%, potrivit datelor publicate de BNR. În termeni reali, ajustat cu inflaţia, creditarea privată a scăzut cu 0,5% faţă de iulie 2025 şi cu 0,8% comparativ cu luna precedentă.
Fostul preşedinte Traian Băsescu este de părere că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care României […] The post Traian Băsescu: Ce ne arată PNRR-ul? România este cu zero creştere economică, deci n-am valorificat cei 30 de miliarde în interesul economiei româneşti, al românilor; “Dramatic nu e că am pierdut 770 de milioane, ci că ne-am dovedit neputinţa administrativă” appeared first on Financial Intelligence .
Structura valorii adăugate brute (VAB) a economiei românești indică o redistribuire a ponderilor între principalele ramuri economice post-pandemie (2021-2025): industria, și mai ales industria prelucrătoare, și-au redus contribuția la formarea PIB, în timp ce construcțiile, comerțul, IT&C și serviciile profesionale și-au consolidat poziția. Comparativ cu celelalte economii din Europa Centrală și de Est și cu […] Articolul Schimbarea structurii economiei românești post-pandemie: către ce ne îndreptăm? Ramurile care au făcut PIB în 2025 vs. UE și regiunea apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Contractele futures pe grâu au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe măsură ce atacurile intense asupra navelor și infrastructurii din regiunea Mării Negre afectează exporturile dintr-una dintre cele mai importante regiuni agricole ale lumii, reaprinzând temerile privind inflația alimentar, potrivit Bloomberg. Cel mai tranzacționat contract futures pe grâu la Chicago a […]
Banca Centrală Europeană va trebui să majoreze în continuare dobânzile, deoarece războiul din Orientul Mijlociu și evoluția economiei zonei euro cresc riscul ca inflația să rămână ridicată, avertizează un oficial al instituției, transmite Mediafax. În România, efectul nu este direct, deoarece dobânda de politică monetară este stabilită de Banca Națională a României. Deciziile BCE pot […]
Randamentele titlurilor de trezorerie din Statele Unite ale Americii înregistrează o evoluţie stabilă în urma publicării celor mai recente date referitoare la inflaţie.
Evoluția în creștere a Indicatorului de Încredere Macroeconomică arată un relativ sentiment de optimism în luna trecută. Indicatorul, calculat de asociației analiștilor financiari CFA România, a urcat cu 6,7 puncte în luna iulie, ajungând la valoarea de 44,2 puncte. Indicatorul ... Citeste mai mult Post-ul Economia romaneasca: Sentiment de optimism, dar riscul de recesiune ramane ridicat apare prima dată în ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura .
Aproximativ 1.200 de români care au participat în această vară la concursul de educaţie financiară şi digitală „Taraba cu Parale ”, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi băncile membre la Constanţa şi Sibiu, au demonstrat că noţiunile economice de bază sunt tot mai bine înţelese, însă siguranţa financiară în mediul digital rămâne o vulnerabilitate
Isabel Schnabel, membru în Comitetul Executiv al BCE, a declarat marţi că dobânzile trebuie majorate în continuare, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu şi economia surprinzător de puternică a zonei euro prezintă noi riscuri la adresa inflaţiei
Isabel Schnabel, membru în Comitetul Executiv al BCE, a declarat marţi că dobânzile trebuie majorate în continuare, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu şi economia surprinzător de puternică a zonei euro prezintă noi riscuri la adresa inflaţiei, transmite Bloomberg.
Cel mai recent sondaj al Asociației CFA România, publicat pentru luna iulie 2026, arată că cei mai mulți analiști financiari din România se așteaptă ca euro să se scumpească față de leu în următorul an.
Analiștii financiari sunt ceva mai optimiști în privința inflației, dar nu văd aceeași rază de lumină și când vine vorba despre economia României. Inflația este estimată să coboare la 6,32% în următoarele 12 luni, însă creșterea economică ar urma să rămână în jurul valorii de 0% în 2026, ceea ce menține ridicat riscul de recesiune. Nici leul nu scapă de presiuni: 84% dintre participanții la sondajul CFA România, asociația profesioniștilor în investiții, se așteaptă la o depreciere, iar euro este văzut la 5,3445 lei peste un an.
Risc mare de recesiune şi euro în creştere. Ce se va întâmpla cu preţul petrolului, inflaţia, cursul BNR şi deficitul bugetar. Totul, în cel mai recent sondaj realizat de CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 6,7 puncte în luna iulie, până la 44,2 puncte, însă anticipațiile analiștilor indică în continuare o stagnare a economiei și un risc ridicat de recesiune, potrivit sondajului lunar realizat de organizație. Indicatorul condițiilor curente a urcat cu 8,1 puncte, la 36,9 puncte, în timp […] Articolul Încrederea în evoluția economiei s-a ameliorat în iulie, dar analiștii văd în continuare risc ridicat de recesiune apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut (cu 6,7 puncte) în luna iulie, la valoarea […] The post CFA România: Economia va continua să stagneze, riscul de recesiune rămânând actual appeared first on Financial Intelligence .
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 6,7 puncte în luna iulie, la valoarea de 44,2 puncte, în contextul confirmării rating-ului investment grade al României de către agențiile de rating, transmite CFA. Cu toate acestea, economiștii avertizează că economia stagnează, iar riscul de recesiune încă există. “Consistent cu îmbunătățirea încrederii în […]
Statul român trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice ajunse la scadenţă în intervalul 2027-2030, în contextul în care datoria guvernamentală a depăşit pragul de 60% din PIB la sfârşitul primului trimestru din 2026.
Indonezia riscă să întâmpine dificultăţi majore în atingerea obiectivelor de creştere economică stabilite pentru anul următor, după un an 2026 marcat de incertitudini legate de cheltuielile fiscale şi de posibilitatea unei retrogradări din partea furnizorului de indici MSCI.