Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Statul român trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice ajunse la scadenţă în intervalul 2027-2030, în contextul în care datoria guvernamentală a depăşit pragul de 60% din PIB la sfârşitul primului trimestru din 2026.
Indonezia riscă să întâmpine dificultăţi majore în atingerea obiectivelor de creştere economică stabilite pentru anul următor, după un an 2026 marcat de incertitudini legate de cheltuielile fiscale şi de posibilitatea unei retrogradări din partea furnizorului de indici MSCI.
Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a deschis conferinţa cu investitorii şi analiştii pe rezultatele primului semestru, printre cei prezenţi fiind şi americanii de la JP Morgan, argumentând că scenariul de convergenţă al economiei româneşti rămâne valabil, în pofida condiţiilor în care creşterea economică s-a oprit în acest an, iar cele trei agenţii de rating ţin România la limita categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.
PIB-ul Ungariei creşte mai rapid decât cel al Germaniei şi al altor economii mari europene, producţia industrială s-a dezgheţat, inflaţia s-a retras la cote de invidiat, forintul este puternic, dobânzile scad, creditul se ieftineşte, consumul este în expansiune şi încrederea, atât a companiilor, cât şi a populaţiei, se îmbunătăţeşte. Accesul la fondurile europene este pe cale să fie redeschis.
Autorităţile germane au revizuit în sus cifrele privind evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al doilea, în special datorită unei creşteri a exporturilor, o evoluţie care a sfidat criza energetică declanşată de războiul din Orientul Mijlociu, transmite AFP, conform Agerpres.
Creşterea taxelor în mediul privat ar reprezenta o „greşeală fundamentală”, deoarece ar descuraja obiectivul de revenire a României pe creştere economică, a declarat marţi ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, transmite Agerpres. „Ideea de a creşte taxele în mediul privat este o greşeală fundamentală pentru că ar descuraja exact obiectivul […]
Contractele futures de pe Wall Street au consemnat creşteri marţi, stimulate de revenirea acţiunilor din sectorul tehnologic înaintea publicării rezultatelor financiare ale gigantului Nvidia şi a unui raport esenţial privind inflaţia.
În pofida dificultăților evidente cauzate de nivelurile scăzute ale apei, războiul nesfârșit din Orientul Mijlociu și dificultăților de a implementa reformele anunțate, economia germană a dezvoltat o rezistență neașteptată. De fapt, pare pe cale să atingă cea mai bună performanță ... Citeste mai mult Post-ul Germania s-ar putea sa atinga cea mai buna performanta de crestere economica din 2022 apare prima dată în ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura .
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a înregistrat o scădere de 9,1% ca serie brută (și -8,4% ca serie ajustată) în primele șase luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Rata anuală a inflației în România, de peste trei ori mai mare decât media UE în iunie […] Articolul INS: Cifra de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 9,1% în primul semestru al anului apare prima dată în 4Money.ro - Portalul tău de știri financiare .
Soldul creditului neguvernamental, adică împrumuturile acordate de bănci populației și companiilor, a scăzut cu 0,3% în iulie 2026 față de luna precedentă, până la 472,42 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), citate de Agerpres. În termeni reali, după ajustarea cu inflația, scăderea a fost de 0,8%. Creditele în lei, […]
Tot mai mulți români se împrumută pe fondul unei puteri de cumpărare în scădere, iar banii sunt folosiți fie pentru achiziția unei mașini, renovare sau chiar plata unei vacanțe, arată datele datelor Imobiliare.ro Finance.
Economia germană a crescut mai puternic în al doilea trimestru decât se indicase iniţial
Când Guvernul de la Bucureşti a convenit, la finalul lui 2024, un plan de ajustare structurală până în 2031, socoteala era că la reducerea deficitului participă, deopotrivă, veniturile şi cheltuielile.
Bitcoin şi alte criptomonede şi-au continuat creşterea luni, după ce principala monedă digitală a înregistrat un avans de peste 20% în numai trei zile, cea mai puternică evoluţie de acest tip din 2023. Mişcarea vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale investitorilor privind inflaţia şi deficitul bugetar al SUA, transmite CNBC.
Piaţa construcţiilor va crește în perioada 2026-2028, însă într-un ritm mai moderat decât în anii anteriori, estimează reprezentanții companiei de materiale de construcții Knauf Insulation. Costurile ridicate de construcţie, energia, finanţarea şi presiunile inflaţiei vor continua să influenţeze deciziile investiţionale, dar cererea va fi susţinută de proiectele de infrastructură şi de renovare energetică a clădirilor, […]
Republica Moldova a depăşit recent, la unii dintre principalii indicatori privind dimensiunea sistemului bancar raportată la economie, nivelurile înregistrate de România, însă ambele ţări rămân mult sub media europeană, a spus Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul ZF Bankers Summit 2026. Creditele acordate sectorului privat reprezintă aproape 30% din PIB în Republica Moldova, în timp ce activele bancare au ajuns la 53% din PIB, faţă de aproximativ 51% în România.
Sectorul companiilor de stat din România funcționează în prezent „cu două viteze”, cu un grup restrâns de societăți, în special din energie, care au performanțe financiare superioare mediei companiilor private, și o majoritate care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale, arată Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-o analiză publicată luni. […] Articolul Cosmin Marinescu, BNR: Ponderea companiilor de stat în economia României s-a înjumătățit în 20 de ani, de la 13% la 6% – Îndatorarea a crescut cu 14 puncte procentuale apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Programul de austeritate al guvernului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea economiştilor români. Deficitele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.
Inflaţia din Singapore a depăşit estimările, chiar dacă a accelerat la un maxim al ultimilor doi ani în iulie, pe măsură ce preţurile mai mari la energie, cauzate de războiul din Iran, au dus la creşterea preţurilor la electricitate